Muzee abandonate în inima Banatului

Neglijate, renovate sau slab mediatizate – muzeele din Timişoara îşi exploatează un sfert din potenţial, iar autorităţile nu sunt interesate de crearea unui sistem atrăgător pentru public. Managerii dau vina pe lipsa de bani. Pe de altă parte, oficialităţile nu reacţionează la iniţiativele culturale ale artiştilor şi ale societăţii civile.

Timişoara a aplicat anul trecut la titlul de Capitală Culturală a Europei, în 2021. Autorităţile anunţau la vremea respectivă că se vor mobliza pentru renovarea obiectivelor turistice şi culturale. De la cuvinte şi până la fapte, mai este însă mult de lucru. În timp ce alte oraşe din ţară se pot lăuda cu până la 15 muzee, Timişoara are numai trei - două sunt în renovare, în timp ce timişorenii sunt tot mai dezinteresaţi de obictivele patrimoniului local.

Oamenii de cultură şi artiştii locali anunţă că potenţialul cultural al oraşului de pe Bega este foarte slab exploatat, în timp ce oficialităţile găsesc o serie de scuze pentru a amâna schimbarea radicală de care are nevoie un oraş care se pretinde a fi cultural. Directorii de muzee şi-au pierdut speranţa şi dau vina pe lipsa de fonduri şi de iniţiativă ale autorităţilor, mentalitate sau cultură civică. Cei responsabili de starea muzeelor sunt însă optimişti şi se mândresc că Timişul este singurul judeţ care are strategie culturală.

Fără muzeu tehnic

Castelul Huniazilor este în toiul lucrărilor de renovare şi va reveni cu expoziţii abia peste patru ani  Foto: Remus Runcan

„Mica Vienă" se poate lăuda cu numai trei muzee, pe lângă cele 15 din Iaşi sau 14 din Cluj. „Timişoara nu are nicio casă memorială la activ", spune fostul muzeograf, Paul Haţegan. „Noi considerăm exponate de patrimoniu inclusiv parcul Jecza, colecţiile de icoane care sunt în apartenenţa Episcopiei Romano-Catolice sau a Mitropoliei Ortodoxe a Banatului. Acestea cuprind numeroase piese cu caracter religios, importante pentru istoria Bisericii Ortodoxe Române. Avem piese de cult, obiecte din argint, picturi cu caracter religios pe lemn şi pe sticlă ce datează din perioada XVI-XIX, cărţi vechi româneşti, manuscrise, iconostase, altare şi veşminte bisericeşti", a explicat Haţegan. Acesta a mai subliniat faptul că oraşul de pe Bega nu beneficiază nici de un muzeu industrial sau al tehnologiei. „Este inadmisibil ca un oraş cu atâtea premiere industriale şi tehnice ca Timişoara să nu aibă un muzeu tehnic", a precizat Ioan Haţegan, fost muzeograf.

Societatea civilă împreună cu o serie de artişti şi oameni de cultură au organizat şi o dezbatere pe tema necesităţii muzeelor în Timişoara. Organizatorii au invitat şi reprezentanţi ai autorităţilor locale, pentru a discuta situaţia. Semnificativ e că la eveniment nu a participat niciun reprezentant al Primăriei sau al Consiliului Judeţean, deşi discuţiile vizau soluţii pentru ca Timişoara să devină Capitală Culturală în 2021. Societatea civilă, împreună cu oameni de cultură timişoreni, au căutat soluţii.

„Noi intenţionăm să lansăm un proiect pe fonduri structurale, tocmai în acest scop - ca Timişoara să aibă un muzeu tehnologic. Suntem în căutare de sponsori şi susţinători din partea autorităţilor locale - autorităţi care nu sunt însă prezente la nicio iniţiativă", a declarat Sergiu Bălaşa, reprezentant al Agenţiei de Dezvoltare Vest. Proiectul se află la început de drum, în căutare de sponsori. Cum fondurile pe această axă pentru perioada 2007-2013 au fost epuizate, acesta va putea fi supus procesului de aprobare abia peste doi ani. „Până atunci, îi chemăm pe toţi cei care au ceva de spus sau de oferit să se alăture proiectului", a declarat Sergiu Bălaşa.

Muzeul de Artă, un castel părăsit

Exponatele de la Muzeul Satului sunt în paragină  Foto: Sebastian Tătaru

Aproape 40% din vizitatorii Muzeului de Artă sunt străini, recunoaşte managerul acestuia, Marcel Tolcea. Totodată, în lipsa unor manifestări cu mici şi bere, Muzeul Satului este pustiu. Deşi sumele percepute la intrare sunt simbolice, timişorenii nu se înghesuie să se intereseze de patrimoniu. „Vorbim despre lipsa unei tradiţii la nivelul comunităţii, în a se interesa de patrimoniu. Ar trebui să se introducă un program educaţional, la nivelul inspectoratelor şcolare, prin care copiii să fie duşi cât mai des la muzeu.

Pedagogia muzeală ar trebui să fie o disciplină prin care profesorii să-şi desfăşoare ore interactive la muzeu", a explicat Marcel Tolcea. Acesta spune însă că cei care ar trebui să materializeze ideea sunt grupurile de iniţiativă civică. Directorul de la Muzeul de Artă se mai plânge că nu îşi poate promova evenimentele, din lipsă de fonduri. „Ne-ar trebui până la 3.000 de lei pe lună ca să putem investi în promovarea instituţiilor. Or, Primăria ne ia banii dacă vrem să afişăm un eveniment în spaţiul public. Ar trebui promovată şi instituţia, nu numai evenimentele", a spus Tolcea.

