La Sibiu, Festivalul Internaţional al Artei Lirice şi Concursul de Canto „Vox Artis”

Concursul Vox Artis. Juraţi şi laureaţi

Aşa cum ne-au obişnuit în ultimii ani, Filarmonica de Stat Sibiu şi directorul ei general, întreprinzătorul şi pasionatul maestru Ioan Bojin, au împletit desfăşurarea tradiţionalului festival din septembrie - octombrie (aflat la ediţia a XII-a, fapt remarcabil şi unic pentru un municipiu care nu are teatru liric)

cu cea a competiţiei „Vox Artis” destinate glasurilor de operă, eveniment ce s-a petrecut pentru a treia oară la Sibiu şi a patra oară în România. Pe parcursul a două săptămâni şi jumătate, vedete internaţionale, ansambluri importante din ţară şi străinătate, cântăreţi români de renume, ca şi tineri în curs de afirmare s-au dăruit unui public dornic de muzică, de artă lirică, de voci.

Gala inaugurală

          Din cauza programării Concertului de deschidere în ultimele zile ale Festivalului George Enescu, nu am putut să asist la Gala Verdi-Wagner care a celebrat, precum pretutindeni în lume, cei 200 de ani de la naşterea iluştrilor compozitori. Dar DVD-ul înregistrat de organizatori în rezoluţie HD a ţinut loc prezenţei în sala Casei de Cultură a Sindicatelor.

          Unul din glasurile de rezonanţă ale eşichierului internaţional de operă, soprana Anda Louise Bogza, a fost protagonista Galei, alături de Anooshah Golesorkhi, bariton rezident la München, nativ în sudul Californiei, de ascendenţă persană. Artista româncă a impresionat din nou prin vocea de deosebită calitate timbrală, una dintre cele mai frumoase care au provenit din spaţiul carpatic: bogăţie de armonice, culoare învăluitoare şi rotunjime de sunet, strălucire, ambitus omogen de soprană lirică-spintă, nuanţări mergând până la pianissime susţinute pe fraze acute, intuiţie a desenului melodic. Este o cântăreaţă predestinată marilor roluri verdiene şi aşa a şi apărut prin aria Aidei „Ritorna vincitor”, cavatina Leonorei „Tacea la notte placida” şi, alături de partenerul bariton, prin duetul Leonora-Contele de Luna din „Trubadurul”. Au fost momentele de înaltă valoare interpretativă, de deplinătate stilistic-expresivă, programul cuprinzând şi aria Elisabethei „Dich teure Halle” din „Tannhäuser”, şi moartea Isoldei „Mild und leise” din „Tristan şi Isolda” de Wagner.

          Anooshah Golesorkhi a expus o voce solidă de bariton, consistentă, impunătoare şi incisivă pe întreaga întindere. Cunoaşte secretul accentelor în frazare şi pare dedicat îndeosebi partiturilor de intensitate dramatică. În afara duetului din „Trubadurul”, Golesorkhi a mai interpretat aria lui Renato „Eri tu” din „Bal mascat” de Verdi şi monologul Olandezului „Die Frist ist um” din opera wagneriană. Regretul vine din direcţia unui avansat grad de uzură.

          Concertul a avut mare succes şi, ca bis, cei doi artişti acompaniaţi de orchestra Filarmonicii sibiene aflată sub bagheta germanului Walter Gugerbauer, au oferit o lectură inedită a... paginii „Va, pensiero” din „Nabucco” de Verdi, în care lipsa corului a fost suplinită de murmurul spectatorilor, incitaţi de cântăreţi şi dirijor.

          Un cuvânt bun se cuvine a-i fi adresat şefului de orchestră, iniţiatorul unor tempi logici în toate demersurile sale, cărora li s-au adăugat uverturile „Olandezul zburător” şi „Nabucco”. Orchestra Filarmonicii de Stat Sibiu l-a urmat cu profesionalism şi cu remarcabile rezultate în compartimentul de „Streich”. Datoare au rămas doar greu încercatele alămuri.

