Arte

articolul anterior articolul urmator

FOTO Nu ştim să ne preţuim cultura, valorificăm chinezăriile!

2
31 Jul 2013 15:08:48
Paul Stan
Coroana de oţel a regelui Ferdinand făurită dintr-un tun turcesc capturat la Plevna, Muzeul Naţional de Istorie
Coroana de oţel a regelui Ferdinand făurită dintr-un tun turcesc capturat la Plevna, Muzeul Naţional de Istorie

Cum au fost bătuţi soldaţii de teracotă de aurul dacilor? S-a întâmplat recent, timp de trei luni la Bucureşti. Din luna mai şi până la sfârşitul lui iulie, Muzeul Naţional de Istorie a prezentat expoziţia-eveniment „ Comorile Chinei”, care cuprinde 101 seturi de artefacte.

Printre exponatele s-au numărat şi câţiva soldaţi din celebra armată de teracotă a împăratului Qin Shi Huang, ceea ce a prilejuit o premieră pentru România.

Soldaţi de teracotă

Această expoziţie-eveniment a constituit un bun prilej de mediatizare excesivă de-a lungul celor trei luni cât au fost expuse în ţara noastră, pe toate canalele media româneşti.

La prima vedere, pentru cine nu a reuşit să vadă `Comorile Chinei”, pare un lucru extraordinar, mai ales că a fost vorba de un act de cultură în premieră, în România.

Mediatizarea a fost de bun augur, atrăgând mii de vizitatori la Muzeul Naţional de Istorie, ceea ce nu cred că s-a întâmplat de mult timp, iar acest lucru este cu atât mai important cu cât majoritatea au fost tineri.

În acelaşi timp cu prezentarea artefactelor chinezeşti, în preţul aceluiaş bilet, de lăudat organizatorii pentru acest aspect important, vizitatorii au putut vedea  şi expoziţiile „Tezaur istoric” şi „Lapidarium-Copia Columnei lui Traian”.

Două expoziţii extrem de valoroase şi importante de văzut pentru istoria şi valoarea culturii româneşti. Din păcate, aceste două expoziţii nu au beneficiat de o prezentare media şi de o publicitate de niciun fel.

Cu toate acestea, istoria românilor a beneficat indirect, de reclama puternică făcută soldaţilor de teracotă, pentru că cine a fost să vadă armata chineză a putut să admire şi aurul dacilor sau scenele istorice înfăţişate pe copia Columnei lui Traian.

La o simplă căutare pe internet, nu am văzut ca media românească să prezinte, cât de puţin, şi cele două expoziţii cu caracter istoric pentru ţara noastră. În presa noastră au existat doar soldaţii de teracotă. Cu toate acestea, vizitatorii au avut surpriza să poată vedea ceva şi din comorile României, nu doar ale Chinei.

Şi n-au fost deloc dezamăgiţi de ceea ce au văzut reprezentând istoria naţională. Poate mulţi au fost surprinşi de excesiv de mediatizata comoară chinezească adusă la Bucureşti.

Bucureşteni în special, dar şi străini aflaţi în tranzit prin Capitală au luat cu asalt Muzeul de Istorie până în ultima zi, 30 iulie, să vadă armata de teracotă a defunctului împărat chinez. În ultima zi de expoziţie am reuşit să merg şi eu dornic să-i văd pe militarii de teracotă chinezi.

Entuziasmul şi interesul meu, ca şi al sutelor de vizitatori dornici să vadă această armată chineză au fost înlocuite cu dezamăgirea după turul şi vederea „Comorilor Chinei”, aşa cum a fost această expoziţie prezentată pompos de organizatori şi de presă.

Printre cele 101 seturi de artefacte chinezeşti doar câteva făceau parte din celebra armată de teracotă a împăratului Qin Shi Huang, mai precis patru militari, între care ca piesă de rezistenţă un vizitiu şi un cal. Atât.

În rest, mult lăudatele comori chinezeşti au fost reprezentate de chinezării, ca să zic aşa, fără niciun fel de intenţie de a leza marea ţară prietenă China. Chinezării parte a obiectelor de cult, vase culinare din diferite epoci, olane, capace de olane, perne ale nu ştiu căror case imperiale, piese de jad, ceasuri.

Interesante, dar cam atât. De aici şi până a fi prezentate ca marile comori chinezeşti mi s-a părut cam lung drumul, după părerea mea. Cred că au fost aşa, un surogat, pentru publicul românesc şi că adevăratele obiecte reprezentative pentru cultura chineză nu au avut intenţia să fie prezentate la Bucureşti.

