Luni-seară, actorul Florin Piersic va fi omagiat la Gala Premiilor Gopo VIDEO
0
Gala Premiilor Gopo va avea loc în seara de luni, 28 martie, la Teatrul Naţional „I.L. Caragiale“ din Bucureşti. Anul acesta, Premiile Gopo îi aduc un omagiu marelui actor Florin Piersic, care va primi Premiul pentru Întreaga Carieră. Spectacolul va fi televizat în direct, de la ora 19.10, pe TVR 2 şi TVR HD. Amfitrioni pe covorul roşu vor fi jurnaliştii Camelia Văcaru şi Marius Constantinescu.
„Aferim! “ (regia Radu Jude), „Bucureşti NonStop“ (regia Dan Chişu), „Comoara“ (regia Corneliu Porumboiu), „De ce eu?“ (regia Tudor Giurgiu) şi „Un etaj mai jos“ (regia Radu Muntean) sunt cele cinci lungmetraje care au intrat în cursa pentru trofeul acordat Celui mai bun film, la Gala Premiilor Gopo. Autorii celor cinci filme concurează şi la categoria Cel mai bun regizor. Câştigătorii vor fi anunţaţi în cadrul Galei Premiilor Gopo. În 2016, Premiile Gopo îi aduc un omagiu marelui actor Florin Piersic, care va primi Premiul pentru Întreaga Carieră în cadrul Galei ce va avea loc luni 28 martie, la Teatrul Naţional I.L Caragiale din Bucureşti, şi va fi transmisă în direct, de la ora 19.10, pe TVR 2 şi TVR HD.
Cine sunt posibilii câştigători?
84 de filme româneşti lansate în cinematografe sau festivaluri în 2015 au fost luate în considerare pentru desemnarea nominalizărilor celei de-a zecea ediţii a Premiilor Gopo.
Ioana Flora (Acasă la tata), Elena Popa (Autoportretul unei fete cuminţi), Hilda Peter (Box), Rodica Lazar (Carmen) şi Ana Maria Guran (Lumea e a mea) se luptă pentru statueta acordată Celei mai bune actriţe în rol principal. La categoria Cea mai bună actriţă în rol secundar concurează Mirela Oprişor (Acasă la tata), Mihaela Sîrbu (Aferim!), Olimpia Melinte (Bucureşti NonStop), Dorina Lazăr (Bucureşti NonStop) şi Tatiana Iekel (Un etaj mai jos).
Statueta Gopo acordată Celui mai bun actor într-un rol principal îi va reveni unuia dintre cei cinci protagonişti: Alexandru Papadopol (Acasă la tata), Teodor Corban (Aferim!), Gheorghe Ifrim (Bucureşti NonStop), Cuzin Toma (Comoara) şi Emilian Oprea (De ce eu?). În cursa pentru câştigarea statuetei acordate Celui mai bun actor într-un rol secundar intră: Andi Vasluianu (Acasă la tata), Alexandru Dabija (Aferim!), Cuzin Toma (Bucureşti NonStop), Iulian Postelnicu (Un etaj mai jos), Adrian Purcărescu (Comoara).
La această ediţie, cele mai multe nominalizări le-au strâns lungmetrajele: Aferim! - 12 nominalizări, Bucureşti NonStop şi De ce eu? câte 9 fiecare, Acasă la tata – 8 nominalizări, Lumea e a mea şi Un etaj mai jos câte 7 fiecare, Box şi Comoara – 5 nominalizări fiecare.
Dintre documentarele de lungmetraj care au intrat în atenţia juriului de nominalizări, au fost supuse votului producţiile: Aliyah DaDa (r. Oana Giurgiu), Cinema, mon amour (r. Alexandru Belc), Muntele magic (r. Anca Damian), Reţeaua (r. Claudiu Mitcu) şi România: patru patrii (r. Alexandru Solomon), pentru desemnarea Celui mai bun film documentar.
La categoria Cel mai bun film european au fost luate în considerare peste 100 de producţii europene. Criticii de film din juriul de nominalizări au votat pentru urmatoarele cinci titluri distribuite în cinematografele din România anul trecut: Ex Machina/ Ex Machina (r. Alex Garland), Le tout nouveau testament/ Testamentul nou nouţ (r. Jaco Van Dormael), Leviathan/ Leviatan (r. Andrey Zvyagintsev), The Tribe/ Tribul (r. Miroslav Slaboshpitsky) si Winter Sleep/ Somn de iarnă (r. Nuri Bilge Ceylan).
Nominalizările la toate categoriile Premiilor Gopo au fost stabilite de un juriu de preselecţie alcătuit din 11 profesionişti din domeniu: Stere Gulea (regizor), Florin Piersic Jr. (actor), Daniel Mitulescu (producător), Melania Oproiu (monteur), Sorin Botoşeneanu (operator), Miruna Berescu (directorul Festivalului Internaţional de Film Independent ANONIMUL) şi criticii de film Cristina Corciovescu, Ştefan Dobroiu, Doinel Tronaru, Laurenţiu Brătan, Ionuţ Mareş.
După anunţul nominalizărilor, peste 450 de profesionişti activi din toate domeniile industriei de film româneşti au fost invitaţi să voteze pentru desemnarea câştigătorilor trofeelor din acest an. Cea de-a 10-a ediţie a Galei Premiilor Gopo este organizată de Asociaţia pentru Promovarea Filmului Românesc, cu sprijinul Centrului Naţional al Cinematografiei şi Babel Communications.
Omagiu lui Piersic senior
În 2016, Premiile Gopo îi aduc un omagiu marelui actor Florin Piersic, care va primi Premiul pentru Întreaga Carieră în cadrul Galei ce va avea loc pe 28 martie, la Teatrul Naţional I.L Caragiale din Bucureşti şi va fi transmisă în direct, de la ora 19.00, pe TVR 2 şi TVR HD.
De-a lungul carierei sale, Florin Piersic a avut o colaborare prodigioasă cu regizorul Ion Popescu-Gopo, al cărui nume îl poartă cel mai important eveniment dedicat valorilor cinematografiei româneşti.
Unul dintre cele mai importante trofee, Premiul pentru Întreaga Carieră a fost acordat la ediţiile precedente unor actori emblematici pentru filmul românesc: Coca Bloos, Radu Beligan, Mitică Popescu, Iurie Darie, Ion Besoiu, Draga Olteanu-Matei, Marin Moraru, Jean Constantin.
Născut pe 27 ianuarie 1936, la Cluj-Napoca, Florin Piersic este unul dintre cei mai iubiţi şi mai prolifici actori din România, cu o carieră impresionantă atât în teatru cât şi în cinema şi televiziune. Absolvent al Institutului de Artă Teatrală şi Cinematografică (promoţia 1957), Florin Piersic a debutat doi ani mai târziu pe scena Teatrului Naţional din Bucureşti cu rolul titular în Discipolul diavolului. Au urmat roluri principale în Tragedia optimistă, Oameni şi şoareci, Orfeu în Infern, Zbor deasupra unui cuib de cuci, Gaiţele, Logodnicele aterizează la Paris, Străini în noapte sau Dulcea pasăre a tinereţii, roluri ce au demonstrat, constant, o versatilitate greu de egalat.
Debutul cinematografic s-a produs în 1957, cu filmul franco-român Ciulinii Bărăganului, scris şi regizat de Louis Daquin după un roman de Panait Istrati. Confirmarea a venit, însă, graţie unei colaborări ce avea să se întindă pe mai multe decenii: unul dintre actorii preferaţi ai lui Ioan Popescu-Gopo, Florin Piersic a jucat în nu mai puţin de cinci dintre filmele maestrului, de la roluri de mică întindere - O poveste ca în basme, S-a furat o bombă sau Paşi spre lună - până la roluri principale, precum cel subversiv-iconic al prinţului visător din De-aş fi... Harap Alb sau, mai târziu, cel al Împăratului din Rămăşagul. Personajul din De-aş fi..., împreună cu tragicului centurion Sabinus din epicul lui Mircea Drăgan, Columna (1968) l-au transformat pe Florin Piersic, aproape instantaneu, într-unul sex-simbol al epocii, replică românească a lui Alain Delon, Giuliano Gemma sau Fernando Rey.
De-a lungul celor 5 decenii de carieră cinematografică, Florin Piersic (foto sus) a putut fi văzut în coproducţii internaţionale (Şapte băieţi şi o ştrengăriţă, Frumoasele vacanţe, Lupta pentru Roma) şi în producţii româneşti aparţinând tuturor genurilor cinematografice, de la dramă la comedie şi de la filme istorice la filme de suspans, realizate de Savel Stiopul (Aproape de soare, Aventuri la Marea Neagră, Agentul straniu), Francisc Munteanu (Drum nou, Tunelul, Roşcovanul), Mircea Drăgan (Explozia, Fraţii Jderi, Ştefan cel Mare – Vaslui 1475, Cuibul salamandrelor), Sergiu Nicolaescu (Mihai Viteazul), Mircea Mureşan (Pintea, O lebădă iarna), Geo Saizescu (Eu, tu şi Ovidiu) sau Virgil Calotescu (Ultima frontieră a morţii, Reţeaua „S”). În paralel, actorul şi-a consolidat poziţia de icon graţie rolurilor “Anghel Şaptecai” din seria de filme cu haiduci realizată de Dinu Cocea (Haiducii lui Şaptecai, Săptămâna nebunilor, Zestrea domniţei Ralu) şi „Mărgelatu” din filmele de aventuri Trandafirul galben, Drumul oaselor, Misterele Bucureştilor, Masca de argint, Totul se plăteşte, Colierul de turcoaze. Cele mai recente roluri făcute pentru marele ecran au fost cele din producţiile experimentale şi independente Fix Alert şi Eminescu versus Eminem realizate de Florin Piersic Jr.
Actorul Constantin Drăgănescu şi cascadorul Paul Fister, omagiaţi
În cadrul celei de-a zecea ediţii a Galei Premiilor Gopo, actorul Constantin Drăgănescu va fi omagiat cu Premiul pentru Întreaga Activitate, iar actorul şi cascadorul Paul Fister cu Premiul Special.
Născut în anul 1936 la Constanţa (pe 27 septembrie va împlini 80 de ani), Constantin Drăgănescu (foto dreapta) a absolvit cursurile Institutului de Artă Teatrală şi Cinematografică din Bucureşti în 1961 (secţia actorie, clasa George Dem Loghin) şi are în spate o carieră de peste patruzeci de ani, din filmografia lui nelipsind, pe lângă producţiile de cinema, filmele de televiziune şi scurtmetrajele.
Constantin Drăgănescu şi-a început cariera artistică pe scenele teatrelor din Constanţa şi Piatra Neamţ pentru ca mai târziu să se angajeze la Teatrul Bulandra din Bucureşti. În total, zece ani de teatru după care, în 1971, a venit şi prima prezenţă pe marele ecran graţie unui rol în filmul lui Manole Marcus, Puterea şi adevărul. De altfel, de numele lui Manole Marcus s-a legat primul deceniu din cariera cinematografică a actorului, această primă experienţă fiind urmată de alte două roluri în filmele acestuia, Departe de Tipperary (1973) şi Actorul şi sălbaticii (1975), precum şi de un rol în ultimul lungmetraj pe care avea să-l facă Marcus, Marea sfidare (1989).
Anii '80 – '90 au adus o diversificare vizibilă în ceea ce priveşte regizorii cu care a colaborat actorul, în filmografia sa apărând titluri realizate de cei mai importanţi autori români de înainte şi de după Revoluţie: regretaţii Lucian Bratu (Angela merge mai departe) şi Alexandru Tatos (Secvenţe, Secretul armei secrete), Mircea Daneliuc (Glissando, A unsprezecea poruncă), Lucian Pintilie (Balanţa, Niki Ardelean, colonel în rezervă ), Nae Caranfil (È pericoloso sporgersi, Asfalt tango, Filantropica), Dan Piţa (Omul zilei ) şi Radu Mihăileanu (Trenul vieţii, Concertul). Această listă impresionantă avea să fie completată în următoarele decenii cu filmele cineaştilor din noua generaţie: Cristi Puiu (Marfa şi banii ), Sinişa Dragin (În fiecare zi Dumnezeu ne sărută pe gură), Călin Peter Netzer (Maria, Medalia de onoare), Cristian Nemescu (California Dreamin') sau Tudor Cristian Jurgiu (Câinele japonez). Şi nu în ultimul rând, Constantin Drăgănescu poate fi văzut în două dintre filmele nominalizate la Premiile Gopo 2016: Carmen, în regia lui Doru Niţescu, şi Un etaj mai jos, în regia lui Radu Muntean.
Născut la data de 7 septembrie 1944, la Braşov, Paul Fister a devenit un cascador admirat de o întreagă breaslă. Cu plete albe până la umeri şi mustaţă „pe oală”, Paul Fister aminteşte, mai degrabă, de un haiduc din vremuri demult apuse, decât de un locuitor al secolului XXI. Zeci de filme de acţiune, româneşti sau realizate în coproducţie, semnate de regizori celebri, din toate generaţiile, cele mai multe dintre ele făcute la Centrul de Producţie Cinematografică Buftea (mai târziu, Studiourile Buftea, locul ce i-a fost casă şi o a doua familie, o viaţă întreagă), îi conturează filmografia impresionantă din cinci decenii de carieră.
Paul Fister (foto jos) a fost o prezenţă permanentă în filmele lui Sergiu Nicolaescu, numele lui fiind legat de câteva dintre titlurile importante din filmografia regizorului, precum Un comisar acuză, Nemuritorii, Pentru patrie, Mircea, Coroana de foc şi 15. În paralel cu această colaborare, Paul Fister a avut apariţii în ipostaza de actor şi cascador în producţii marca Gheorghe Vitanidis (Muşchetarul român, Colierul de turcoaze) şi Mircea Moldovan (Pintea, Munţii în flăcări), în două dintre cele trei filme din trilogia „ardelenilor” (Profetul, aurul şi ardelenii şi Pruncul, petrolul şi ardelenii) şi în alte filme de referinţă pentru cinemaul românesc de gen de înainte de 1989, precum Buzduganul cu trei peceţi, în regia lui Constantin Vaeni, Ecaterina Teodoroiu, în regia lui Dinu Cocea sau Misterele Bucureştilor, în regia lui Doru Năstase. Ultimul deceniu i-a adus mai degrabă roluri şi cascadorii în producţii internaţionale (Epicenter, BloodRayne, 7 secunde sau Dead in Tombstone), dar şi în două filme româneşti notabile: Domnişoara Christina, în regia lui Alexandru Maftei şi laureatul de anul trecut al Ursului de Argint, Aferim!, în regia lui Radu Jude.
Se încarcă comentariile...
