Enescu - 136!

Nu toţi îşi aduc aminte; dar, cu totul recent, în mijloc de august, s-au împlinit o sută treizeci şi şase de ani de la naşterea celui mai important muzician român, personalitate unică în peisajul muzical-artistic al primei jumătăţi a secolului trecut. În aşteptarea susţinerii evenimentelor ediţiei din acest an a Festivalului George Enescu, ne-am amintit; ...marele compozitor s-a născut în data de 19 august a anului 1881.

La Sinaia, la Muzeul Naţional Peleş, la Tescani lângă Bacău în incinta casei memoriale, la Bucureşti la Palatul Cantacuzino, la Muzeul Naţional ce poartă numele maestrului, au avut loc concerte susţinute cu acest prilej de tineri muzicieni, de maeştri ai vieţii noastre muzicale.

Salonul de Muzică al Castelului Peleş este locul în care, cu mai bine de o sută de ani în urmă, tânărul Enescu a concertat ca invitat al Reginei Elisabeta. De această dată acest loc al marilor întâlniri artistice ale timpului, a găzduit audierea unor pagini enesciene cu totul inedite, cu totul originale, anume două dintre Ariile în caracter popular românesc pentru vioară solo, pagini ale maturităţii creatoare, lucrări relativ recent descoperite şi publicate. Datorăm acest moment aparte, violonistei Luminitza Petre, concert-maestru al Orchestrei Simfonice de Stat din Stuttgart, muzician împătimit al creaţiei enesciene. Miniaturile violonistice ale ciclului aparţin zonei stilistice din care fac parte şi suita Impresii din copilărie sau Sonata „în caracter popular românesc” pentru vioară şi pian. Sunt lucrări pe care Lumintza Petre le va relua în mijloc de septembrie, în Aula Palatului Cantacuzino, în compania unui vechi partener, pianistul Mihai Ungureanu, în cadrul programelor pe care Muzeul George Enescu le susţine cu prilejul evenimentelor marelui Festival. Este drept, Luminitza Petre a lipsit mai mult timp din peisajul vieţii noastre muzicale; în Germania a condus în calitate de concert-maestru, cel mai important colectiv simfonic al ladului Baden-Wurtemberg, a desfăşurat o susţinută activitate muzicală camerală, a prezentat publicului din Stuttgart cele mai importante creaţii enesciene dedicate instrumentului său, a înfiinţat un important Festival dedicat memoriei maestrului, de asemenea un ansamblu muzical cameral ce poartă numele lui George Enescu.

Audiind două dintre miniaturile ciclului, Moderato molto rubato si Allegro giusto, se poate aprecia rafinamentul intonaţional al microtoniilor construite pe pilonii de bază ai textului, de asemenea, pe de-o parte maleabilitatea expresivă a tonului iar pe de alta coerenţa construcţiei muzicale pe care o dezvoltă Luminitza Petre şi, mai ales, fervoarea emoţionantă a comunicării; ...aspect orientat spre ceea ce Enescu însuşi a realizat în bună parte a creaţiei sale, anume tipul de expresie, tipul de violonistică cu totul originală ce decurge din experienţa ansamblurilor lăutareşti, magistral dezvoltată în cadrul celei de a treia Sonate pentru vioară şi pian. Pe parcursul celorlalte momente ale recitalului i-a fost alături pianista Ioana Maria Lupaşcu, un colaborator atent pe parcursul Sonatei în si bemol major de Mozart, de asemenea pe parcursul celebrei sonate beethoveniene în fa major pentru pian şi vioară, sonata „primăverii”. Este prima colaborare a acestui cuplu de muzicieni, o colaborare camerală care are temeiuri importante a se permanentiza; cum a demonstrat-o acest remarcabil recital. Întreaga după-amiază muzicală s-a înscris seriei de manifestări organizate de aproape două decenii, în parteneriat, de Uniunea Criticilor Muzicali şi de Muzeul Naţional Peleş.