Arte

articolul anterior articolul urmator

Mai vrem evenimente culturale?

12
27 Nov 2019 17:11:00
Sanda Vişan
Ana Laguna & Mats Ek
Ana Laguna & Mats Ek

E târziu. Nici soarele nu mai arde cu forţa tinereţii. O lumină incertă scaldă zona, cu cenuşiul ei obosit. Aici, în acest spaţiu golit prin trecerea timpului, un cuplu îşi trăieşte iubirea şi o exprimă prin(tre) gesturile unui cotidian redus la esenţă. Ghicim că afecţiunea lor nu mai cunoaşte exploziile gesturilor de început, ci se desluşeşte în micile mângâieri şi tachinări abia schiţate, ale târziului vieţii.

Aşa l-am văzut în scenă, pe legendarul coregraf Mats Ek, dansând alături de soţia sa, balerina Ana Laguna, când „Întâlnirile JTI” i-a invitat la Bucureşti, în 2016. O apariţie rară, alături de altele la fel de preţuite, pe care acest proiect cultural iniţiat în anul 2000 le-a prilejuit în fiecare an. Stele ale dansului contemporan au ajuns astfel la Bucureşti, iar publicul s-a putut bucura de performanţele de vârf ale acestor artişti de renume internaţional, pe care altfel nu i-ar fi cunoscut decât navigând pe internet.

La aniversarea a douăzeci de ani de fertile Întâlniri JTI, am dorit să aflu mai multe detalii despre eveniment şi cine ar fi fost mai potrivit să mi le ofere decât tocmai iniţiatoarea acestui proiect cultural, Gilda Lazăr, Director Corporate Affairs & Communications, JTI Romania, Moldova si Bulgaria?

Sanda Vişan - Incredibil, dar adevărat, aţi ajuns la cea de a XX-a ediţie a Întâlnirilor JTI, care au adus, începând cu noul mileniu, pe scenele Bucureştiului şi ale altor oraşe din ţară, stelele dansului şi ale muzicii clasice din întreaga lume. Cu ce companie de dans faimoasă veţi sigila această aniversare, la Teatrul Naţional, pe 28 noiembrie şi de ce aţi ales-o?

Gilda Lazăr - Adevărat, Întâlnirile JTI fac parte din viaţa culturală a ţării şi din istoria noastră recentă. Nu sunt vorbe mari, ci multă energie, eforturi mari, pasiune şi dorinţă de a merge mai departe. Am reuşit să ne urmăm propriile standarde şi să nu renunţăm la ele în 20 de ani: împreună cu organizatorii şi consultanţii - Fundaţia Art Production, Valerian Mareş şi Silvia Ghiaţă – am adus în România companii de dans care au venit pentru prima dată în ţara noastră la Întâlnirile JTI sau am prezentat premiere pe care publicul de la noi ar fi putut să le vadă altfel doar pe marile scene ale lumii.

Acum, în 2019, am ales o companie care va fi pentru prima dată la Bucureşti, şi anume compania de dans a Institutului de Teatru din Barcelona, IT Dansa. După 20 de ani, vrem să ne reinventăm, să ne pregătim pentru viitor şi să celebrăm spiritul continuităţii cu tinerii dansatori ai IT Dansa, cunoscută ca o pepinieră de talente pentru cele mai prestigioase companii de dans din Europa. IT Dansa este formată din 16 dansatori tineri şi talentaţi, originari din mai multe ţări, selectaţi pe bază de audiţii, care beneficiază timp de doi ani de un fond acordat pentru a-şi desăvârşi tehnica. În această perioadă, dansatorii lucrează cu cei mai buni profesori şi coregrafi ai lumii: Alexander Ekman, Jiri Kylian, Ohad Naharin, Nacho Duato, Rui Horta sau Ramon Oller. De asemenea, interpretează roluri într-o reţea vastă de teatre şi festivaluri.

Această instruire constituie o rampă de lansare unică, dat fiind că peste 80% dintre aceşti tineri se alătura unei companii profesioniste imediat după ce părăsesc IT Dansa. Voi enumera doar câteva dintre marile companii unde talentele de la IT Dansa au continuat să se perfecţioneze: Nederlands Dans Theater, Dance Theatre of Ireland, Compañía do Bailado, Opéra de Lyon, Opera de Zurich, Companyia Ballet Basel, National Dance Company Wales, Ballet de Linz, Danish Dancetheater, Sasha Walz, T-L.T. Innsbruck Ballet, Ballet Rambert of London, Ballet National de Marseille, Batsheva Dance, Verpommer Theatre, Euregio Staatstheater am Gämeplatz, el Ballet Gulbenkian, ABC Dance Company,  s.a.m.d.

 Până în prezent, compania a produs şi zeci de coregrafi, pentru că le-a permis dansatorilor să lucreze cu artişti celebri.

Datorită „Întâlnirilor JTI” am putut vedea de-a lungul anilor, prestaţii artistice care poate ne-ar fi rămas străine ca experienţă directă, în absenţa acestui proiect. Au fost invitate la Bucureşti prestigioase companii de dans, începând cu celebrul coregraf Maurice Béjart şi dansatorii săi din Lausanne, continuând cu Nacho Duato şi dansatorii Companiei Naţionale de Dans spaniole, cu Mats Ekk şi Baletul Culberg, sau Alvin Ailey American Dance Theater, Baletul din Monte-Carlo, Gigi Căciuleanu şi Baletul naţional chilian, sau Akram Khan, ca să nu amintesc decât câteva din aceste celebre prezenţe.

Mâine seară, pe scena Teatrului Naţional din Bucureşti vor evolua tinerii dansatori ai companiei „IT Dansa”, în trei piese gândite şi puse în scenă de mari coregrafi: „Whim” (Capriciu) de Alexander Ekman, „In Memoriam” de Sidi Larbi Cherkaoui şi „The Prom” (Balul) de Lorena Nogal.

Sanda Vişan - Întâlnirile JTI este un program cultural susţinut de JTI doar pentru România, este unul pentru întreaga regiune, incluzând Rusia, sau face parte dintr-o strategie globală a industriei japoneze de prelucrare a tabacului, pentru manifestarea în viaţa socială a teritoriilor în care este prezentă comercial?

Gilda Lazăr - Conceptul Întâlnirilor JTI are la bază filozofia companiei mamă din Japonia (Japan Tobacco Inc.): „Afacerile nu înseamnă nimic altceva decât o serie de Întâlniri: cu oamenii, cu natura, cu arta…”. Acest tip de eveniment, deşi are la bază o filosofie globală, se întâmplă doar în România. Aş adăuga că la nivel global JTI este susţinător al celor mai importante instituţii şi evenimente culturale. Ceea ce facem în România se încadrează într-un ghid de principii pe care le urmăm în toate ţările în care suntem prezenţi.

Comercializăm şi producem ţigarete, aşadar nu ne implicăm în programe care au legătură cu minorii, sănătatea sau sportul. Dar vrem să fim parte a comunităţii şi să schimbăm ceva în bine în jurul nostru - ca urmare la nivel global susţinem arta, categoriile defavorizate cum ar fi persoanele vârstnice, derulăm programe de protecţie a mediului, educaţionale, campanii publice de conştientizare s.a.m.d. De asemenea, promovăm cultura japoneză în ţările în care compania e prezentă.

În ultimele trei decenii activismul antitabac din lumea occidentală a dus la adoptarea unei legislaţii ce a limitat semnificativ fumatul în spaţii publice sau la locul de muncă, precum şi reclama la ţigări, în mediile de comunicare de mare popularitate, cum este televiziunea, prin care, de pildă, în România, 70% din populaţie îşi asigură accesul la ştiri. România s-a aliniat şi ea la aceste noi standarde legislative, menite a contribui la sănătatea publică.

Sanda Vişan - Ce efect a avut această legislaţie în veniturile companiei şi în încasările la bugetul de stat?

 Gilda Lazăr - Restricţiile nu şi-au îndeplinit niciodată obiectivele stabilite. Prohibiţia în SUA a îmbogăţit mafia, a crescut criminalitatea şi nu a redus consumul. Rata fumatului scade în mod natural ca urmare a educării populaţiei şi a schimbării treptate a obiceiurilor de viaţă, fără a fi influenţată în vreun fel de restricţii.

Trebuie să mai ştiţi că pachetul de ţigarete este cel mai taxat produs din România - circa 75% din preţ înseamnă accize şi TVA. Ca urmare, veniturile din accize şi TVA nu au scăzut la buget, ba chiar au crescut, pentru că şi acciza s-a mărit de la an la an. Veniturile noastre rămân relativ constante şi depind în foarte mare măsură de evoluţia contrabandei - dacă piaţa neagră creşte, înseamnă că scade piaţa legală, deci şi veniturile noastre.

În general, comerţul ilegal creşte atunci când se majorează brusc accizele şi când este dat peste cap cadrul de reglementare. De exemplu, propunerea legislativă L587/2019, de un radicalism fără precedent, care a fost adoptată tacit de Senat, deşi a primit raport negativ din partea comisiilor, va duce la expansiunea pieţei negre, dacă va trece în forma actuală. Propunerea prevede, printre altele, interzicerea expunerii produselor din tutun în cele peste 70.000 de magazine din România, care comercializează ţigarete. Limitarea comerţului cu produse din tutun şi ascunderea pachetelor sub tejghea va determina reducerea cifrei de afaceri şi a profitului magazinelor şi producătorilor, creşterea cheltuielilor, pierderea de locuri de muncă. În mediul rural şi în zonele unde comerţul ilegal are deja cote ridicate, vânzătorii vor putea vinde consumatorilor de sub tejghea orice, inclusiv produse de contrabandă.

 Sanda Vişan - Cu ce produse alternative ţigărilor clasice a ieşit industria pe piaţă şi cât de benigne sunt acestea?

Gilda Lazăr - Ca orice industrie, ţinem pasul cu cerinţele consumatorilor. Eu vă pot povesti despre produsele JTI de pe piaţa locală. La începutul anului am lansat ţigareta electronică Logic Compact - România a fost a doua ţară după Marea Britanie unde JTI a ales să lanseze acest produs. Un raport al Agenţiei de sănătate publică (Public Health England), din cadrul Departamentului pentru sănătate şi protecţie socială din Marea Britanie a confirmat, pe baza dovezilor ştiinţifice disponibile, că ţigaretele electronice au un potenţial de risc redus. 

Acest segment al ţigaretelor electronice s-ar putea însă dezvolta mai mult, în favoarea celor care caută alternative pentru a se lăsa de fumat.

Sanda Vişan -Dar a fost deja înregistrat un număr de decese cauzate, după toate aparenţele, de vaping.

Gilda Lazăr - Dar campaniile derulate de activiştii susţinuţi de companii farmaceutice denaturează adevărul şi creează panică nejustificată. Decesele din SUA, care au creat o adevărată isterie mediatică, au fost cauzate de produse cumpărate de pe piaţa neagră, care conţineau o substanţă extrasă din cannabis. Este un  aspect care a fost comunicat consumatorilor, de către FDA (Food and Drug Administration), autoritatea în domeniu din SUA. ”Boala vapatului nu există în Europa”, scria recent Politico. Şi aceasta pentru că, în UE, ţigaretele electronice sunt reglementate riguros, printr-o Directivă, iar substanţele sunt notificate Comisiei Europene cu şase luni înaintea punerii pe piaţă.

Unele studii arată că o treime din decesele cauzate de bolile de inimă sunt o consecinţă a fumatului, aşa că, pentru a renunţa la ţigara clasică, vapatul pare o soluţie, fiindcă ţigările electronice conţin un număr mai mic de substanţe toxice.

