Arte

articolul anterior articolul urmator

Emigranţii pot fi salvaţi? Artă digitală la Mons, Capitala Culturală 2015: un spectacol 3D, cu imagini descărcate în timp real

1
14 Jul 2015 20:37:21
Autor: Simona Chiţan
Un spectacol 3D pe tema imigraţiei a fost reprezentat la Mons, în Capitala Culturală Europeană 2015                   FOTO: ICR Bruxelles
Un spectacol 3D pe tema imigraţiei a fost reprezentat la Mons, în Capitala Culturală Europeană 2015                   FOTO: ICR Bruxelles

Un spectacol de lumini 3D, pregătit de artistul  István Szakáts, cu Andrei Roşulescu la chitară şi poeta Iarina Copuzaru recitând un text avangardist despre tema imigraţiei în Europa, a fost reprezentat la Maison Folie, în weekendul cultural românesc, desfăşurat în Belgia, la Mons, Capitala Culturală Europeană din 2015.

Un spectacol 3D despre imigraţie a fost proiectat pe 10 şi pe 11 iulie pe ecranul din curtea de la Maison Folie din Mons Capitala Culturală 2015, în cadrul weekend-ului cultural românesc organizat de Institutul Cultural Român din Bruxelles şi Fundaţia Mons 2015.

 Arta digitală este un punct major în strategia culturală a noii Capitale Culturale Europene.

Eu Space Invaders. Un spectacol vizual interactiv, de 19 minute, bazat pe Kinect (un dispozitiv periferic, care le permite utilizatorilor să se folosească de consola Xbox 360 fără ajutorul unui controller fizic, ci doar folosind gesturi ale corpului şi comenzi vocale),cu muzica lui Andrei Roşulescu la chitară şi Iarina Copuzaru recitând un text.

"Un joc în care jucătorul stă pe o insulă şi invadatorii - bărcile cu imigranţi (aplicaţia descarcă în timp real imaginile cu bărcile de imigranţi de pe google) vin în cârduri. Jucătorul trebuie să aleagă dacă salvează bărcile sau nu. Bărcile care se scufundă scad creditul UE", spune artistul István Szakáts, care se ocupă de proiectul Capitalei Culturale din 2021 pentru oraşul Cluj.


"Am capul plin de concepte, de întrebări despre ce înseamnă cultură, despre ce înseamnă o Capitală Culturală. Sunt contaminat, era inevitabil ca aceste întrebări să apară în producţia pe care am prezentat-o la Mons. Am fost enorm de bulversat: Mons e un oraş liniştit, placid, unde oamenii merg la teatru, străzile sunt asfaltate, cultura duduie, sunt afişe peste tot. 

Totul e foarte stabil în Capitala Culturală 2015.

 Emigranţii care mor cu miile în fiecare zi contrastează cu imaginea asta. Găsesc problematic felul în care Uniunea Europeană tratează tema asta a imigraţiei", a declarat artistul pentru "Adevărul".

"Toţi suntem imigranţi într-un fel saul altul"

"Toţi suntem imigranţi într-un fel saul altul. M-am gândit să combin aceste lucruri: ideea de Europa cu ideea de emigraţie. Pe un proiect de-al meu mai vechi am dezvoltat o aplicaţie Kinect – am dezvoltat o aplicaţie mai veche "first personal shooter"( nr. un gen de joc video în care acţiunea se desfăşoară prin ochii protagonistului), 3D, într-un spaţiu pe care-l parcurg aproape tridimensional. Traiectoria o dirijez cu Kinectul", explică artistul István Szakáts.

Totul se petrece în timp real. Artistul, în vârstă de 47 de ani, are studii de Informatică şi de Arta Plastică. "Pentru acest spectacol, am scris un cod special. Imaginile cu vapoare se descarcă în timp real de pe google - ceea ce s-a văzut au fost cele mai recente imagini cu vapoare de emigranţi.

Narativele din spectacol rămân interactive, în multistrat. E o experienţă personalizată în timpul producerii spectacolului. Jocurile de pe calculator încep să fie exploatate la nivel de artă, de dramaturgie.


