Foştii şi actualul preşedinte al României, Principesa şi Patriarhul s-au reunit la aniversarea de 150 de ani a unei „doamne“: Academia Română

Personalităţi ale vieţii politice şi culturale din România şi străinătate, precum Klaus Iohannis, preşedintele României, Principesa Margareta şi foştii preşedinţi Ion Iliescu şi Emil Constantinescu, au participat, luni, 4 martie, la aniversarea împlinirii a 150 de ani de la înfiinţarea Academiei Române.

Klaus Iohannis, preşedintele României, Principesa Margareta, Călin Popescu-Tăriceanu, preşedintele Senatului, şi Günter Stock, preşedintele Federaţiei Academiilor Naţionale din Europa, au ţinut, luni, discursuri elogioase, cu ocazia împlinirii a 150 de ani de la înfiinţarea Academiei Române, care a fost marcată şi prin inaugurarea unei plăci jubiliare şi a unei expoziţii de artă.

Ionel-Valentin Vlad, preşedintele Academiei Române, a vorbit în Aula Academiei Române despre trecutul şi prezentul forului cultural, amintind nume de seamă ale culturii româneşti care au făcut parte din această structură, dar şi de greutăţile prin care a trecut Academia în perioada celor două războaie. Academia Română are acoperire naţională, potrivit lui Ionel-Valentin Vlad, prin filialele de la Iaşi, Cluj-Napoca şi Timişoara, precum şi printr-o reţea de 72 de institute, repartizate pe întreg teritoriul ţării.

Coroana şi Academia au aceeaşi vârstă

Preşedintele Klaus Iohannis a menţionat că Academia Română este un punct nodal al unei reţele de centre de cercetare, reprezentând un reper de competenţă pentru noile generaţii. „ Capitalul de încredere pe care l-a acumulat în timp Academia îi permite acesteia să se implice, cu credibilitate şi profesionalism, în marile teme ale dezvoltării României, focalizând energii cum nu multe entităţi o pot face“, a afirmat preşedintele României.

În societatea noastră, această înaltă instituţie reprezintă un reper de competenţă pentru noile generaţii de elite, precum şi pentru personalităţile intelectualităţii româneşti care trăiesc şi lucrează de mai mult timp peste hotare. – Klaus Iohannis, preşedintele României

„Două instituţii fundamentale ale naţiunii s-au născut în acelaşi an: Coroana Română şi Academia Română. Aducem omagiul nostru, astăzi, unui secol şi jumătate scris şi trăit împreună. Privim cu mândrie spre cei 150 de ani de continuitate şi devotament“, a spus şi Principesa Margareta, prezentă la ceremonie. În opinia sa, Academia Română rămâne un model pentru tineri, prin valorile pe care le promovează.

Aniversarea Academiei Române este o sursă de inspiraţie pentru generaţia tânără, pentru că sărbătoreşte patriotismul, înalta competenţă şi simţul datoriei, puse în slujba naţiunii române. – Principesa Margareta, Custodele Coroanei României

Luchian, Aman, Andreescu şi Pallady, expuşi la Biblioteca Academiei

În spaţiul Bibliotecii Academiei a fost vernisată expoziţia „Artişti plastici, membri ai Academiei Române“, care cuprinde lucrări semnate de Ion Andreescu, Ştefan Luchian, Nicolae Grigorescu, Theodor Aman şi Theodor Pallady, cu toţii numiţi membri post-mortem ai instituţiei.

Expoziţia reuneşte peste 50 de opere de o valoare artistică excepţională din patrimoniul Academiei Române şi din colecţiile Cabinetului de Stampe al Bibliotecii Academiei Române. Alături de tablouri sunt expuse sculpturi de Ion Jalea, Dimitrie Paciurea, Corneliu Medrea, Boris Baraschi, Ion Irimescu, Vida Gheza, Boris Caragea şi Ovidiu Maitec.

Ziua festivă s-a încheiat la Ateneul Român, unde a avut loc gala aniversară „Academia Română – 150 de ani în serviciul Naţiunii Române“ şi un concert susţinut de Filarmonica „George Enescu“.

Ce este Academia Română

Fondată în 1866, iniţial sub numele de Societatea Literară Română, apoi de Societatea Academică Română, instituţia, definită drept cel mai înalt for de cultură şi ştiinţă românesc, a primit, în martie 1879, titulatura Academia Română. Membrii săi sunt personalităţi ştiinţifice recunoscute şi apreciate naţional şi internaţional, cu o deosebită competenţă în domenii dintre cele mai diverse: de la istorie, filosofie şi lingvistică, până la fizică nucleară, chimie, biologie macro şi microcelulară, geologie şi geodinamică sau agricultură. Prin lege şi statut, Academia Română poate avea un număr maxim de 181 de membri titulari şi corespondenţi şi 135 de membri de onoare, din care cel mult 40 din ţară. În prezent, Academia Română are 84 de membri titulari, 76 de membri corespondenţi, 45 de membri de onoare dintre care 6 sunt din străinătate.