Arte

articolul anterior articolul urmator

Ioan-Aurel Pop, la aniversarea a 154 de ani de la înfiinţarea Academiei: „Se va potoli furtuna, din care vom ieşi mai puternici, mai realişti şi mai înţelepţi“

19
1 Apr 2020 19:52:54
Autor: Otilia Andrei
Ioan Aurel Pop, preşedintele Academiei Române
Ioan Aurel Pop, preşedintele Academiei Române

Preşedintele Academiei Române, Ioan-Aurel Pop, a transmis un mesaj la 154 de ani de la înfiinţarea Academiei Române, în care spune că prezenţa "părinţilor şi bunicilor în comunitate nu poate să ofere decât siguranţă, experienţă de viaţă şi soluţii pentru astfel de nenorociri, prin care seniorii au trecut şi au ieşit cu bine la liman". Academicianul îşi exprimă speranţa că vom depăşi cu bine această perioadă dificilă.

Istoria  modernă a Academiei Române începe la 1/13 aprilie 1866, când a fost fondată, prin decret al Locotenenţei Domneşti, Societatea Literară Română, care, un an mai târziu, îşi schimbă denumirea în Societatea Academică Română. 

Pe data de 30 martie/11 aprilie 1879 a fost publicată în Monitorul Oficial legea specială prin care Societatea Academică Română îşi schimbă numele în Academia Română şi primeşte statut de institut naţional, având drept scop „cultura limbei şi istoriei naţionale, a literelor, a ştiinţelor şi frumoaselor arte“. Legea fusese semnată pe 27 martie/8 aprilie 1879 de viitorul Rege Carol I, pe atunci domn al Principatelor Unite.

În ultimele două decenii, a devenit tradiţional ca Academia Română să serbeze momentul fondării prin sesiune ştiinţifică extraordinară şi prin organizarea Zilei Porţilor Deschise. Dat fiind contextul epidemic şi recomandarea distanţării sociale, cu mare regret anul acesta cinstim această aniversare fără a ne reuni în Aula Academiei Române. În aceste condiţii, preşedintele Academiei Române, academicianul Ioan-Aurel Pop, a lansat un mesaj către membrii Academiei Române şi către întreaga societate românească.

"Pentru prima oară, datorită gravelor împrejurări pe care le trăim, se va sărbători în acest an Ziua Academiei Române departe de venerabila instituţie, simbolizată de clădirea de pe Calea Victoriei nr. 125 (fostele case Cesianu şi Bellu), fără ca membrii să se mai poată reuni în tradiţionala Adunare Generală festivă şi fără să se mai poată organiza „Ziua Porţilor Deschise“.

Cu toate acestea, vă propunem să celebrăm cu toţii, în sufletele noastre, Academia, să-i conştientizăm din nou, în comunitate şi în comuniune, rolul de for suprem de consacrare a valorilor intelectuale şi de cercetare din ţara noastră. Să ne gândim – cu precădere în aceste zile – la munca şi creaţia marilor savanţi-medici din cadrul instituţiei noastre, aceia care au elaborat cele mai eficiente medicamente, vaccinuri, remedii, tehnici şi care au vindecat, prin dăruirea şi talentul lor, milioane de oameni şi au salvat milioane de vieţi.

Să ne gândim la institutele de specialitate ale Academiei, mai ales la cele cu profil medical, biologic, medico-farmaceutic şi la importanta lor activitate, salvatoare de multe ori, inclusiv în aceste zile. Dacă eficienţa unora dintre soluţiile şi măsurile preconizate acum de autorităţi nu este întotdeauna evidentă, încrederea în forţa cunoaşterii ştiinţifice şi a creaţiei spirituale trebuie să rămână nezdruncinată, fiindcă omenirea a mers înainte şi a depăşit crizele numeroase prin care a trecut datorită ştiinţei, cercetării, invenţiilor şi descoperirilor făcute de savanţi şi de creatorii de valori intelectuale.

Membrii Academiei sunt, în cea mai mare parte, persoane în vârstă, fapt pentru care anumiţi oameni – conform unor clişee perpetuate şi augmentate în aceste zile – îi privesc (mai ales acum, în vremuri de cumpănă) cu oarecare suspiciune, fără să înţeleagă că seniorii nu răspândesc virusul mai mult decât alţii, ci doar mor mai mult, mai repede şi mai des decât alţii, din cauza fragilităţii vieţii lor aproape trecute.

Prezenţa părinţilor şi bunicilor în comunitate nu poate să ofere decât siguranţă, experienţă de viaţă şi soluţii pentru astfel de nenorociri, prin care seniorii au trecut şi au ieşit cu bine la liman.

Dacă ştiinţa, înţelepciunea şi cumpătarea bătrânilor se unesc cu entuziasmul şi forţa tinerilor şi maturilor, atunci toate provocările pot fi rezolvate întru binele omenirii şi al poporului român.

Academia Română are astăzi 154 de ani şi, în toţi aceşti ani, a participat la construirea, la propăşirea şi la fortificarea României şi a omenirii, la elaborarea creaţiei intelectuale majore, româneşti şi universale. Să-i aducem Academiei Române cuvenitul omagiu şi să-i urăm – în acord cu vechea tradiţie latină – vivat, crescat, floreat! Academia Română a semănat şi seamănă în societate virtuţi, valori şi încredere, ceea ce face şi în aceste zile triste, cu nestrămutata convingere că „se va potoli furtuna“, din care vom ieşi mai puternici, mai realişti şi mai înţelepţi. La mulţi ani!, a declarat Ioan-Aurel Pop, preşedintele Academiei Române.

Membrii fondatori ai Academiei Române

Primii 14 membri ai Societăţii Academice Române, numiţi prin decret în data de 22 aprilie/3 mai 1866, au fost numai reprezentanţi ai teritoriilor româneşti care se găseau încă sub stăpânirea unor imperii străine. Transilvania: Timotei Cipariu; George Bariţiu; Gavril Muntean. Maramureş: Iosif Hodoş; Alexandru Roman. Banat: Andrei Mocioni; Vincenţiu Babeş; Bucovina: Alexandru Hurmuzaki; Ambrosiu Dimitrovici (înlocuit de Ion G. Sbierea); Basarabia: Alexandru Hasdeu; Constantin Stamati; Ioan Străjescu; Macedonia: Ioan D. Caragiani; Dimitrie Cozacovici.

Lor li s-au alăturat, un an mai târziu, alţi 7 membri reprezentând cele două provincii deja unite. Moldova: Vasile Alecsandri; Constantin Negruzzi; Vasile Urechiă. Muntenia: Ion Heliade Rădulescu; Constantin A. Rosetti; Ioan C. Massim; August Treboniu Laurian

Sediul Academiei a fost realizat prin amenajarea, în 1890, a două case boiereşti construite la începutul secolului al XIX-lea, achiziţionate de la Constantin Şt. Cesianu şi Ştefan Bellu, cărora li s-a adăugat un corp nou în 1896, cumpărat de la Mina Zaleski. Localul a fost inaugurat în martie 1898, după efectuarea unei serii de lucrări de reconstrucţie. Va rămâne nemodificat până în 1948, când imobilul a suferit intervenţii radicale.

Prin statut Academia Română este cel mai înalt for românesc de consacrare ştiinţifică şi culturală, care reuneşte personalităţi marcante din ţară şi din străinătate, din toate domeniile ştiinţei, artei şi literaturii.

În prezent, Academia Română este una dintre instituţiile fundamentale din România şi îndeplineşte trei roluri majore:
• este for de consacrare
• este pilon important al cercetării
• este participant activ în viaţa societăţii.

Prin lege şi statut Academia Română poate avea un număr maxim de 181 de membri titulari şi corespondenţi şi 135 de membri de onoare, din care cel mult 40 din ţară. De la începuturi şi până în prezent, Academia Română a reunit peste 1700 de membri – fondatori, titulari, corespondenţi şi de onoare, din ţară şi din străinătate, aleşi în timpul vieţii sau postmortem.

 

 

 

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

19 Comentarii

pathfinder
1.04.2020, 20:12:42

"Se va potoli furtuna, din care vom ieşi mai puternici, mai realişti şi mai înţelepţi" Corect. Mult mai puternici.

+3 (5 voturi)
Florian Radu
1.04.2020, 20:56:16

Nu este asta derbedeul care a lucrat pentru SECURITATE?

0 (8 voturi)
un motan intransigent
1.04.2020, 21:12:43

E interesant pseudonimul pe care ti l-ai ales pentru a lovi un roman domn... Aminteste-ti ca Securitatea a fost infiintata, organizata si condusa efectiv de ...Florieni Radu, de Florieni Alexandru, etc.etc.etc. Asa ca...zat, de aici!

+1 (7 voturi)
Florian Radu
1.04.2020, 21:23:11

Tu NEO - BOLSEVIC?... Si, Da,Ya, Yes?

0 (6 voturi)
¡Ay, caramba
1.04.2020, 20:59:46

Gargară pesedistă.

+2 (6 voturi)

Vezi toate comentariile (19)