Arte

articolul anterior articolul urmator

Florin Estefan: „Eu nu pot să-mi imaginez o repetiţie la Operă, cu măşti pe faţă… o zi în sala de balet, acum că vine vara…“

0
7 May 2020 11:34:11
Oltea Şerban-Pârâu

Baritonul Florin Estefan este directorul general al Operei din Cluj Napoca, iar biografia lui este asociată în ultimul timp cu acest teatru, deşi cariera lui lirică naţională şi internaţională continuă.

La aniversarea de 100 de ani, pe 25 mai 2020, trebuia să aibă loc premiera a celei de-a treia producţii de Aida din istoria Operei clujene, care este prima opera înfiinţată în România

Oltea Şerban-Pârâu: Ce program avea Florin Estefan în primăvara 2020, dacă efectele indirecte ale pandemiei care a blocat evenimentele publice din aproape întreaga lume nu ar fi îngheţat întreaga viaţă culturală şi în România? Program artistic personal şi program în calitate e manager al Operei Naţionale din Cluj-Napoca?

Florin Estefan: Totul ar fi fost diferit! Clar! Aveam programat un spectacol de Le Nozze di Figaro la Opera Naţională Română din Timişoara. Eram fericit să debutez în rolul Contelui Almaviva. Cunosc rolul de mulţi ani, din vremea studenţiei, însă nu am avut ocazia să îl cânt pe scenă. La începutul carierei mele am cântat Antonio şi mai apoi Figaro de mai multe ori. Urma să cânt din nou în Traviata la Cairo Opera, iar mai apoi Wolfram în Tannhauser de Wagner la noi, la Cluj şi Recviemul german de Brahms la Filarmonica Moldova din Iaşi. Desigur, dacă lucrurile erau normale, toată activitatea managerială era concentrată asupra Aniversării a 100 de ani de la primul spectacol al Operei Naţionale Române din Cluj-Napoca. La aniversarea de 100 de ani, pe 25 mai 2020, trebuia să aibă loc premiera a celei de-a treia producţii de Aida din istoria Operei clujene, care este prima opera înfiinţată în România.

Planurile erau foarte interesante şi arătau excelent, o montare cu o scenografie spectaculoasă creată de echipa formată din regizorul Rareş Trifan, alături de  scenograful Adrian Damian, Viorica Petrovici care semnează costumele, Răzvan Mazilu coregrafia, sub bagheta Directorului Artistic al Operei Naţionale Române din Cluj-Napoca, Maestrul David Crescenzi.

De asemenea, urma ca Opera să producă proiectul Opera Aperta din care nu putea sa lipsească Aida în aer liber şi din nou Lacul Lebedelor (pe lac, în Parcul Central Simion Bărnuţiu din Cluj).

O.Ş.P. Ce impact a avut această anulare sau amânare a tuturor proiectelor în curs, pentru Opera Naţională Română din Cluj, pentru a ne referi deocamdată la prezent...

F.E.: În afara faptului că au căzut cele despre care vorbeam adineauri, extrem de importante, nu pot estima foarte bine. În cadrul Consiliului de Administraţie am luat decizia ca în aceste două luni de pauză, să devansăm vacanţa care în mod normal se lua între stagiuni, sperând ca începând cu luna iunie, să ne putem relua activitatea. În cazul în care vor continua aceste restricţii şi nu vom putea realiza încasări, putem preconiza o perioadă următoare dificilă, mai ales din punct de vedere al imposibilităţii plăţii colaboratorilor permanenţi, atât de necesari şi a nevoilor curente ale instituţiei. Eu, totuşi, sunt optimist de felul meu şi am încredere în faptul că se vor găsi soluţii pentru a trece peste această perioadă critică.

Din toată această situaţie, cel mai grav afectaţi au fost artiştii liber profesionişti

O.Ş.P. Viaţa culturală şi artistică a fost prima închisă şi, foarte probabil, va fi ultima deschisă, ca de altfel şi cea sportivă. Inchiderea sălilor de concert şi de spectacol şi avalanşa anulărilor de stagiuni, festivaluri sau mari evenimente naţionale şi internaţionale, în unele cazuri chiar până în luna august a afectat atât artiştii liber profesionişti, cât şi angajaţii marilor instituţii de spectacol. Cum credeţi că vor parcurge actorii, muzicienii această perioadă şi cum o parcurge Florin Estefan?