 

O poezie a codului

"Spectacolul necesită o grămadă de skill-uri, de îndemânări:  să ştii programare, să stăpâneşti un arc dramatic, să repoziţionezi totul într-un spaţiul interactiv, în care utilizatorul poate să stabilească nivelele de tensiune.

Într-un first personal shooter, totul se petrece cu adrenalină, eşti în joc, nu mai există soluţie, nu te opreşti. Cei care construiesc narative interactive au tehnologii speciale care să dozeze tensiunea cu câţiva parametri de utilizare.

Într-un first personal shooter, când jucătorul se opreşte, game engine-ul care urmăreşte implicarea emoţională a caracterului poate aduce piedici, care să ducă mai departe arcul epic.

Am încercat să avem patru module de acţiune, mizăm şi pe muzica interpretată la chitară interpretată de Andrei Roşulescu.

Oricine se poate pune în faţa Kinectului, cu mâna poate să salveze vapoarele de emigranţi. Am parafrazat pe chitară şi muzicuţă Imnul Europei, muzica lui Beethoven  din Simfonia a IX-a -  am compus, de asemenea, dintr-un joc din anii 80 d noul imn al imigranţilor.

Imnul e inventat dintr-un joc din anii 80. Am creat în final un imn hibrid, ultima parte a improvizaţiei asamblează cele două imnuri, a povestit Istvan Szakats, care a subliniat că există n moduri de a produce emoţia într-un spectacol digital.

Am încercat, în spectacol, să fim ludici, nerevenţioşi, nebuni. Să vorbim despre temerile noastre, despre întrebările din capul nostru. Ceea ce se întâmplă e o poezie a codului, explică István Szakáts.

Protected function getStatistics () :void {
                var boat :Boat;
                stat.reset();

                for (var i :int = 0; i < boats.length; i++) {
                    boat = boats [i];
                    if (boat.life > 0) {
                        stat.shipsAtSea++;
                        stat.peopleAtSea = stat.peopleAtSea + boat.people;
                        if (boat.life < dangerZone) {
                            stat.shipsInDanger++;
                            stat.peopleInDanger = stat.peopleInDanger + boat.people;
                        }
                    }
                    else if (boat.saved) {
                        stat.shipsSaved++;
                        stat.peopleSaved = stat.peopleSaved + boat.people;
                    }
                    else if (boat.sunk) {
                        stat.shipsLost++;
                        stat.peopleLost = stat.peopleLost + boat.people;
                    }
                    else if (boat.landed) {
                        stat.shipsLanded++;
                        stat.peopleLanded = stat.peopleLanded + boat.people;
                    }


 

 

”Ca membru al echipei din Cluj care candidează pentru titlul de Capitală Culturală Europeană 2021 mă interesează în mod deosebit ce înseamnă Europa, cultura pentru Europa, care este poziţia noastră, cum putem să contribuim la construirea Europei prin cultură. La Mons Capitala Culturală 2015 am găsit o insulă perfectă, unde totul arată bine, iar între timp imigranţii mor zilnic cu sutele”, spune István Szakáts.

Conceptul vizual dezvoltat special pentru Mons de artistul român îşi propune sensibilizarea publicului faţă de problematica imigranţilor din afara Europei. Textul Irinei Copuzaru a fost acompaniat de improvizaţia chitaristul de jazz Andrei Roşulescu.

”Trei artişti cu viziuni diferite la prima vedere se completează într-un concept suprarealist, o avangardă improvizată pe texte recitate cu muzică”, declară Andrei Roşulescu şi Iarina Copuzaru. 

Care e mesajul spectacolului? "După ce s-a terminat spectacolul, vapoarele nu sunt salvate. Dacă salvezi sau nu vapoarele cu emigranţi e alegerea ta. În cele 19 minute, un om cu mâna lui poate să salveze sau nu vapoarele cu emigranţi, e un statement valabil pentru toată Europa.

E o şansă reală de a îmbogăţi Vestul cu Estul. Bogăţia noastră, a esticilor, e că putem să reparăm cu patentul şi cu sârma. Putem fi improvizatori, tactici, spontani, inventivi, să nu jucăm în ceva în care totul este planificat.

