Arte

articolul anterior articolul urmator

Madrigalul, o instituţie a culturii muzicii, a culturii sunetului

0
12 Jul 2013 19:36:43
Dumitru Avakian
Corul de Cameră Madrigal condus de dirijorul Voicu Popescu
Corul de Cameră Madrigal condus de dirijorul Voicu Popescu

Versatilitate stilistică, extensie repertorială vastă, genuri muzicale dintre cele mai diferite, muzică europeană cultă, genuri ale culturii tadiţionale, readucerea în actualitate a filoanelor muzicii româneşti de strană… Iată direcţii pe care actuala orientare a Madrigalului tinde a le revigora.

Ne aducem aminte - putem cerceta istoria imprimărilor discografice ale formaţiei, preţioasele sonorităţi ale acesteia sunt parte a unei culturi elaborate, extinse în timp şi stabilite direct pe relaţia dintre conducătorul formaţiei şi membrii acesteia, dintre regretatul maestru Marin Constantin şi muzicienii ansamblului. Sunetul devine un reflex firesc al muzicii, al vieţuirii acesteia; muzica nu ajunge a fi o imagine a sunetului ci, dimpotrivă, îl determină, îl crează.

Muzica însăşi, spiritual acesteia, zămislesc atât instrumental, în cazul nostru tipologia ansamblului coral, cât şi complexul timbral sonor.

Trebuie să mărturisesc, am meditat asupra acestor realităţi cu prilejul concertului liturgic susţinut în vremea din urmă în biserica mânăstirii Sfinţii Voievozi din Slobozia, din judeţul Ialomiţa. Marele moment al concertului prezentat atunci de profesorul Grigore Constantinescu, concert condus de maestrul Voicu Popescu, a fost Liturghia în stil psaltic de Paul Constantinescu, de asemenea anume pagini muzicale liturgice cum este cunoscuta Podobie datorată aceluiaşi compozitor.

(FOTO: Muzicologul Grigore Constantinescu)

Momentul s-a alăturat concertelor ce comemorează împlinirea unei jumătăţi de secol ce s-a scurs de la trecerea în etenitate a maestrului Paul Constantinescu, această personalitate emblematică a deceniilor de mijloc ale secolului trecut. Liturghia însăşi este o lucrare de tinereţe a autorului. A fost creată în pragul vârstei de treizeci de ani şi îmbină elemente ale stilului liturgic de influenţă bizantină cu anume date ale structurilor tonal-armonice proprii gândirii muzicale vest-europene, cu anume date ale polifoniei din perioada de apogeu a Renaşterii proprii culturii bătrânului continent. Trebuie observat, lucrarea a fost adusă în actualitate abia în anii din urmă.

Am avut bucuria de a fi audiat multe dintre evoluţiile publice de peste an ale muzicienilor formaţiei Madrigal, formaţie condusă actualmente de maestrul Voicu Popescu.

Sunt realităţi ale momentului, sunt perspective, sunt aşteptări îndreptăţite. De la epoca în care formaţia a fost creată şi condusă de maestrul Marin Constantin se face trecerea spre etapa actuală. Valori ale trecutului urmează a fi restaurate, actualizate. Este firesc să apară date noi. Eforturile de ultimă oră urmează a-şi dovedi valabilitatea.

Am urmărit de multă vreme evoluţia artistică a maestrului Voicu Popescu. Este muzicianul născut artistic în cadrul formaţiei. Este o emanaţie a spiritului, a culturii acesteia. Este situaţia în care talentul îşi că mâna cu ştiinţa cântului coral, cu vocaţia acestuia, cu intuiţia valorilor proprii genului, aspecte animate de elementele dinamice ale unui temperament care se împlineşte în muzică. Frazarea muzicală pe care o susţine Voicu Popescu se aşează firesc pe respiraţia, pe vibraţia interioară ce animă cântul întregului ansamblu. Am fost enoţionat să observ că actuala componenţă a formaţiei reţine câţiva dintre veteranii începutului de drum, cei care i-au fost alături maestrului Marin cu decenii în urmă…  pentru decenii!

Aştept cu interes participarea Madrigalului în cadrul programelor Festivalului enescian al muzicii, din această toamnă. Concertul va oferi un moment de specială atracţionitate; între părţile tradiţionale ale missei romano-catolice – momente celebre ale literaturii muzicale a Renaşterii, vor fi intercalate cântări liturgice de referinţă ale bisericii răsăritene.

Nu poţi să nu observi, şi de această dată muzica animă spiritului ecumenic al vremurilor din urmă.

Materialul a apărut anterior în revista România Literară.

 

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

0 Comentarii

Modifică Setările