F.E.: Într-adevăr, activitatea instituţiilor de spectacol alături de activităţile sportive şi cele religioase au fost primele închise şi sunt convins că vor fi ultimele redeschise. Din toată această situaţie, cel mai grav afectaţi au fost artiştii liber profesionişti (cu toate că Statul a venit cu nişte măsuri concrete pentru a-i ajuta). Mă refer aici, strict la situaţia financiară. Din punct de vedere al activităţilor zilnice, cu restricţiile impuse, am discutat cu mulţi dintre colegii mei care, în cele mai multe cazuri sunt speriaţi de situaţia aceasta generală, unii chiar cad în extreme, ajungând de-a dreptul ipohondri. Eu am folosit această perioadă ca să fac lucruri pe care în condiţiile programului meu normal nu le puteam face. Am început să studiez un rol nou, am citit câteva lieduri de care niciodată nu am avut timp, am făcut şi voi mai face unele înregistrări şi multe, multe altele.

Artiştii sunt iubiţi de public, de marea masă şi sunt adevăraţi influenceri

O.Ş.P. Artiştii sunt puţini, proporţional, oriunde în lume, în cadrul populaţiei active. În astfel de perioade vocea lor se face greu auzită. Cum credeţi că ar trebui să se poziţioneze publicul în relaţia cu artiştii în această perioadă atipică pe care o parcurgem? 

F.E.: Nu sunt de acord cu faptul că vocea artiştilor se face greu auzită. Chiar dacă, proporţional, numărul artiştilor este mic în cadrul populaţiei, să nu uităm faptul că artiştii sunt iubiţi de public, de marea masă şi sunt adevăraţi influenceri. Nu ştiu cum ar trebui să se poziţioneze publicul în relaţia cu noi… Eu cred că noi, prin ceea ce facem, suntem în slujba publicului şi nu invers. În această perioadă, aşa cum s-a întâmplat în multe cazuri, este nevoie ca artiştii să uzeze de mediul online pentru a fi aproape de public, pentru a ridica moralul, pentru a-i încuraja (influenţa) pe oameni să stea în casă etc. Într-adevăr, e dificil să faci asta. Noi trăim alături de public! Fără acel efect de feedback care se produce în sala de spectacol, când noi transmitem sentimente de pe scenă şi ne încărcăm de la receptorul nostru – publicul, creându-se un circuit energetic extraordinar, parcă totul este în van pentru noi. Din reacţiile pe care le-am văzut în mediul online, publicul ne-a rămas alături şi se bucură de fiecare postare a noastră. Îmi doresc atât pentru mine, cât şi pentru colegii mei, respectiv pentru instituţia pe care o conduc, să ne recâştigăm cât mai curând, cu toţii, încrederea în a socializa şi a reveni în sala de spectacol...

O.Ş.P. Abundenţa de producţii difuzate online a devenit o modă în aceste zile. Publicul din România poate vedea spectacole de pe cele mai mari scene ale lumii cu taxe minime sau deloc. Se întâmplă multe în online din punct de vedere al muzicii clasice, operei şi teatrului zilele acestea. Va fi esenţial, în opinia lui Florin Estefan, impactul acestei perioade exclusiv online asupra revenirii la viaţa reală de spectacol în Europa şi America? 

F.E.: Cum spuneam… îmi doresc ca publicul să îşi recâştige încrederea de a reveni în sală… Tind să cred că va fi o problemă şi că oamenii vor avea nevoie de o perioadă de cel puţin câteva luni, până să aibă curajul de a reveni la viaţa socială anterioară, ceea ce va fi aproape devastator pentru instituţiile de profil. În acelaşi timp, este posibil şi să vrea să iasă din casă urgent, bucurându-se de viaţă… 

O.Ş.P. Pe ce repere se sprijină acum Florin Estefan din punct de vedere artistic şi cum şi-ar sfătui colegii - artişti, muzicieni, actori -, să îşi găsească echilibrul în această perioadă? 

F.E.: Am să spun ceea ce le-am spus colegilor mei mai tineri, cum îmi place mie să-i numesc pe studenţii mei: Este o perioadă în care suntem nevoiţi să stăm în casă şi să avem grijă de noi şi de familiile noastre. Este un „concediu“ forţat, aşa cum nu am mai avut, în care este important să ne bucurăm de cei apropiaţi nouă, de cei pe care îi iubim. Este o perioadă în care realizăm că sănătatea noastră şi a celor din jurul nostru este mai importantă decât orgoliile, decât răutăţile, vanităţile sau mai ştiu eu ce ambiţii personale ale unuia sau ale altuia. Echilibrul, cred că ni-l putem  găsi, bucurându-ne de fiecare zi, aşa cum ne-a dăruit-o Dumnezeu… Nu vi s-a părut că în acest an, copacii înfloriţi au mirosit mult mai frumos decât în alţi ani? Sau nu vi s-a părut că lumina soarelui a fost mai frumoasă decât altădată? Or fi fost aşa… sau poate, eu, cel puţin, le-am observat sau le-am dat atenţie mai multă în acest an….