De la operă la zarzuela şi canzoni

          După serata inaugurală, festivalul a continuat cu spectacolul „Traviata” de Verdi prezentat de ansamblurile Operei Naţionale Române din Timişoara (în rolurile principale Mihaela Marcu, Like Xing şi Dan Patacă, dirijor Dejan Savič), cu spectacolul „Antologia zarzuelei. Omagiu lui José Tamayo” (au interpretat soliştii şi ansamblul de balet Antologia de la Zarzuela S. L. Madrid, cântăreţii Carmen Aparicio, Maria Jesús Sevilla, Angel Pazos, Ulisse Fuentes, Aurora Frias, Corul Operei Naţionale Române din Cluj-Napoca, Orchestra Filarmonicii de Stat Sibiu, dirijor José Antonio Irastorza. Regia artistică Antonio Ramallo) şi cu concertul vocal-simfonic în care s-a cântat oratoriul „Creaţiunea” de Haydn (solişti Melinda Samson, Mathias Schlachter, Jürgen Orelly, acompaniaţi de Orchestra Filarmonicii de Stat Sibiu, cu concursul Corului Göttinger Stadtkantorei şi Corului „Bach” din Sibiu, dirijor Bernd Eberhardt). Locaţia evenimentelor a fost Casa de Cultură a Sindicatelor din Sibiu, dar oratoriul haydnian a fost prezentat şi în Biserica Evanghelică „Sfânta Margareta” din Mediaş.

          La Teatrul Gong, cochet spaţiu artistic destinat tinerilor, Opera Comică pentru Copii din Bucureşti a revenit în festival cu două producţii de succes: opera „Directorul de teatru” de Mozart (regia Radu Gabrea) şi intermezzo-ul scenic „Il maestro di cappella” de Cimarosa (regia Cristian Mihăilescu, protagonist Vicenţiu Ţăranu). Echipa instituţiei bucureştene de spectacole destinate celor mici şi foarte mici este un colectiv sudat, profesionist, de fină muzicalitate şi actorie, care aduce copiii la entuziasm. Important este că fenomenul se petrece în condiţiile audierii unor bijuterii precum lucrări de Mozart sau Pergolesi, un scop educativ pe deplin împlinit. Aşa a fost şi acum, asistenţa a aplaudat îndelung, comicul de situaţie a fost delicios. Îi numesc pe excelenţii interpreţi: Gabriela Daha, Oana Şerban, Andrei Lazăr, Daniel Filipescu. Ansamblul Serioso a fost dirijat de Ciprian Teodoraşcu. La orgă, Mădălina Florescu.

          În Sala Oglinzilor de la sediul Forumului Democrat German din România, doi reputaţi interpreţi de muzică de cameră, soprana Bianca Luigia Manoleanu şi pianistul Remus Manoleanu au oferit recitalul intitulat „Canzoni italiane”, cu 17 piese de Bellini, Catalani, Donizetti, Leoncavallo, Giordano, Mascagni, Puccini şi Verdi, un atractiv periplu prin belcanto, romantism şi verism. Artistă cultivată, stăpână pe stilurile care au fost reprezentate de program şi pe tehnica de cânt, Bianca Luigia Manoleanu a impresionat prin virtuţile de muzicalitate, de varietate a expresiei. Rememorez acum unduirile molcome din „Malinconia, ninfa gentile” (Bellini), determinarea din „Per pietà bell’idol mio” (Bellini), rafinamentul din „Me voglio fà’na casa (Donizetti), poetica din „Ad una stella” (Verdi). Frazele de lungă respiraţie, filajele (Bellini, „La ricordanza”) au fost pilde de măiestrie puse în slujba restituirii artei belcanto-ului romantic în planul miniaturii lirice. Remarc prezenţa lui Remus Manoleanu la pianul acompaniator, un lux, atât prin însoţirea participativă a sopranei, cât şi prin evidenţierea nuanţată a temelor (notez aceeaşi „La ricordanza”).

