Arte

articolul anterior articolul urmator

Mihai Constantinescu: Este o situaţie gravă pe care însă lumea nu o ştie. Sunt drame nevăzute, ascunse sub „masca show-business-ului“

1
10 May 2020 17:43:49
Oltea Şerban-Pârâu

Mihai Constantinescu este directorul executiv al Festivalului si Concursului international “George Enescu” cel mai important eveniment cultural românesc de anvergură internaţională, datând din 1958.

Oltea Şerban-Pârâu: O primăvară care a îngheţat întreaga viaţă culturală de pe mapamond, închiderea sălilor de concert şi de spectacol din Europa, Statele Unite şi nu numai, avalanşa anulărilor de stagiuni, festivaluri sau mari evenimente naţionale şi internaţionale, în unele cazuri chiar până în luna august sau chiar după, afectând atât artiştii liber profesionişti, cât şi angajaţii marilor instituţii de spectacol, ca efect indirect al pandemiei ce a blocat evenimentele publice din aproape întreaga lume. Cum a recepţionat Mihai Constantinescu aceste evenimente, fără să ne referim deocamdată la situaţia particulară a concursului şi festivalului Enescu. Ce ar fi făcut Mihai Constantinescu în primăvara anului 2020, dacă întreaga viaţă culturală din lume şi din România nu s-ar fi oprit într-o manieră deconcertantă ?

M. C. : Vă mulţumesc pentru invitaţia de a participa la acest dialog în vremuri de pandemie (ca să parafrazez un titlu celebru ....). În primul rând, în această primăvară am fi lansat oficial în media ediţia a 25-a a Festivalului Internaţional ”George Enescu” ce urmează a se desfăşura anul viitor, pentru că programul viitoarei ediţii este deja finalizat. Era finalizat – ori, în noile condiţii probabil va trebui să-l regândim... In al doilea rând, am fi pregătit mult mai ”vizibil” Concursul ”George Enescu” din acest an. Am fi avut înscrierile, preselecţiile etc. etc. Nu în ultimul rând, am fi anunţat oficial programul Festivalului ”RADIRO” care ar fi avut un program de excepţie : RAI Torino, Radio France, WDR si Orchestra Naţională Radio în toamna anulu 2020. Acestea ar fi fost lucrurile pe care le-am fi făcut în vremuri normale. Acum a trebuit să schimbăm aproape toate planurile sau să le adaptăm noilor condiţii...

O.Ş.P. Sunteţi în legătură cu managerii marilor festivaluri din întreaga lume, de asemenea, cu managementul marilor colective orchestrale europene. Ce semnale aveţi din partea lor. Sunt nuanţate reacţiile în funcţie de ţară sau există un anumit tip de reacţie comună ?

Trebuie să ne adaptăm, să căutăm şi să găsim soluţii – până la urmă – de supravieţuire

M. C. : Semnalele sunt diferite. Fiecare încearcă să treacă de aceasta perioadă neagră în diverse moduri. Trebuie să ne adaptăm, să căutăm şi să găsim soluţii – până la urmă – de supravieţuire. Sunt Festivaluri care s-au decalat pentru anul viitor, sunt concursuri care s-au decalat pentru toamnă sau pentru anul viitor. Au dispărut turnee importante, au fost anulate contracte… Este o situaţie FOARTE GRAVĂ pe care însă lumea nu o ştie pentru că aceste informaţii nu sunt prezente prea mult în media pe care o vedem noi zilnic. Sunt drame nevăzute, ascunse sub ”masca show-business-ului”..... Sunt ”free-lanceri” care se bazau pe aceste apariţii, care aveau planuri mari şi care s-au trezit acum că nici măcar nu-şi pot plăti chiria... Drama celor fără job este prezentă şi în acest domeniu...

Faptul că la noi instituţiile de cultură au plătit salariile angajaţilor este un gest admirabil

O.Ş.P. Cum consideraţi că au reacţionat autorităţile române în relaţie cu cultura faţă de autorităţile din alte ţări în această perioadă? Care credeţi că ar fi traseul cel mai potrivit în lunile ce urmează în România în domeniul deschiderii culturale ?