Ca să fac o comparaţie un pic forţată, ar fi ca atunci când un şef de guvern roman s-a întors de la Marele Zid Chinezesc cu sacul plin de promisiuni de mari investiţii economice, când de fapt, era vorba doar de nişte politeţuri de cicumstanţă ale conducătorilor chinezi.

Revenind la oile noastre am constatat că, din păcate şi din fericire în acelaşi timp, vizitatorii dezamăgiţi de armata de teracotă au avut prilejul şi au fost încântaţi să vadă „Tezaurul istoric al României” şi copia „Columnei lui Traian”, cele două expoziţii de interes naţional, nemediatizate, dar de o valoare inestimabilă pentru cultura românească.

Am spus din păcate deoarece vizitatorii care au pierdut prea mult timp în căutarea soldaţilor de teracotă, n-au mai avut suficient cât şi-ar fi dorit pentru a vedea o mică parte din comorile României.

Iar valoarea, frumuseţea şi importanţa inestimabilă a celor două expoziţii, am văzut cu ochii mei, au reprezentat o atracţie magnetică şi un interes imens nu doar din partea românilor ce le-au văzut, ci şi din partea străinilor, cu mult mai mare faţă de artefactele chinezeşti.

Brăţări dacice

În special obiectele din tezaur, unde brăţările dacice, obiectele înjumătăţite ale „Cloştii cu pui de aur” de la Pietroasele, coroanele de aur sau coroana din oţel a regelui Ferdianand, făurită din tunul turcesc capturat la Plevna, au constituit şi constituie atracţii irezistibile.

La fel şi alte obiecte de mare valoare, cum ar fi sceptrele ce au aparţinut regilor României, chiar şi caseta de argint în care a fost păstrată inima reginei Maria.

Obiectele din cadrul acestei expoziţii sunt doar o mică parte a tezaurului românesc deoarece se ştie că cele mai valoroase piese sunt „păstrate” la Moscova de ruşi, să nu cumva să ni le fure cineva.

Coroana de oţel a regelui Ferdinand făurită dintr-un tun turcesc capturat la Plevna

Cu toate acestea, în contradicţie cu lipsa publicităţii, în comparţie cu soldaţii de teracotă, „Tezaurul istoric” s-a bucurat de mult mai mare succes decât „Comorile Chinei”. Aurul dacic a bătut armata de teracotă chineză.

Obiect de tezaur princiar

La fel si expoziţia „Lapidarium-Copia Columnei lui Traian”, care constituie şi poate fi o lecţie de istorie adevărată în special pentru tineri şi copii, dacă ar avea parte de o prezentare adecvată în presă. Chiar am văzut părinţi cu micuţi de şcoală sau grădiniţă de mână, arătându-le şi explicându-le scenele istorice reprezentate pe columnă.

Sunt sigur că mulţi dintre românii care au văzut cele două expoziţii româneşti sau au auzit de ele şi-ar dori să le poată vedea pe îndelete, pentru că merită şi trebuie vizionate cum se cuvine, nu ca un apendice la nişte artefacte chinezeşti.

Coroana reginei Maria

Din păcate, nu ştim să ne prezentăm şi valorificăm cultura naţională, în schimb o facem excesiv pentru alte popoare, chiar dacă uneori, cum s-a întâmplat cu soldaţii de teracotă, sunt mai mult s-au mai puţin valoroase şi semnificative pentru români.

Ar trebui ca reprezentanţii, responsabilii de imaginea şi cultura naţională împreună cu media să prezinte mult mai mult şi mai bine valorile româneşti atât în ţară cât şi în străinătate.

Pocal dacic

Cred că, în speţă, cele două expoziţii româneşti de la Muzeul Naţional de Istorie, „Tezaurul istoric” şi „Lapidarium-Copia columnei lui Traian” ar trebui continuate, dar cu o mai mare mediatizare şi publicitate care să-i atragă pe vizitatori.

 

 

 

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

2 Comentarii

Camelian Propinatiu
31.07.2013, 22:45:15

România e altfel! N-are trecut, deci nici viitor: http://www.scribd.com/doc/79004558/Camelian-Propinatiu-Postromanismul

-2 (2 voturi)
Get0dac
5.08.2013, 02:22:02

Felicitari pt. articol, d-le Paul Stan.