Marea săptămână a filmului românesc despre Marele Război, primele filme româneşti, propagandă comunistă şi minunăţii cinematografice uitate

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Imagine din filmul „Osânda”
Imagine din filmul „Osânda”

În perioada 25-31 iulie, Arhiva Naţională de Filme – Cinemateca Română, în parteneriat cu Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor, organizează, la Sala Eforie a Cinematecii Române din Bucureşti, evenimentul „Săptămâna filmului românesc despre Marele Război”. Deschiderea evenimentului şi venisajul expoziţiei au loc luni, 25 iulie, de la ora 19.00, iar evenimentul continuă până duminică, 31 iulie.

Proiecţiile de filme din cadrul retrospectivei sunt însoţite de expoziţia de fotografii „Pe urmele eroilor din Primul Război Mondial”, oferită de Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor (ONCE) şi găzduită în foaierul Cinematecii Eforie. Evenimentul se înscrie în Programul naţional al manifestărilor prilejuite de aniversarea Centenarului Primului Război Mondial. Accesul publicului la eveniment este liber.

Filmul de deschidere va fi „„Pădurea spânzuraţilor” (1965), în regia lui Liviu Ciulei, cu: Victor Rebengiuc, Ana Széles, Gina Patrichi, Emil Botta, Ion Caramitru. Pelicula a primit premiul pentru regie la Festivalul de la Cannes.

Marţi 26 iulie vor fi proiectate o serie de filme mute, realizate în perioada Marelui Război. Spectatorii vor putea viziona: „Depunerea Jurământului Cercetaşilor Legiunii „Vlad Ţepeş”, Brăila” (1915) „Războiul Pentru Întregirea Neamului” (1920) „Serbările Culturale Din Basarabia” (1926),  dar şi „Ecaterina Teodoroiu” (1931). Filmul, intitulat şi „Eroina de la Jiu”, prezintă un episod din războiul României pentru unirea cu Transilvania şi Basarabia. În film apar actori neprofesionişti, care-şi interpretează propriile roluri (mama Ecaterinei Teodoroiu, comisarul Pompilian), precum şi fragmente de actualităţi cinematografice (vizita Reginei Maria la un spital de război, scene de pe front). Din copia păstrată lipsesc câteva secvenţe.

saptamana filmului

Tot marţi se va putea viziona şi „Viaţa nu iartă” (1959) în regia lui Iulian Mihu şi Manole Marcus. Despre acest film Cristian Tudor Popescu a afirmat:

După ani în şir în care planul mediu a fost stăpânul filmelor româneşti, unghiurile şi luminile au fost cuminţi, convenţionale, „Viaţa nu iartă” e ticsit cu prim-planuri, gros-planuri şi filmări speciale. Filmul e ceţos, beznicios, frizând „onirismul”, fondul „muzical” e ca de castel cu fantome, din când în când auzim replici repetate şi ecoizate, hohote burgheze diabolice, personajele par nişte cartoane căzute din cer, care se plimbă prin cadru ca să fie filmate cât mai sofisticat, nu ca să trăiască, să sufere, să hohotească de râs sau de plâns. În schimb, parcă pentru liniştirea cenzorului de partid, după un număr de deraieri „formaliste”, se bagă periodic câte un text de propagandă comunistă grosieră. (…)„Viaţa nu iartă” este o fosilă ciudată, care se găseşte într-un strat geologic unde nu-i e locul.

Miercuri, 27 iulie, vor fi proictate, printre altele,  „Felix şi Otilia” (1972), în regia lui Iulian Mihu, „1 Mai 1914” (1914), şi „Osânda” (1976) în regia lui Sergiu Nicolaescu, cu Amza Pellea, Ioana Pavelescu, Ernest Maftei, Gheorghe Dinică.

Joi, 28 iulie, nu ar trebui să rataţi documentarul mut „Vizita M.S. Regelui La Şcoala Militară De Infanterie” (1914).

Vineri, 29 iulie, pe lângă documentarul mut realizat în Germania „Pacea De La Bucureşti” /„ Der Frieden Von Bukarest” (1918), se vor mai putea viziona şi cele două adaptări ale romanului lui Camil Petrescu  „Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război”: „Între Oglinzi Paralele” (1979) şi „Ultima noapte de dragoste”(1980). Prima, regizată de Mircea Veroiu îi are în distribuţie pe  Ion Caramitru şi Elena Albu. Despre cea de a doua adaptare, regizată de Sergiu Nicolaescu, cu: Vladimir Găitan, Ioana Pakula şi Sergiu Nicolaescu, Mircea Alexandrescu a afirmat:

Epoca primului război mondial este materializată prin cea mai imediată ipostază a ei: vestimentaţia şi decorurile, naturale sau construite chiar, oferă senzaţia cadrului autohton al vremii.

Sâmbătă, 30 iulie, vor fi proiectate două pelicule, ambele în regia lui Sergiu Nicolaescu: „Triunghiul morţii” (1999) şi „Capcana mercenarilor” (1981)

Duminică, 31 iulie, tot la Sala Eforie, vor fi prezentate filmele rare: „Vizita Familiei Imperiale Ruse La Constanţa” (1914) şi „Funeraliile M.S. Regelui Carol I” (1914). Încheierea va fi aigurată de peliculele: „Lumina palidă a durerii” (1981), regia Iulian Mihu, şi „Întunecare” (1986) adaptare după romanul omonim al lui Cezar Petrescu, în regia lui Alexandru Tatos.

Tot în perioada 25-31 iulie ONCE prezintă, în foaierul Sălii Eforie (Jean Georgescu) a Cinematecii Române, şi o expoziţie cuprinzând 90 de fotografii, intitulată „Pe urmele eroilor din Primul Război Mondial”, care ilustrează cele mai reprezentative cimitire şi monumente de război, de pe teritoriul României, dedicate militarilor români care au căzut la datorie pe câmpurile de luptă ale Primului Război Mondial.











 

Cultură



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite