„Fete de vis“, la Muzeul de Artă Recentă din Primăverii

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Faţada Muzeului
de Artă Recentă din cartierul Primăverii     Sursă fotografii: Facebook
Faţada Muzeului de Artă Recentă din cartierul Primăverii     Sursă fotografii: Facebook

Miercuri, 27 martie, de la ora 19.00, la sediul MARe/Muzeul de Artă Recentă, din bulevardul Primăverii 15, va avea loc deschiderea expoziţiei temporare „Fete de vis: Idealul feminin de la Nicolae Grigorescu la Ion Grigorescu / Fair Maidens: The Feminine Ideal from Nicolae Grigorescu to Ion Grigorescu“, curatori: Ioana Şerban şi Erwin Kessler. La vernisaj va fi lansat catalogul bilingv al expoziţiei, produs cu Editura Vellant.

Conform organizatorilor, Fete de vis: Idealul feminin de la Nicolae Grigorescu la Ion Grigorescu cartografiază chipurile idealului feminin în arta românească, de la jumătatea secolului 19 pînă la ora actuală. Catalizat social, politic, arhetipal, erotic, idealul este punctul de fierbere al unor etape. Este reverie sau, dimpotrivă, impas al reveriei. Idealul mediază între denumirea ce indexează femeia şi statutul/situaţia pe care aceasta o relevă, între excepţionalitate şi anxietatea indusă de această excepţionalitate.

Mamă, ibovnică, model sau fotomodel, ţărăncuţă, doamnă de societate sau matroană, tovarăşă polivalentă, zînă şi cotoroanţă, icoană şi totem păgân, activistă feministă, frumoasă fără corp sau nubilă pornografiată, alter-ego digital, idealul feminin proliferează odată cu modernitatea, prin mitizări, demitizări şi remitizări succesive. Sunt câteva dintre ipostazierile fetelor de vis, din vis sau de coşmar – reprezentări emblematice ce fluctuează istoric, comunică asonant şi sunt regenerate în mod contrastant uneori chiar scandalos.

Imagine indisponibilă
Cei doi Grigoreşti, Nicolae şi Ion, sînt capete de pod pentru două paradigme: expoziţia nici nu începe cu Nicolae Grigorescu şi nici nu se încheie cu Ion Grigorescu. Dar fiecare coagulează visele despre feminitate de dinainte respectiv de după el, de la ţărăncuţa-arhetip al eternului rural românesc la acea everywoman ştanţată Pop-Art şi voyeurist-psihanalitic. Ambii Grigoreşti oferă borne ale unor feminităţi ce ar putea fi considerate comune, aparent neutralizate prin poziţia în societate (faţă de doamna de viţă nobilă a precursorilor lui Nicolae Grigorescu sau faţă de femeia cerebrală, revendicativă faţă de propria identitate a succesorilor lui Ion Grigorescu).

Miza expoziţiei este tocmai ascendentul acestor modele asupra artei româneşti, de la mijlocul secolului 19-lea până în prezent. În planul literaturii române aceasta ar corespunde idealului silfidei eminesciene şi idealului activistei, vizată de premiile „Sofia Nădejde” pentru literatură scrisă de femei, lansate în 2018.

Blockbuster dublat de un studiu teoretic, expoziţia va fi acompaniată de catalogul bilingv dedicat explorării fulguraţiilor vizuale ale feminităţii, aşa cum a fost aceasta fantazată în cultura vizuală românească modernă.“ (Ioana Iuna Şerban, curator).

Trei dintre lucrările expuse fac parte din categoria Tezaur:

- Theodor Aman, „Doamnă pictând”, 1862 (Muzeul de Artă Craiova)
- Marcel Iancu, „Portret de fată”, 1930 (Muzeul de Artă Constanţa)
- Theodor Pallady, „Nud în interior”, 1941 (Muzeul de Artă Constanţa)


În expoziţie vor fi prezentate lucrări ale artiştilor (în ordine alfabetică): Theodor Aman, George Anghelescu, Nina Arbore, Vioara Bara, Ana Banica, Ion Barladeanu, Anca Benera, Michele Bressan, Codruţa Cernea, Irina Codreanu, Nicolae Comanescu, Suzana Dan, Ştefan Dimitrescu, Dumitru Gorzo, Ion Grigorescu, Nicolae Grigorescu, Béla Grunwald, Max Hermann Maxy, Carol Hubner, Marcel Iancu, Regina Ionescu, Iosif Iser, Mi Kafchin, József Klein, Kimon Loghi, Hans Mattis-Teutsch, Florin Mitroi, Ivana Mladenovic, Anca Muresan, Imre Nagy, Dimitrie Paciurea, Theodor Pallady, Jules Perahim, Mişu Popp, Anamaria Pravicencu, Adrian Preda, Magdalena Radulescu, Mircea Roman, Lia Szasz, Mircea Suciu, Francisc Şirato, Nicolae Tonitza, Ştefan Ungureanu, Ioana Ursa, Ecaterina Vrana, Victoria Zidaru.

Mai multe despre MARe aici: De azi arta românească recentă are propriul muzeu, prin deschiderea Muzeului de Artă Recentă în cartierul Primăverii

Cultură



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite