José Cura şi naşterea unui nou festival de muzică clasică în Croaţia, cu muzicieni români invitaţi. Interviu cu dirijorul, compozitorul şi iniţiatorul festivalului

În perioada 20-22 iulie, se va desfăşura pe coasta dalmată un festival original organizat şi girat artistic de celebrul tenor, dirijor şi compozitor de origine argentiniană Jose Cura, cu aportul a numeroşi muzicieni români, mai precis Orchestra Metropolitană Bucureşti şi Corul artiştilor Operei Naţionale Bucureşti, Festivalul Pelješac Orebić.

 În concertul de deschidere din 20 iulie, José Cura prezintă Festivalul Pelješac Orebić precum şi artiştii care vor lua parte la acesta: Orchestra Metropolitană Bucureşti, Corul de Copii al Şcolii Primare Orebić, Corul artiştilor Operei Naţionale Bucureşti şi soliste invitate Teodora Tchoukourska ( soprană), Ester Pavlu (mezzo-soprano), Boris Lukov (tenor) Emil Zhelev (bas), Barbora Kubiková (chitarist), dirijaţi de Viliana Valtcheva şi Daniel Jinga.

 A doua seară – 21 iulie – va avea ca eveniment central concertul ce va începe cu Roc-kapella - Corul de artişti ai Operei Naţionale Bucureşti (dirijor Daniel Jinga) şi va continua cu Simfonia a IX-a “Din lumea nouă” de Dvorak, cu Orchestra Metropolitană Bucureşti, la pupitru José Cura. Vineri, 22 iulie, în acelaşi context al Festivalului Pelješac Orebić, va putea fi ascultată Messa da Requiem de Verdi sub bagheta aceluiaşi José Cura.

Am stat de vorbă cu această ocazie chiar cu organizatorul şi sufletul festivalului, Jose Cura.

 - Publicul din România a avut ocazia să vă descopere în cadrul Festivalului George Enescu, în septembrie 2021, prin intermediul unei interpretări impresionante a lucrării dumneavoastră Ecce Homo. Spuneţi-ne, vă rog, câteva cuvinte despre colaborarea cu muzicienii români şi despre această compoziţie specială.

- Orchestra a fost London Philharmonia, însă în ceea ce priveşte corul, am colaborat cu Corul Radiodifuziunii Române şi Corul de Copii Radio. Am avut o colaborare muzicală şi umană foarte plăcută cu ei.

- Înainte de acest festival de vară din Croaţia, aţi mai avut ocazia să lucraţi cu muzicieni români?

- În peste 30 de ani de carieră internaţională, am lucrat cu muzicieni români de foarte multe ori, nu doar cu orchestre, ci şi cu cântăreţi. A fost întotdeauna o experienţă foarte intensă, o împletire între bravură tehnică şi pasiune.

- Acest festival de vară din Croaţia, Pelješac Orebić Festival, este primul festival pe care îl realizaţi în calitate de director general, după o îndelungată activitate internaţională de muzician.

- Reiau aici ceea ce am scris în prezentarea acestui festival:

Lumea mă întreabă „De ce Orebić? De ce nu Viena sau Salzburg?” Ei bine... la Salzburg există deja cel puţin patru festivaluri, ca să nu mai vorbim despre Viena, care, din punct de vedere muzical, este cel mai efervescent oraş de pe glob. Ce rost ar avea să iniţiem încă un proiect cultural în locuri unde există deja o mulţime de astfel de proiecte?

În lunga şi fructuoasa mea carieră am avut şansa rară de a ajunge pe culmile profesiei mele. Am cântat în cele mai prestigioase teatre lirice ale lumii, din Australia la Moscova, de la Los Angeles în China, de la Buenos Aires în Europa, am dăruit arta mea celor mai eclectici şi pretenţioşi spectatori, inclusiv şefi de stat şi membri ai caselor regale din întreaga lume. Numele meu apare pe copertele a peste cincizeci de reviste internaţionale şi în aproape optzeci de înregistrări audio şi/sau filme, iar pe 9 iunie 2022, îndelungata mea activitate componistică – cea pentru care am ales să devin muzician profesionist – a fost încununată prin premiera mondială a Recviemului, o lucrare monumentală pentru cor triplu, solişti şi orchestră. Aşadar, ce ar mai fi putut să urmeze?

Aveam o activitate artistică extrem de intensă atunci când pandemia a oprit mersul întregii planete. Şi deodată am avut o epifanie: la aproape 60 de ani, „petrecusem” deja trei sferturi din existenţa mea pe Pământ şi, deşi făcusem parte din cele mai impresionante „structuri artistice” din lume, am simţit nevoia „să construiesc eu însumi o astfel de structură”, să creez ceva de la zero astfel încât, atunci când mă voi retrage, moştenirea mea să poată fi asociată nu doar cu viaţa interpretului, ci şi cu activitatea mea pedagogică. În profesia mea, acesta este punctul culminant. Aşa că, m-am gândit, ce ar fi să fac ceva cu adevărat nou. Şi, ca prin minune, soarta mi-a venit în ajutor...

