INTERVIU Cum trăiesc artiştii izolarea. Pianista Axia Marinescu: Experienţa concertului, a sălii reale de spectacol nu poate fi înlocuită. Îmi lipseşte profund

Institutul Cultural Român de la Paris desfăşoară proiectul ”Împreună cu creatorii români din Franţa în timpul şi după coronavirus”. Propunându-şi să menţină legătura cu artiştii români sau de origine română din Franţa în perioada izolării şi în aşteptarea reluării activităţii teatrelor, muzeelor, sălilor de concert sau a cinematografelor, ICR Paris publică interviuri care ne lasă să descoperim viaţa şi proiectele a 15 artişti tineri din Franţa.

ICR Paris: Cum trăieşti această închidere a lumii culturale, acest moment în care domeniul digital pare să fi pus stăpânire pe lumea reală?

Axia Marinescu: Această luare în stăpânire a lumii reale de către cea virtuală îmi dă un sentiment amestecat: pe de o parte, este bine pentru noi artiştii să ne putem difuza creaţia în mod liber pe reţelele sociale, pe diverse platforme şi să putem comunica astfel cu publicul nostru, pentru a nu rupe complet legătura în această perioadă. În acelaşi timp însă, eu cred că scena este inconurnabilă pentru artişti şi pentru public în acelaşi timp. În sala de spectacol (indiferent dacă este vorba despre concerte sau spectacole de teatru sau dans) există acea energie unică, extraordinară, care face ca arta, momentul artistic să pună stăpânire pe toţi cei aflaţi în acel spaţiu. Acest lucru îmi lipseşte profund… Am remarcat un lucru : în primele săptămâni de izolare îmi plăcea să mă uit la video-uri oferite online cu concerte, spectacole… dar de ceva vreme, mărturisesc că nu îmi mai place asta, scena îmi lipseşte mult. 

Această criză a coronavirusului a fost pentru tine un motor de creativitate, de reînnoire şi de explorare?

În ciuda perioadei pe care o traversăm, această “criză” a avut un efect benefic pentru mine. Am ascultat mult mai multă muzică decât de obicei, pe de o parte, am putut de asemenea studia, imagina noi programme de recitaluri şi concerte, sa-mi dezvolt deci fantezia şi creativitatea. Apoi, această perioadă mi-a permis să îmi reanalizez mijloacele de exprimare artistică sau tehnicile de interpretare. Este adevărat, pentru noi, artiştii, această perioadă este una de introspecţie, ne permite să stăm la adăpost de tot ce înseamnă lumea exterioară pentru a plonja mai adânc în noi înşine şi să extragem de acolo inspiraţie, reînnoire, idei pur şi simplu. Deci, da, din acest punct de vedere cred că perioadele de criză sunt utile şi, ca artişti, avem nevoie din când în când de astfel de perioade de izolare. Această izolare face să putem renaşte în faţa publicului cu mai multă fantezie şi strălucire.    

Care sunt mijloacele de subzistenţă  ale artistului în timpul izolării?

Din păcate, în acest moment mijloacele de subzistenţă ale artiştilor sunt foarte sărace. Aşa cum ştie toată lumea, noi avem nevoie să ne producem pe scenă, să avem reprezentaţii pentru a ne putea câştiga existenţa. Cum lumea culturală este unul din sectoarele în cea mai grea suferinţă, încercăm să găsim soluţii de sprijin din partea puterii administrative şi politice, un sprijin instituţional deci. Asta, în orice caz, măcar până la reluarea concertelor… viaţa este foarte dificilă în acest moment.

Cum ne putem imagina cultura după coronavirus? Vom putea relua vechiul mod de a trăi şi consuma cultura?

Cred că vor fi multe schimbări de făcut în lumea culturii după această criză. Această fază de acces la opere şi prezentări digitale a avut partea ei bună. Dar experienţa concertului, a sălii reale de spectacol nu poate fi înlocuită. Aici vor trebui găsite, cu multă imaginaţie şi fantezie, noi mijloace de regăsire între artişti şi public. În acest demers trebuie implicaţi atât artiştii, cât şi organizatorii de spectacole, managerii culturali. În ceea ce mă priveşte, încerc să imaginez, cu toate noile idei cu care am rămas după această perioadă de izolare, repertorii, programe de concert sau recitaluri mult mai originale, diferite faţă de ceea ce am făcut până acum. Cred că aceste schimbări vor facilita acest schimb unic între artist şi publicul său. Este de fapt vorba despre o relaţie de iubire care trebuie neapărat împărtăşită. Trebuie să ne concentrăm pe acest lucru. Această relaţie nu trebuie şi nu poate să dispară niciodată. Iată, iubirea, este esenţialul, trebuie să găsim soluţii să o întărim prin actul artistic.

Cine e Axia Marinescu

Dotată «cu un adevărat temperament de solistă şi cu o sonoritate plină de culori» (Teodor Paraschivescu), pianista franceză de origine română Axia Marinescu este considerată «o artistă carismatică, cu un discurs muzical suplu şi liric » (Opéra Magazine, Paris).

Talentul său ieşit din comun este remarcat de la o vârstă fragedă când, la 8 ani, Axia câştigă primul ei Premiul înternaţional la concursul de la Stresa, Italia. Este laureată a mai multe competiţii internaţionale, în special în Franţa, Italia, Grecia, România. La 11 ani, Axia debutează cu Orchestra naţională Radio din România. După absolvirea Conservatorului George Enescu din Bucureşti, Axia Marinescu îşi continua studiile la Lausanne (unde este admisă la numai 17 ani direct în clasa de perfecţionare), la Scoala Normală de Muzică de la Paris  şi la Conservatorul Regal de la Bruxelles, pe care îl termină cu diploma Magna cum laude. De asemenea, Axia este absolventă de filozofie a Universităţii de la Paris, publicând articole şi eseuri în Germania şi în România. Vorbeşte curent cinci limbi.

Axia Marinescu a concertat pe scene importante în Europa (Sala Cortot, Cité de la musique, Hôtel des Invalides de la Paris, le Cloître des Jacobins la Toulouse, Auditorium de la Palermo, Ateneul român din Bucureşti...) şi în Asia (Oriental Art Center de la Shanghai, Marele Teatru Nanjing etc.). A fost invitată la festivaluri prestigioase : Piano aux Jacobins, L’Esprit du piano, Palermo Classica, Festivalul Enescu etc.

În 2019, Axia Marinescu a susţinut un amplu turneu de recitaluri în Franţa şi în România, în cadrul Sezonului România-Franţa.  Repertoriul său vast demonstrează versatilitatea sa muzicală, care se etalează de la Bach şi Rameau la compozitori contemporani (Claude Ledoux, Dan Dediu et autres).

În paralel cu cariera sa de solistă, Axia susţine conferinţe şi masterclasses de pian în Europa şi în Asia, fiind conferenţiară TED.