Sala Thalia cu scena reamenajată

          Poate v-aţi întrebat de ce manifestările festivalului s-au desfăşurat fie la Casa de Cultură a Sindicatelor, fie la Teatrul Gong sau Sala Oglinzilor de la FDGR şi nu la Sala Thalia. Ei bine, minunatul auditorium de concerte a trecut printr-un proces de reabilitare, finalitate a celei mai mari investiţii a Consiliului Judeţean Sibiu, din anul 2013, la capitolul Cultură. Istoric vorbind, Sala Thalia, această bijuterie arhitectonică cu patină medievală, construită de Martin Hochmeister în 1787 chiar în Turnul Gros din centura de apărare a oraşului, a suferit prefaceri şi renovări succesive, pentru ca în 2004 să fie dată în folosinţă modernă, să devină sediul Filarmonicii de Stat Sibiu. În urma unei expertize acustice realizată în 2012 de Centrul de Cercetare, Proiectare şi Consulting Bucureşti SRL din cadrul Universităţii de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu” s-au constatat diferenţe în calitatea audiţiei în sală, ca şi între sonorităţile instrumentelor, percepute atât de orchestranţi cât şi de public. Reamenajarea de către firma  BTM Transconstruct SRL Mediaş s-a făcut pe parcursul a trei luni şi a constat în montarea în spaţiul orchestrei de panouri acustice laterale, fixe şi rabatabile, precum şi în amplasarea în fundul scenei a unor balcoane, atât pentru cor cât şi pentru spectatori. Totul lucrat în lemn. Capacitatea sălii a crescut astfel de la 432 la 482 de locuri. Thalia a devenit singurul spaţiu de concert din România în care publicul poate lua loc la balcon în spatele instrumentiştilor, aşa cum se întâmplă – păstrând proporţiile – la Filarmonica din Berlin. Inaugurarea sălii proaspăt reamenajate s-a făcut la festivitatea de premiere a Concursului „Vox Artis”, ce a fost urmată de concertul „Vocile operei” - gală a laureaţilor concursului şi eveniment de încheiere a Festivalului Internaţional al Artei Lirice.

Vox Artis...

            ... a devenit deja un concurs de canto tradiţional în România, Filarmonica de Stat din Sibiu oferindu-i cu generozitate forţa organizatorică (alături de Agenţia artistică ArtCor din Viena) şi găzduirea la ultimele trei ediţii. Director executiv – prof. Ioan Bojin, director artistic – dr. Theodore Coresi. Juriul internaţional a fost modern alcătuit din manageri de teatre, de festivaluri, din impresari, critici, deci din persoane care se pot implica direct în promovarea valorilor identificate în concurs. Iată componenţa: Alain Surrans,  preşedinte, director general la Opéra de Rennes şi preşedinte al Camerei Profesionale a Directorilor de Operă din Franţa, Karel Drgač – manager general al Festivalului Opern Air – Gars am Kamp, Roberto Salvalaio - director muzical al Operei Naţionale din Ulan Bator şi profesor la Conservatorul din Veneţia, Roberto Girolami - director artistic al Companiei Lirice din Corsica, Volker Piefke – director al Agenţiei Artistice CICADA Con din Berlin, conf. univ. dr. Theodore Coresi, director al Agenţiei de impresariat ArtCor Viena, profesor la Universitatea din Oradea şi Opernsänger Studio Viena, Irina Bossini, solistă la Bolshoi Teatr şi profesor la Universitatea Pedagogică din Moscova,  prof. univ. Georgeta Stoleriu de la Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti, precum şi semnatarul acestor rânduri, critic muzical, redactor-şef al revistei MELOS.

Palmaresul a consfinţit nivelul calitativ ridicat al competitorilor:  

• Premiul I - Adrian Dumitru, tenor (România) şi Yulia Yashkulova, soprană (Rusia)
• Premiul II - Laura Chera şi Mădălina Barbu, soprane (România)
• Premiul III - Nikolay Efremov, bariton (Rusia)
• Premiul Special oferit de Filarmonica de Stat Bacău - Ana Dimitriu, soprană (Republica Moldova)
• Premiul Special oferit de Filarmonica de Stat Sibiu - Dmitry Ovchinnikov, bas (Rusia)
• Premiul Special al Opernsänger Studio Viena - Iva Mrvoš, mezzosoprană (Serbia), Daniel Pop, bariton (România) şi Francis Tojar, bariton (Spania)
• Premiul Special al Revistei MELOS - Laura Chera, soprană (România)

          Gala laureaţilor concursului a fost dirijată de David Crescenzi, la pupitrul Orchestrei Filarmonicii de Stat Sibiu.

În pauză, pe scena Sălii Thalia, cu un cald cuvânt introductiv rostit de directorul general Ioan Bojin, a fost lansat volumul „Opera în portrete” de Costin Popa, în prezentarea prof. univ dr. Anca Sîrghie.