Sanda Vişan - În ultima vreme chiar şi aceste alternative pentru ţigările clasice constituie obiectul unor iniţiative legislative. Cum priviţi noile propuneri legislative şi în ce stadiu sunt ele?

 Gilda Lazăr - Interesele industriei farmaceutice şi ale Fundaţiei Bloomberg, care a anunţat un grant de 160 de milioane de dolari, pentru a face presiuni asupra autorităţilor din SUA ca să interzică ţigaretele electronice sunt susţinute şi de propunerea legislativă despre care am amintit mai sus, care vizează extinderea definiţiei fumatului şi la noile produse din tutun, inclusiv la cele care nu conţin tutun şi nu se fumează şi interzicerea vapatului în spaţiile publice închise. Aşa cum ştiţi, şi ”industria sănătăţii” are un portofoliu semnificativ de produse cu nicotină sau medicamente pentru renunţarea la fumat,  iar sănătatea publică este întotdeauna un pretext foarte bun pentru eliminarea concurenţei de pe piaţă. În momentul de faţă, L 587/ 2019 se află în Camera Deputaţilor şi urmează a fi repartizată pentru raport în comisii.

De precizat că propunerea include şi interzicerea sponsorizărilor de orice tip, de către companiile de tutun.

Interzicerea sposorizărilor de orice tip din partea industriei tabacului ar aşeza România într-o poziţie pe care nici ţări cu o democraţie cu sute de ani mai veche decât a noastră nu au considerat necesar s-o ocupe, cum este Marea Britanie, care a ales să dea credit puterii de judecată  şi de alegere a instituţiilor publice. Nu mai departe decât anul acesta British Museum a acceptat o sponsorizare din partea JTI, care i-a permis achiziţia a 600 de artefacte, pentru departamentul său dedicat Asiei. Aceasta pentru că membrii Consiliului de Administraţie al celebrului muzeu au considerat că beneficiul economic este mai mare decât potenţialul cost de imagine.

Sanda Vişan -  Pot să vă întreb ce buget aţi alocat în aceşti 20 de ani programului Întâlnirile JTI şi cum aţi evaluat eficienţa lui pentru comunitate?

 Gilda Lazăr - Am alocat doar pentru acest program, din anul 2000 şi până în prezent, peste 3 milioane de euro. Unor senatori din comisia de cultură a Senatului li s-a părut puţin - noi credem că ar trebui să acorde mult mai multă atenţie şi să analizeze cu responsabilitate sumele alocate culturii de statul român, nu de către companiile private.

În ceea ce ne priveşte, ne dorim să fim prezenţi în acele segmente în care foarte puţine companii sunt prezente. Nu urmărim să susţinem mari concerte pe stadioane şi nici să promovăm brandul corporatist. Eficienţa pentru comunitate e vizibilă pentru noi în aşteptarea entuziastă şi nerăbdarea publicului an de an, telefoanele şi mesajele pe care le primim de fiecare dată - cine vine la Întâlnirile JTI? Şi surprinderea din partea oamenilor, bucuria că şi acest spectacol va fi la înălţime, că vor trăi încă o seară de povestit şi de rememorat. Dincolo de sentimentul siguranţei că facem bine ceea ce facem, sălile sunt pline, iar părerile criticilor şi ale presei de specialitate coincid cu cele ale publicului iubitor de dans contemporan.

Sanda Vişan - Date fiind aceste evoluţii din câmpul legislativ, să îndrăznesc a vă întreba dacă va mai exista al 21-lea an al Întâlnirilor JTI?  

Gilda Lazăr - Şi în programul de sală al Întâlnirilor am transmis publicului spectator dorinţa noastră: „The show must go on”. E păcat să nu fie aşa, pentru că, dacă va fi altfel, singurul prejudiciat va fi actul cultural. De mai bine de 20 de ani, susţinem Festivalul Internaţional de Teatru de la Sibiu, Transilvania International Film Festival (TIFF), Festivalul SoNoRo, turnee de muzică clasică în oraşele mici, instituţii teatrale (Teatrul Naţional Bucureşti, Opera Română, Teatrul Masca), muzee (Muzeul Naţional de Artă al României, Muzeul Ţăranului Român), reviste de cultură (Luceafărul, Iocan), companii de dans (Gigi Căciuleanu Romania Dance Company), spectacole cu mari trupe de dans contemporan, piese de teatru, burse de spectacole, concerte, evenimente, centre culturale, publicaţii, proiecte editoriale, conferinţe, programe educaţionale, dar şi organizaţii caritabile şi programe sociale sau campanii  publice care nu s-ar mai putea derula, dacă propunerea amintită ar fi adoptată în forma actuală.

Ca să închei, cred că Întâlnirile JTI trebuie să continue, în ciuda celor câtorva voci intolerante, care cer interzicerea dreptului nostru de a sponsoriza evenimente culturale. Noi credem în libertatea de alegere, care nu e doar o idee abstractă, ci o realitate fără de care, ca indivizi, n-am putea fi compleţi, iar societatea democratică n-ar putea funcţiona.

Sigur că e bine ca nu doar cetăţenii obişnuiţi, ci mai ales politicienii să fie solidari cu ideile exprimate. Şi, aşa cum doresc să limiteze posibilele atacuri la sănătatea publică, prin legiferări limitative pentru industria tabacului, să arate acelaşi interes pentru starea de bine spirituală a cetăţenilor pe care îi reprezintă şi să acorde culturii şi educaţiei bugetele potrivite, pentru ca evenimente precum „Întâlnirile JTI” să fie susţinute financiar din fonduri publice.

Până una, alta, vedem că parlamentarii au fost ocupaţi cu votarea măririi propriilor salarii, acordarea de pensii speciale până şi şoferilor de la parlament şi mai ales cu aprobarea unor sume exorbitante pentru partidele parlamentare: o creştere de 28 de ori faţă de 2016!  Îi lăsăm pe cititori să evalueze eficienţa actului legislativ atât de scump plătit. Şi noi ne ducem mâine seară la „Întâlnirile JTI”. 

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

12 Comentarii

Vanatorul/d.c.
27.11.2019, 18:13:41

”E târziu. Nici soarele nu mai arde cu forţa tinereţii.” Pfff..! Mie mi-a ajuns atat...

0 (2 voturi)
Sanda Vişan
27.11.2019, 18:39:05

Ghinion!

+1 (1 vot)
Vanatorul/d.c.
27.11.2019, 20:01:57

...”mi-a ajuns atat” pentru a-mi trezi..nostalgii. Imi pare rau daca am inteles gresit si imi cer scuze v-am suparat. N-am intentionat deloc sa fac asta. Altminteri, va asigur ca am citit tot. Intotdeauna o fac, si asta indiferent despre ce scrieti. Imi place cum scrieti. La fel cum imi plac si scrierile d-nei Cristina Hermeziu, sau ale d-lui Traian Ungureanu, sau..ale inca vreo 3-4 ”bloggeri” de pe acesta platforma..! Si dumneavoastra, si dumnealor, aveti un anumit ..har in alegere cuvantului si in..slefuirea frazei, si asta se vede de la primele propozitii. Inca o dat imi cer scuze pentru faptul ca n-am reusit sa ma fac inteles. Noi, constructorii, vorbim mai mult prin semne:)

+1 (1 vot)
Vanatorul/d.c.
27.11.2019, 20:03:26

”Imi pare rau daca am fost inteles gresit si imi cer scuze daca v-am suparat”

+1 (1 vot)
Sanda Vişan
27.11.2019, 20:08:41

Apology accepted!

+1 (1 vot)

Vezi toate comentariile (12)