Când am fost invitat anul trecut să fac un scurt concert la Orebić, nu mi-am imaginat că aveam să mă îndrăgostesc de această regiune. Concertul s-a bucurat de mare succes, iar eu am plecat profund impresionat de frumuseţea acestor locuri. Câteva luni mai târziu, Frano Matušić, muzician şi secretar de stat, a intuit dorinţa mea de a reveni la Orebić şi, la câteva zile după convorbirea noastră telefonică, guvernatorul Nikola Dobroslavić mi-a confirmat invitaţia cu mult entuziasm. Însă, abia după ce primarul Tomislav Anćić – Tomi, aşa cum îi spunem toţi –, m-a contactat pentru a-mi adresa invitaţia oficială de a deveni un membru activ al comunităţii, lucrurile au început să devină cu adevărat serioase. Obiectivul era crearea în peninsula Pelješac, sub administraţia oraşului Orebić, a unui „pol” cultural care să înceapă cu un festival – sprijinit de Comisia pentru Turism din Orebić – şi care să se dezvolte ulterior cu sprijin la nivel naţional şi local, precum şi prin sponsorizări din mediul privat.

Aşadar, iată-ne acum, lansând acest proiect promiţător, plini de entuziasm şi de încredere în viitor. 

Dragi cetăţeni ai oraşului Orebić, dragi cetăţeni ai peninsulei Pelješac, dragi cetăţeni ai Croaţiei, dragi spectatori internaţionali, cetăţeni ai lumii, cu dragostea şi cu sprijinul vostru, ceea ce putem să facem în acest uimitor vis al nostru are limite pe care nu le cunoaştem încă. Să le descoperim împreună?

- În iulie 2022 veţi colabora, în calitate de dirijor, cu maestrul Daniel Jinga, director general al Operei Naţionale Române din Bucureşti. Când l-aţi întâlnit prima oară şi care au fost criteriile de alegere a muzicienilor în general pentru acest festival?

- Am fost numit director general al Festivalului în mai 2022, ceea ce înseamnă că am avut la dispoziţie doar două luni pentru pregătirea unei serii de evenimente pe care, în profesia noastră, le pregătim cu cel puţin un an înainte. În astfel de cazuri, există o singură modalitate de a găsi soluţii, şi anume să ceri ajutorul prietenilor. Întâmplarea a făcut să mă aflu la Bucureşti, unde am dirijat Ernani pentru Opera din Ruse, la invitaţia vechiului meu prieten Ivan Kyurkchiev. După câteva săptămâni, Ivan a devenit consilier al Operei din Bucureşti. Când i-am vorbit despre Festival, mi-a spus imediat că va discuta cu maestrul Jinga. Mă întâlnisem cu Daniel Jinga în primăvară, când am dirijat Ernani şi am simţit o conexiune imediată cu el, atât din punct de vedere muzical, cât şi uman. Prin urmare, de atunci totul a decurs foarte bine. Jinga, Kyurkchiev şi cu mine avem o colaborare strânsă, zi de zi, pentru a rezolva toate problemele care se ivesc atunci când organizezi un astfel de transfer în doar câteva săptămâni, însă acest lucru nu ar fi fost posibil fără eficienţa extraordinară a secretariatului Mirunei Postolache şi fără tenacitatea managerului turneului, Pavel Ionuţ, ambii gata oricând să rezolve orice problemă. Nu în ultimul rând, nimic din toate acestea nu ar fi fost posibil fără dăruirea acestor muzicieni – cântăreţi şi instrumentişti, precum şi echipa tehnică – care vor participa la Festivalul Orebić Pelješac. Contrar atitudinii negative a celor care au încercat să submineze acest turneu fiindcă nu au înţeles spiritul creării unui nou festival în aceste vremuri dificile, cei care vin să cânte pentru mine o fac cu iubire şi respect. Acestora le sunt profund recunoscător.

- Simfonia a 9-a de Dvořák şi Messa da Requiem de Verdi? Credeţi că acest program ar putea fi prea dificil pentru un public care vine la un concert în aer liber?

- Cred că da. Însă dacă vrei ca oamenii să ştie că nu „glumim” când vorbim despre un Festival care ar putea să devină foarte important pentru viitorul regiunii, atunci trebuie să le oferim totul din prima zi... În anii următori, vom include în program şi alte genuri de muzică de calitate, nu doar clasică. Oricum, Simfonia „Din lumea nouă” este una dintre cele mai cunoscute simfonii, iar Recviemul lui Verdi îl vom dedica tuturor celor care au murit în aceşti ani foarte grei. Acesta este mesajul nostru din Orebić către întreaga lume.

- Aveţi planuri de viitor în care să fie implicaţi muzicieni români? Poate Opera Naţională din Bucureşti sau Festivalul George Enescu?

- Nu pot să dezvălui planuri de viitor care nu au fost confirmate, însă pot să confirm că suntem în discuţii cu ambele instituţii menţionate.

- În acest moment al carierei dumneavoastră sunteţi mai interesat să dirijaţi şi să compuneţi decât să cântaţi? Care sunt priorităţile dumneavoastră muzicale pentru viitor?

- Am fost implicat în peste 3000 de reprezentaţii în cariera mea, începând cu anul 1978, pe când eram copil, până în prezent. Cele mai multe dintre aceste spectacole au fost realizate în ultimii 30 de ani. Prin urmare, o activitate artistică foarte intensă în calitate de cântăreţ, dirijor sau director, iar din 2015, înapoi la cariera mea de compozitor, cea care m-a adus la muzică. Nu pot să spun că sunt mai interesat să cânt, decât să dirijez sau să fac altceva, fiindcă iubesc tot ceea ce fac, însă cu siguranţă pot să vorbesc despre priorităţi, iar acestea sunt să creez proiecte pentru generaţiile viitoare, precum şi să lucrez cu teatre lirice în calitate de director muzical sau artistic, întrucât, după toate aceste decenii de viaţă „nomadă”, simt această nevoie de „ataşament” în următorii mei ani de viaţă artistică.