Grand Prix de l’Opera, un captivant florilegiu!

Judith Angenent Deirdre, câştigătoare a distincţiei supreme

Asta a adus la rampă, în cea de a treia ediţie a sa, recenta competiţie organizată de Opera bucureşteană! Diversitate timbrală, caractere vocale diferite, şcoli diferite în ce priveşte arta cântului, entuziasm cuceritor, stângăcii ale tinereţii, talent şi dăruire în adresare. Asta a adus pe scenna Operei bucureştene, cea de a treia ediţie a competiţiei.

Ce ne-am putea dori mai mult de la aceşti minunaţi tineri? Au luptat pentru laurii unei victorii care le poate aduce promisiunea unei cariere; …pe marea scenă a teatrului liric actual. Şi nu e puţin lucru! Peste 150 a fost numărul celorînscrişi în ediţia din acest an!

Membrii juriului – în cea de a doua parte a competiţiei – au fost directori manageri ai unor cunoscute scene lirice europene, personalităţi de influenţă în zona atât de dinamică, de strălucitoare, de diversă, a genului de operă.

Basul Iustinian Zetea a fost singurul concurent din România intrat în finala competiţiei. A parcurs în ultimii ani drumul unui progres impresionant. A fost prezent în ediţiile precedente ale competiţiei parcurgând cu răbdare, cu perseverenţă, etapă cu etapă, treptele devenirii profesionale; …în ce priveşte coloritul timbral, atent diferenţiat, condiţionat de caracterul personajului, de construcţia dramatică; …în ce priveşte forţa, impetuozitatea expresiei. A prezentat lucrări ce aparţin unor zone stilistice net diferite, arii din Ernani de Verdi şi Der Freischütz de Weber. A fost distins pentru interpretarea ariei din repertoriul german.

O intuiţie impresionantă în plan caracterologic a putut fi observată în cazul sopranei Galina Averina din Rusia, o voce de soprană lirică autentică, susţinută de o convingătoare ardoare a expresiei. A fost unul dintre puţinii concurenţi ce a adus pe scenă muzică din repertoriul naţional, din cel rus, din păcate puţin cântat la noi, anume aria Marfei din opera-basm  Logodnica Ţarului de Nicolai Rimski Korsakov; situată într-o cu totul altă zonă stilistică, marea scenă a lui Manon din opera omonimă a lui Massenet, a dispus de o desfăşurare amplă, de o susţinere extinsă hrănită de o natură temperamentală ce alimentează substanţa însăşi a muzicii; …în plus are o experienţă scenică cu totul notabilă.

Dar marele premiu al recentei ediţii, pe bună dreptate, a fost atribuit sopranei olandeze Judith Angenent Deirdre; …o voce amplă, atent cultivată în şcoli înalte, în ţara natală, de asemenea la Berlin, la New York; …cu mari maeştri; cum este, spre exemplu, celebrul bariton Thomas Allen.

Stăpânirea judicioasă a aparatului vocal, susţinerea, consistenţa atent diferenţiată a emisiei, dar mai presus de aceasta tensiunea însăşi a adresării, au conferit cântului o emoţie plasată diferneţiat din punct de vedere stilistic, în sfera operei wagneriene, în cea a operei italiene; au fost prezentate pagini semnificative din opera  Walkiria, de asemenea aria Santuzzei din opera Cavalleria Rusticana de Pietro Mascagni.

Cânt atent condus, cultură vocală inteligent argumentată au putut fi observate în evoluţia mezzo-sopranei franco-poloneze Agatha Schmidt; iar aceasta atât în stilul belcanto-ului italian – a cântat o arie din opera La Favorita de Donizetti, de asemenea în aria lui Octavian din Cavalerul Rozelor de Richard Strauss. Este de notat, ambele cântăreţe şi-au înscris actul artistic în cele două mari zone stilistice ale artei cântului; mă refer la stilul operei italiene, la cel al operei germane romantice; …definind astfel valorile de bază ale artei cântului, inclusiv în aceşti ani ai începutului de secol XXI.

Cel de al treilea important premiu a fost conferit unei voci speciale, contra-tenorului polonez Jakub Orlińsky, o voce bine cultivată în zona muzicii baroce; au fost prezentate arii de mare agilitate virtuoză, aparţinând lui Antonio Vivaldi, lui Georg Friedrich Haendel; nu poţi să nu observi, performanţele uimitoare ale unei voci similare, cea a celebrului muzician vocalist Philippe Jaroussky, aduc o influenţă benefică cu totul notabilă.

Contratenorul Jakub Orlinsky

Au impresionat, de asemenea, tensiunea emoţională, consistenţa timbrală pe care le etalează soprana coreană Kim Eunhee, de asemenea siguranţa evoluţiei vocale, prezenţa scenică de care dispune baritonul georgian Lasha Sesitaskvili în arii datorate lui Mozart sau Verdi.

Un talent muzical pregnant, un aparat vocal aflat în evoluţie, au putut fi observate în evoluţia foarte tânărului bariton polonez Mikołaj Trąbka. Insuficientă cunoaştere a datelor stilistice ale operei italiene în zona belcanto-ului, în cea a operei verdiene, a demonstrat tenorul turc Ibrahim Yesilay; dar supra-acutele sale au impresionat un pasionat public care i-a conferit propria distincţie. Este de remarcat prezenţa importantă în concurs a tinerilor vocalişti sosţi din Polonia, pregatirea excelentă a acestora.

Atent cooperantă a fost susţinerea datorată colectivului orchestral al Operei bucureştene, ansamblu condus de această dată de dirijorul Adrian Morar.

De o manieră sobră, dezinvoltă dar pertinetă s-a dovedit a fi felul în care muzicologul Mihai Cosma a făcut prezentările momentelor concertului de gală; inclusiv în limba engleză.

Pe de altă parte, nu poţi să nu observi, au fost promovate şi evoluţii vocale care – după părerea mea - nu aveau ce căuta în etapa finală; …şi nu poţi să nu te întrebi dacă nu au fost lăsate de-o parte voci valabile, interesante.

Laureaţii

Reţinem, specificul alcătuirii juriului a fost acela de a da cuvânt managerilor teatrelor lirice, unii dintre aceştia dispunând de studii de specialitate în arta cântului; …fiind  poseori ai unei considerabile experienţe în bunul mers al acestui organism care este teatrul liric actul. Este de remarcat prezenţa domnului John Allison, directorul periodicului Opera de la Londra, critic muzical al unor importante publicaţii din Marea Britanie, a domnului Gianni Tangucci, important manager şi consultat al unor şi mai importante scene lirice italiene. Greu de spus dacă o asemenea competiţie îi poate promova cu anume pregnanţă pe tinerii vocalişti spre scenele europene ale teatrului liric. Se poate discuta dacă prezentarea în concurs a doar patru arii de operă este suficient de lămuritoare pentru a crea o orientare asupra tuturor calităţilor profesionale, asupta rezistenţei vocale si senice a tânărului muzician. Să sperăm că este. Pe de altă parte, să o recunoaştem, o asemenea competiţie poate ridica prestigiul primei scene lirice a ţării.

Materialul a apărut anterior in revista România Literară.