O.Ş.P. Cu siguranţă cu toţii am dat mai multă atenţie pomilor înfloriţi, decât o făceam în anii trecuţi. Schimbând registrul romantic, în calitate de manager al unui teatru de operă cu sute de angajaţi şi colaboratori, ce decizii dure a trebuit să luaţi în această perioadă?

F.E.: Cele mai grele decizii pe care le-am luat în toată activitatea managerială, au fost acelea în urma cărora ştiam că va fi afectată viaţa cuiva. Nu mi-a fost şi nu îmi este uşor nici acum să iau astfel de decizii. În acest caz, a fost decizia de a înceta contractele colaboratorilor permanenţi. Ţin foarte mult la aceşti oameni şi îi respect foarte mult. Este foarte frustrant să fii neputincios în a ajuta oameni care ar merita un alt statut, fiind în unele cazuri superiori din punct de vedere profesional faţă de unii angajaţi care au contracte pe perioadă nedeterminată.

Îmi vin în minte câteva spectacole de Boema în care s-a nimerit ca noi, cei şapte solişti să fim prieteni în viaţă aşa cum sunt şi personajele pe care le interpretam

O.Ş.P. Această perioadă este un pretext potrivit pentru o privire retrospectivă. Ce amintiri ar lua Florin Estefan cu el pe o insulă pustie, cum se mai spune, din ceea ce a făcut până acum din punct de vedere artistic? 

F.E.: Au fost multe momente extraordinare pe scenă! Îmi vin în minte câteva spectacole de Boema în care s-a nimerit ca noi, cei şapte solişti să fim prieteni în viaţă aşa cum sunt şi personajele pe care le interpretam… Nu am cuvinte să vă exprim sentimentele… Pe o insulă pustie, cred că mi-ar fi tare dor de puţinii prieteni pe care îi am… aşa cum îmi e dor de ei de multe ori şi acum.

O.Ş.P. Dacă viitorul poate fi privit şi altfel decât în registrul imaginar, ce proiecte artistice personale are Florin Estefan în minte în acest moment?

F.E.: Of, Doamne! Sunt atâtea lucruri pe care le-aş face! Regret că ziua nu are 48 de ore… Nici atunci nu mi-ar ajunge timpul pentru câte activităţi şi proiecte aş vrea să fac.

Doresc să debutez în câteva roluri noi… unul din ele este Riccardo în I Puritani de V. Bellini, rolul pe care în această perioadă am început să îl studiez… Mi-ar place să cânt versiunea de bariton a rolului titular din opera Werther de J. Massenet… Îmi doresc să fac un recital nou cu muzică românească, abordând lieduri scrise de compozitori precum Pascal Bentoiu, Felicia Donceanu (un ciclu incredibil de frumos, intitulat Mărturisiri) sau Sigismund Toduţă. Cu vreo 18 ani în urmă am făcut un recital cu lieduri de Tudor Jarda, pe versurile lui Lucian Blaga. Nu ştiţi cât îmi doresc să reuşesc să îl reiau… Nu mai povestesc de altele pentru că intru într-o stare de frustrare şi mai mare...

Ne-am gândit la varianta de a găsi un spaţiu într-o curte interioară, în care să programăm unele titluri şi să facem un fel de stagiune estivală…

O.Ş.P. Dacă aţi fi în postura de a decide, la nivel european şi sau la nivel naţional când şi cum s-ar deschide viaţa de concert şi de spectacol, cum aţi propune să se eşaloneze totul după mijlocul lunii mai - un exerciţiu de imaginaţie. Cehia, de exemplu, a decis să redeschidă teatrele într-o modalitate sau alta şi până va apărea acest interviu cu siguranţă se vor mai lua şi alte decizii. Repet, ca un exerciţiu de imaginaţie…

F.E.: O să mă refer strict la Operă. M-am gândit mult cum ar trebui să procedăm… Trebuie să realizăm venituri ca să supravieţuim cumva… Dacă suntem forţaţi să facem spectacole pentru un public mult diminuat faţă de capacitatea sălii sau în raport cu artiştii implicaţi, nu putem vorbi despre nici un fel de rentabilitate. În condiţii normale, cu sălile pline, vândute integral, vorbim de nişte venituri care însumează un procent de 10% din cheltuielile noastre, restul reprezentând subvenţie. Asta, în condiţiile în care vindem aproape 1000 de bilete, cât este capacitatea sălii noastre… Pentru un public restrâns ar putea fi fezabile recitalurile, dar în aceste condiţii, ce facem cu ansamblurile mari care trebuiesc să îşi justifice activitatea? Inclusiv producţia unor spectacole pentru mediul online, atrage cheltuieli fără să aducă venituri… nu e atât de simplu pe cât pare… Ştiu că sunt state europene care au decis reînceperea activităţii teatrelor, doar din luna septembrie… nu pot comenta şi nici nu sunt în măsură să îmi exprim public o părere despre cum cred eu că ar fi mai bine.