E un alt mod de a fi valoros, putem adauga asta Europei. Dacă facem asta, Europa începe să aibă o şansă.

Mă preocupă noile viitoruri posibile, cui aparţine viitorul, cine este îndreptăţit să vorbească despre acest viitor. Ceea ce mă preocupă sunt relaţiile de putere, relaţiile de forţă - o temă majoră în toate lucrările mele", afirmă István Szakáts.

Iarina Copuzaru: ”Sunt umbra unui calut de mare in disoluţie"

Dermelinii emigranti aveau cozi de argint in loc deinima. Intindeau lumina in tavile cu aluat de stafii zglobii dospite la soare apoi se rastigneau, mainile erau prinse in srortisoare si cuisoare, insa dintr-o eroare din piepturile lor se revarsau ape, ieseau luciri de pesti din creierul cu mirodenii adormitoare, in prezentul inchipuit le ghicea o neiscusita cititoare.

Antropologul cu un picior de sticla in care a fost ascuns un mesaj aruncat pe mal rostea un descantec atunci cand vedea ca aluatul nu se coace si se adanceste abisal. Dar chiar atunci bause un ceai kowsky cu plante dintr-o stepa unde lupii dansau step in costum de baie din blana de oaie (sa nu mai spun ca totul se intampla pe cand paznicii lacului erau cu ingerii de gheata intre cele doua razboaie)

Astfel antropologul ragusise precum un fluture prins in borcanul cu magiun din frigider. Unul dintre dermelini, din cuptorul incins spunea ceva despre o descrestere a Cofetariilor si Visatoriilor dintr-un altfel de cer. Cum ca numai asta i-ar putea mantui dupa rastignire.

Se facuse noapte ca intr-un colier la gatul unui calator ratacit. Somnul isi rostogolea copii orfani spre felinare cu lumina de sare. Cu totii erau prinsi intre razele din orfelinare. Chiar atunci antropologul si-a varsat ceaiul pe picior. Sticla din el s-a transformat intr-un urias vizor prin care ajungea pana in camara furnicii cofetarese.

A luat de acolo un desert rostogolit prin zapada. Dermelinii nici nu au apucat bine sa-l vada, ca trupul a inceput sa se refaca din cusaturi pudrate cu doctorii din cristale de nea. Totul ar fi fost bine daca unuia dintre ei ochiul de sticla nu i se vedea. Antropologul a crezut ca e o oglinjoara desprinsa din picior. S=a invartit prin aerul ca un marsupin licoros, o viziune de ceata se lipea de el ca o dulceata de scoicile din os.

Nu mai stia daca devenise peste sau un visator intors pe dos. Oricare varianta era dezastruoasa fiindca el doar intr-un corp cu zmeie imblanzite cu leucoplast se simtea acasa. Numai bine ca dermelinul si-a scos pupila si a aruncat-o intr-un ochi de apa. Amandoi au sarit dupa ea dar numai antropologul putea inota.

“Sunt peste de acvariu, peste intr-o cada cu pene si balerine foarte putin lumesti. Cand ma umplu cu dorinte sunt o balena curcubeu plina cu lumanari uriesesti.

Sunt un carusel cu solzi fara izbanda unui golf in evolutie. Plonjarea spre inalt mi-a arata latura mea acvatica. Sunt umbra unui calut de mare in disolutie.”

 

 


ICR Bruxelles şi Fundaţia Mons 2015 au organizat un week-end cultural românesc (10-12 iulie 2015) la Mons, Capitală Culturală Europeană.

Maison Folie, un loc de referinţă pe scena culturală a oraşului Mons, a fost metamorfoza pe durata sezonului estival în Escala albastră – a cărei scenografie imaginată de artista belgiancă Anne Desclée a fost animată de artiştii români şi transformată într-o destinaţie turistică şi culturală românească.

 

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

1 Comentariu

M Costi
15.07.2015, 06:09:37

" Emigranţii ( ilegali ) pot fi salvaţi..." ? Sigur ca da ... cu spectacole 3D , cultura si mai ales multa muzica ! Restu' e ...floare la ureche . Intrebare : Cine si din ce bani finanteaza astfel de ...capodopere ?

0 (2 voturi)