M. C. : Faptul că la noi instituţiile de cultură au plătit salariile angajaţilor este un gest admirabil. Chiar dacă personalul a fost nevoit să stea acasă şi totuşi şi-a primit salariul este un lucru foarte important. Este adevărat că există şi categoria colaboratorilor care ar fi fost plătiţi în funcţie de serviciile prestate care, nedesfăşurându-se, au condus către situaţia ca aceştia să nu-şi mai poată primi banii... Aici este o problemă care nu mai depinde de autorităţi, ci de sistemul de asigurări sociale care – din nefericire – nu a putut să prevadă această mare situaţie. Va trebui să o facă de acum încolo.Trebuie găsite soluţii de sprijinire a liber-profesioniştilor, a celor cu activitate ocazională sau care depinde de alţi factori – pentru a li se asigura condiţii de supravieţuire în aceste situaţii excepţionale. Aici cred că este datoria uniunilor şi asociaţiilor profesionale să găsească soluţii...

O.Ş.P. Din fericire, atât concursul, cât şi festivalul Enescu sunt programate în toamnă. Cum se întrevăd lucrurile la acest moment pentru toamna 2020 şi toamna 2021 ? Ce impact a avut deja această anulare sau amânare a tuturor proiectelor în curs, pentru complexa structură care este Concursul şi Festivalul Enescu, pentru a ne referi deocamdată la prezent...

M.C.: Da. Pe de o parte este o şansă că Festivalul va avea loc în 2021, însă după cum v-am spus înainte, trebuie să regândim programul pentru anul viitor, întrucât condiţiile ar putea fi diferite. Pe de altă parte, pentru Concurs a trebuit să găsim soluţii pentru a da posibiltatea tinerilor muzicieni să-şi poată organiza şi pregăti înscrierea la Concurs (existând acea etapă de preselecţie), asigurându-i în acelaşi timp că în caz de anulare a Concursului din motive de pandemie, taxa lor de participare va fi returnată. Noul termen de înscriere este 29 mai, dar avem deja mulţi tineri care s-au înscris deja. Am primit şi un sprijin din partea multor muzicieni care în declaraţiile lor îi îndeamnă pe tineri să se înscrie la acest Concurs important. Aceste declaraţii pot fi vizionate pe site-ul Festivalului dar şi pe YouTube.

Cred însă că noile apariţii vor fi interesante întrucât vor trebui să fie adaptate noilor condiţii

O.Ş.P. Viaţa culturală şi artistică a fost prima închisă şi, foarte probabil, va fi ultima deschisă, ca de altfel şi cea sportivă. Cum credeţi că vor trece actorii, muzicienii de această perioadă?

M.C.: Greu. Foarte greu. Şi nu vorbesc numai din punct de vedere material. Vorbesc şi din punct de vedere al dorinţei lor de a apărea pe scenă, pe ecran, de a relaţiona direct cu publicul. De a-şi face meseria ! Cred însă că noile apariţii vor fi interesante întrucât vor trebui să fie adaptate noilor condiţii. Şi aici vor fi apreciaţi, vor ieşi câştigători cei care vor veni cu idei şi soluţii deosebite, cei a căror apariţie va reprezenta ceva nou,  o soluţie, o rezolvare… Dar până atunci va fi greu…

Nu putem profita la nesfârşit de faptul că putem să-i vedem gratis pe facebook sau pe alte canale

O.Ş.P. În astfel de perioade, vocea artiştilor, prea puţini, proporţional, oriunde în lume, în cadrul populaţiei active, se face greu auzită. Cum credeţi că ar trebui să se poziţioneze artiştii în această perioadă atipică pe care o parcurgem? 

M.C.:  Artiştii încearcă să-şi facă auzită vocea prin diverse mijloace. Prea puţin însă. Şi doar foarte puţini sunt vizibili. Lăsaţi-i să fie vizibili ! Ca şi cum ne-ar fi ruşine cu ei…Aici este şi vina media… Nu putem profita la nesfârşit de faptul că putem să-i vedem gratis pe facebook sau pe alte canale…Le mulţumim celor care au acceptat să fie vizionaţi gratuit astfel. Până când însă va fi posibila aceasta vizionare gratuită a actului cultural ? Cred că vocea artiştilor (aici mă refer în special la cei de muzică clasică şi la actori) trebuie auzită mai pregnant… Ei au ce să ne spună. Trebuie să-i ascultăm şi să le apreciem apariţiile de acum. Nu numai pe cele din vremurile bune…

Actorii şi interpreţii de muzică clasică nu sunt la fel de spectaculoşi precum fotbaliştii, fotomodelele sau ”asistentele” moderatorilor tv. Lăsaţi-i să fie vizibili !