O.Ş.P. Ca director al Operei clujene şi cântăreţ de operă, cum vedeţi reluarea activităţii companiilor lirice, generic a cântatului vocal în faţa unui public, una dintre cele mai vechi forme de expresie artistică existente de mii de ani şi care acum se află în prima linie a activităţilor potenţial blocate de aspectele practice ale purtării măştii de protecţie, ca de altfel si baletul clasic, dansul, musicalul  şi lista ar putea continua dacă este să ducem această demonstraţie mai departe...

F.E.: Deci, eu nu pot să-mi imaginez o repetiţie la Operă, cu măşti pe faţă… o zi în sala de balet, acum că vine vara… Sunt 40 de balerini într-o sala de 100 mp., sub bătaia soarelui toată ziua, fără aer condiţionat … cu mască pe faţă? Cum? Cum vor putea, în condiţiile actuale, cu riscurile despre care vorbim, să se facă repetiţii ale ansamblurilor în sălile improprii, ca spaţii, pe care le avem? Mi se tot spune că e o soluţie să vină şi să studieze pe partide…. Ce să studieze pe partide? Ce titluri se vor cânta şi când? Cât timp să tot studieze pe partide? Sunt o serie de angajaţi pe care medicina muncii i-a încadrat ca fiind apţi condiţionat, oameni cu risc de sănătate permanent. Unii fac dializă, alţii au suferit accidente vasculare cerebrale, pe care nu putem să-i forţăm să se pensioneze anticipat, deşi unii au dreptul legal şi nici să treacă la pensie de boală, pentur că ei oricum refuză aceste variante… Mă întreb retoric, cine ar fi vinovatul în cazul în care unul din aceşti oameni, vin la repetiţii şi ajung să se contamineze? Cum să procedez cu aceşti oameni? Ce titluri am putea programa în care să nu fie mai mulţi pe scenă decât în sală? Opera implică solişti, cor, balet, orchestră, personal tehnic…Efectiv, nu găsesc în acest moment soluţii… 

O.Ş.P. O întrebare simplă: în cazul unui debut prudent, cu public de 50-200 de persoane cu scaune goale între spectatori, în sală sau în aer liber (dar nu cu intrarea liberă, evident), care va permite o creştere a numărului de spectactori doar dacă situaţia o va permite, cu cât credeţi că sunt mai periculoase concertele sau spectacolele în actuala situaţie, decât circulatul în transportul în comun, cu avionul, sau cu trenul.

F.E.: Debut prudent cu 50-200 de persoane în public, la Operă? Orchestra de 60 persoane, corul de 50 persoane la care adăugăm solişti, la unele spectacole balet, personal tehnic, personal de sală…. Cum? Da! Ne-am gândit la varianta de a găsi un spaţiu într-o curte interioară, în care să programăm unele titluri şi să facem un fel de stagiune estivală… Incă mai căutăm acel spaţiu… Problema este că nu ştim cum vom amplifica sunetul şi cum vom rezolva problemele logistice… bugetul pe care îl avem nu ne permite astfel de cheltuieli, iar Primăria Municipiului Cluj-Napoca a sistat pentru moment, din cauza pandemiei, finanţările proiectelor culturale pentru acest an... 

O.Ş.P. Să facem un effort să încheiem într-o notă optimistă. Care ar fi mesajul managerului cultural Florin Estefan pentru comunitatea artiştilor independenţi din România în acest moment.

F.E.: Apreciez foarte mult aceşti oameni! Supravieţuiesc prin profesionalism, prin dăruire, prin faptul că se reinventează mereu şi nu în cele din urmă, pentru că sunt competitivi. Cred că ne motivăm reciproc şi mai cred că suntem în concurenţă uneori, dar într-o concurenţă bună, care ne face să creştem împreună. Sunt convins că în aceste momente e greu, mai ales din punct de vedere financiar dar sunt sigur că vor veni vremuri mai bune. Atât cât ţine de mine, pot să fie siguri că îi voi sprijini, aşa cum am făcut-o ori de câte ori am avut ocazia.

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

0 Comentarii

Modifică Setările