O.Ş.P. De ce credeţi că deocamdată nu se aud mai puternic vocile actorilor şi muzicienilor reduşi la tăcere de această situaţieSportivii pare că s-au făcut auziţi deja, pe 15 mai Bundesliga se reia, cu aprobarea cancelarului german, de exemplu...

M.C.:  Ceea ce spuneam  mai înainte. Nici un canal media nu este interesat să le prezinte viaţa şi greutăţile prin care trec acum închişi în casele lor. Actorii şi interpreţii de muzică clasică nu sunt la fel de spectaculoşi precum fotbaliştii, fotomodelele sau ”asistentele” moderatorilor tv... Şi cu asta am spus tot…

Sistemul ”pay-per-view” se va dezvolta şi va trebui să asigure o mare parte a veniturilor instituţiilor şi artiştilor în noile condiţii

O.Ş.P. Se întâmplă multe în online din punct de vedere al muzicii clasice, operei şi teatrului zilele acestea. Abundenţa de producţii difuzate online a devenit o constantă în aceste zile. Publicul din România poate vedea spectacole de pe cele mai mari scene ale lumii cu taxe minime sau deloc. Va fi esenţial, în opinia lui Mihai Constantinescu, impactul acestei perioade exclusiv online asupra revenirii la viaţa reală de spectacol în Europa şi America ? 

M.C.: Da. Se întâmplă şi pe de o parte este foarte bine că s-au deschis porţile marilor scene ale lumii (inclusiv ale Festivalului ”Enescu”), ale marilor muzee. Viaţa artistică se va schimba. Sistemul ”pay-per-view” se va dezvolta şi va trebui să asigure o mare parte a veniturilor instituţiilor şi artiştilor în noile condiţii, când sălile nu vor mai putea fi pline şi multe din concertele şi spectacolele stagiunilor vor fi transmise prin internet sau vor fi înregistrate pentru vizionări ulterioare. Noi – de exemplu – pregătim această soluţie pentru vizionarea Concursului ”Enescu”. Fără taxe, este imposibil. Este ca şi cum ai vedea gratis un concert în sală. Vor fi taxe, vor fi preţuri – aşa cum se plăteşte acum pentru vizionarea de filme…. Acolo lumea s-a obişnuit. Va trebui să o facă şi aici….

Cei care vor urmări aceste concerte pe internet vor avea posibilitatea să aleagă în multitudinea de oferte

O.Ş.P. Pe ce repere se sprijină acum Mihai Constantinescu şi cum şi-ar sfătui colegii - artişti, muzicieni, actori -, să îşi găsească echilibrul în această perioadă ? 

M.C.: În primul rând nu trebuie să-şi piardă speranţa în vremuri mai bune. În al doilea rând trebuie să continue să se perfecţioneze. Studiul individual rămâne foarte important. Hotărâtor. Cine este bun va fi apreciat, cine nu, va trebui să găseasca alte soluţii de supravieţuire. Este dur ce spun acum, dar aceasta va fi realitatea. Din păcate… La început nu vor mai fi 100 de muzicieni pe scenă, ci vor fi doar 40 – 50. Se vor găsi programe care pot să asigure normele de distanţare socială şi pentru acestea vor trebui găsiţi cei mai buni muzicieni. Pe de altă parte, cei care vor urmări aceste concerte pe internet vor avea posibilitatea să aleagă în multitudinea de oferte. Şi vor alege ceea ce este mai bun, mai interesant. Competiţia va fi acerbă…

O.Ş.P. In calitate de manager al concursului şi festivalului Enescu a trebuit să luaţi decizii dure în această perioadă?

F.E.: Acum nu. Pentru că nu ştim exact ce va fi în viitor. Pregătim însă variante. Da, care vor fi foarte dure, dacă va fi nevoie. Deocamdată trebuie să găsim soluţii. Soluţii şi înţelegere…

O.Ş.P. Această perioadă este un pretext potrivit pentru o privire retrospectivă. Dacă ar fi să aleagă din puzderia de întâmplări spectaculoase din punct de vedere artistic pe care le-a generat într-o măsură mai mică Mihai Constantinescu, de care îşi aminteşte ca fiind cele mai spectaculoase, pe de o parte, dar şi cele mai generatoare de emoţii

M.C.:  Am avut multe evenimente şi întâmplări dificile. Eram de exemplu în plin Festival şi Concurs când a avut loc atacul de la 11 septembrie 2001. Din acea zi totul s-a schimbat radical din punct de vedere al sistemului nostru de organizare. Şi a trebuit să luăm măsuri «din mers». Au fost şi alte momente dificile cauzate de anularea participării unor artişti, de întârzieri de avioane, anulări de curse aeriene.. Dar toate au fost depăşite. Pe cât posibil fără să afectăm prea mult imaginea Festivalului şi aşteptările publicului. Dar trebuie să le facem faţă şi să găsim soluţii. Altfel nu putem să răzbim….

Important acum este SĂ NU NE OPRIM, ci SĂ GASIM SOLUŢII PENTRU A MERGE MAI DEPARTE

O.Ş.P. Imi aduc aminte că eram la Ateneu atunci şi când am plecat spre Sala Palatului pentur al doilea concert lucrurile acelea inimaginabile care s-au petrecut pe 11 septembrie 2001 erau la fel de clare, pe cât de imposibil de imaginat cu câteva ore înainte. In scenariile de risc privitoare la Festivalul Enescu a existat vreodată un scenariu pentru ceea ce trăim acum, în primăvara anului 2020 sau ceva similar ?

M.C.: Evident. Există mai multe scenarii, pe care însă nu am dori să le aplicăm. Impreună cu Maestrul Vladimir Jurowski – directorul artistic al Festivalului şi cu acordul Maestrului Zubin Mehta – Preşedintele Onorific al Festivalului, am pregătit un program excepţional pe care dorim să-l ducem la bun sfârşit in 2021.

Este o situaţie nouă şi nimeni nu a trecut prin această exerienţă până acum încât să fie ”stăpânul adevărului absolut”.

O.Ş.P. Dacă Mihai Constantinescu ar fi cel care ar putea recomanda celor cu putere de decizie, la nivel european sau la nivel naţional, când şi cum s-ar deschide viaţa de concert şi de spectacol, cum aţi propune să se eşaloneze totul după mijlocul lunii mai. Sunt ţări europene care au anunţat deja că vor redeschide teatrele într-o modalitate sau alta. Cele mai multe, însă nu spun nimic, nici nu, nici da, iar această lipsă de orizont este cea mai stresantă pentru artişti, manageri, organizatori de evenimente...

M.C.:  Daca cineva vrea să ia o decizie corectă ar trebui să consulte şi specialiştii în acest domeniu. Evident că în acest moment este imposibil să deschidem sălile de concerte şi de teatru pentru public, la  capacitatea maximă a acestora. Acest lucru trebuie făcut gradual, în funcţie de rezolvarea unor probleme legate de securitatea sanitară. Gradual, în cazul nostru, înseamnă că ar trebui să chemăm artiştii la muncă şi împreună cu ei să găsim cele mai eficiente soluţii pentru repornirea activităţii. În primul rând repertoriul. Adaptat la eventualele probleme de viitor. Discutam cu Maestrul Foster zilele trecute – acum este directorul artistic al Orchestrei Nationale Radio Poloneze. Ei au conceput 3 programe diferite pentru începerea stagiunii. Le-au propus abonaţilor, cu precizarea că în funcţie de deciziile de securitate sanitară, va fi prezentat unul din programele propuse : program cu orchestră completă, program cu orchestră redusă, program cameral. Este o soluţie. Aici nu cred că poate decide o singură persoană – fie el director, medic, regizor, sau ministru. Este o situaţie nouă şi nimeni nu a trecut prin această exerienţă până acum încât să fie ”stăpânul adevărului absolut”. Nu pot fi luate decizii extreme : NU facem nimic sau DESCHIDEM TOT. Trebuie gândit, apreciat şi decis cu mare atenţie şi discernământ. In aşa fel încât decizia să satisfacă pe toată lumea din toate punctele de vedere. Experienţa şi soluţiile altor instituţii, altor ţări sunt de luat în considerare. Important acum este SĂ NU NE OPRIM, ci SĂ GĂSIM SOLUŢII PENTRU A MERGE MAI DEPARTE

O.Ş.P. In cazul unui debut prudent, cu public de 50-200 de persoane cu scaune goale între spectatori, în sală sau în aer liber (dar nu cu intrarea liberă, evident), care va permite o creştere a numărului de spectactori doar dacă situaţia o va permite, cu cât credeţi că sunt mai periculoase concertele sau spectacolele în actuala situaţie, decât circulatul în transportul în comun, cu avionul, sau cu trenul ? Si la noi şi oriunde altundeva în lume ?

M.C.: Este ceea ce spuneam mai devreme. Noi am pregătit trei variante de desfăşurare a Concursului care propun săli cu număr limitat de auditori, acordând însă posibilitatea doritorilor să urmărească concertele pe internet. Este un moment în care şi artiştii şi publicul trebuie să se obişnuiască cu condiţiile speciale. Este o experinţă prin care trebuie să trecem. Este o soluţie ca să putem deschide această activitate. Altfel rămânem doar în faţa calculatorului sau televizorului şi vedem doar reluări…

O.Ş.P. Să facem un exerciţiu de imaginaţie. Dacă România ar fi raportat numărul victimelor virusului ca Germania, probabil am fi avut în statistică la începutul lunii mai o sută şi ceva de victime exclusiv din această cauză. S-ar putea demonstra cumva – într-un viitor, nu acum – că evenimentele cu public aflat în sală sau în aer liber pe scaune (aşadar nestând unul faţă în faţă cu celălalt) se pot desfăşura cu un pericol minim ?

M.C.: Din păcate, nu ştiu să dau un răspuns la această întrebare. Este o problemă a specialiştilor  în domeniu. Faptul că este, totuşi, o problemă, este reflectat şi de decizia autorităţilor germane de a organiza în această perioadă evenimente culturale fără public în sală. Poate fi un răspuns...

O.Ş.P. Sunt ţări, precum Germania sau Franţa, care fac deja gesturi concrete în sensul redeschiderii vieţii culturale pentru zona formaţiilor mari, a artelor care presupun mulţi artişti pe scenă chiar de acum, din luna mai. Despre ce este vorba concret şi ce am putea lua ca model de la ei ?

M.C.: Da. La iniţiativa directorilor de orchestră din cele şapte orchestre berlineze, împreună cu oamenii de ştiinţă de la ”Charite Berlin” s-a redactat o declaraţie privind prestaţiile artistice în cadrul orchestrelor şi asigurarea muzicienilor. Conform evaluării ştiinţifice, orchestrele pot evalua din nou împreună în anumite condiţii şi, prin urmare pot începe repetiţiile. In acest document sunt date toate informaţiile necesare privind distanţarea socială, condiţiile igienice şi sanitare. (https://www.thestrad.com/news/berlin-study-issues-recommendations-for-orchestral-distancing/10641.article) In Franţa,  urmează a fi luate măsuri concrete în ceea ce priveşte plata artiştilor aflaţi ”între contracte” – ceea ce ar asigura condiţii de subzistenţă civilizată artiştilor, indiferent de contractele de muncă sau colaborare pe care le au. La noi s-a constituit Asociaţia Filarmonicilor din România. Ea ar fi îndreptăţită să solicite informaţiile necesare privind continuarea activităţii acestor instituţii, urmând să vină şi cu propuneri concrete. Nu numai cu petiţii....

Mesajul către publicul Festivalului este unul optimist – vom avea o ediţie 2021 (a 25-a) de excepţie…

O.Ş.P. Filosofia Festivalului Enescu şi a oricărui festival din lume, este adresabilitatea către un public numeros.Care ar fi resortul care să schimbe mersul lucrurilor în acest moment ? Ce mesaj optimist ar putea formula Mihai Constantinescu pentru comunitatea artiştilor din România şi, nu în ultimul rând, către publicul festivalului, care a devenit o comunitate în sine în ultimele două decenii.

M.C.: Public numeros nu înseamnă doar cel din sălile de concerte (700 la Ateneu şi 2900 la Sala Palatului)… Înseamnă şi Radio şi TV şi de câţiva ani internetul. Practic, aici vedem marele public de concerte. Aici aş prezenta nişte date importante ale raportului media pe care l-am realizat în urma desfăşurării ediţiei 2019 a Festivalului : 146.159 vizionări ale site-ului, 177.949 interacţiuni, peste 21.000 impresii, 12.439 apariţii in media, Festival reach – 581.038.349… Acesta se pare că va fi viitorul actului cultural. Noi trebuie doar să ne adaptăm şi să găsim cele mai bune, viabile, eficiente şi atractive soluţii. Mesajul către publicul Festivalului este unul optimist – vom avea o ediţie 2021 (a 25-a) de excepţie…

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

1 Comentariu

Smeritu Pahomie
10.05.2020, 18:21:00

Trebuie cultivata pe mai departe asemenea miscari culturale lasate in uitare de clasa politica analfabeta manelista sluga la SOROS.

+1 (1 vot)
Modifică Setările