Răzvan Hrenoschi, secretarul Comisiei de Cultură din cadrul Consiliului Judeţean Timiş, declară însă că fonduri pentru promovare sunt, problema fiind că managerii muzeelor nu ştiu să le acceseze. „Muzeul de Artă din Timişoara se află într-o situaţie fără precedent pentru multe judeţe şi zone ale ţării, în ceea ce priveşte modul în care a fost renovat. Problema este că o lungă perioadă de timp arta a fost ţinută la magazin. Sunt o serie de programe finanţate din fonduri ale Consiliului Judeţean Timiş. Pe lângă acestea, sunt o serie de oportunităţi de accesare a fondurilor europene. Dacă noi le impunem managerilor anumite măsuri, se supără. Dacă nu, se plâng că nu au fonduri. Să caute şi să le accese", a spus Hrenoschi.

Comercialul şi muzeele

Marcel Tolcea povesteşte cum evenimentele comerciale au priză mult mai largă la public decât cele culturale. „Surprinderea mea a venit când, la un târg de nunţi, din cele 1.900 de persoane care au vizitat evenimentul, numai 12 au trecut pragul către secţiunea de artă", a explicat directorul Muzeului de Artă. Acesta spune că muzeul a înregistrat vizitatori record la expoziţia cu lucrări de Salvador Dalí  şi Rembrandt.

Familia sculptorului timişorean Paul Neagu se zbate pentru un muzeu de artă contemporană în Timişoara. Fratele lui Paul Neagu luptă pentru a duce la bun sfârşit o idee a artistului decedat. Autorităţile au rămas reci la iniţiativa realizării unui muzeu de artă contemporană. Familia celui care a fost sculptorul Paul Neagu încearcă să materializeze un proiect care i-a aparţinut însuşi artistului.

Anton Neagu, unul din fraţii sculptorului, vorbeşte despre ultimii ani ai artistului, dedicaţi acestei iniţiative. „Încă înainte de anii 2000, fratele meu şi-a dorit să pună pe picioare un proiect de anvergură - un Muzeu de Artă Contemporană, numit «Lumi diverse». Paul a intrat în tratative cu cei de la Primărie pentru a i se pune la dispoziţie un teren, pe care să investească din propriile buzunare în amenajarea obiectivului", a povestit fratele. Acesta spune că au fost identificate două terenuri, unul la Pădurea Verde şi unul alături de Băile Neptun.

O casă memorială „Paul Neagu"

Proiectul a rămas însă suspendat, întrucât Primăria nu a dat niciun răspuns artistului. „N-am primit nicio reacţie, nici că se poate, nici că nu. Fratele meu nu-şi permitea să cumpere un teren. Era dispus să investească în construcţie şi în tot ceea ce priveşte amenajarea", a mai adăugat Anton Neagu.

Iniţial, sculptorul şi-a imaginat un muzeu care să cuprindă spaţii expoziţionale ale artiştilor contemporani, ateliere de creaţie pentru tinerii artişti, precum şi un spaţiu pentru destindere care să cuprindă şi o cafenea. După moartea artistului, familia a lansat o nouă propunere, ca Muzeul de Artă Contemporană să cuprindă şi o aripă care să conţină lucrări ale artistului, dar şi obiecte personale. „Avem o serie de lucrări depozitate la Londra, care nu sunt expuse publicului. Nu am avea nicio problemă să le aducem la Timişoara. Am putea adăuga şi câteva obiecte personale şi ar fi un fel de Casă Memorială Paul Neagu", a explicat fratele artistului.

Pentru acest proiect, preşedintele Ordinului Arhitecţilor - filiala Timiş, Vlad Gaivoronschi, consideră că un muzeu de artă contemporană este obligatoriu. „Ar trebui invitaţi în oraş artiştii străini, ar trebui organizate concursuri, pentru ca Timişoara să devină un oraş de avangardă", a declarat Gaivoronschi. Purtătorul de cuvânt al Primăriei Timişoara, Flavius Boncea, a spus însă că administraţia locală nu are muzee în subordine, deci nu poate investi în­tr-un astfel de proiect. Cei de la Consiliul Judeţean consideră însă că Timişoara nu are nevoie de un asemenea obiectiv, atât timp cât arta contemporană poate fi expusă în diferite pavilioane ale instituţiilor de alt profil.

„Numai la nivelul al doilea al CJ Timiş există o expoziţie de artă contemporană. Aici, artiştii au şansa să expună gratuit. Fiecare etaj, de altfel, are spaţii rezervate expoziţiilor de artă plastică, ce sunt puse la dispoziţie gratuit. Ba mai mult, şi la Bastion vom avea asemenea spaţii. Problema este că nimeni nu mai are bani sau nu este interesat să cumpere aceste exponate de artă contemporană", a explicat Hrenoschi.

Muzeul Satului de la Timişoara  pare o grădină pustie şi părăsită

"E o lipsă a tradiţii la nivelul comunităţii, în a se interesa de patrimoniu. Ar trebui să se introducă un program educaţional, la nivelul şcolilor, prin care copiii să fie duşi cât mai des la muzeu."
Marcel Tolcea
directorul Muzeului de Artă din Timişoara

Muzee în renovare

Deşi renovat, Muzeul de Artă pare un palat părăsit, iar aproape 40% din vizitatorii Palatului Baroc sunt străini

După o perioadă de 50 de ani în care nu a fost renovat deloc, Castelul Huniazilor din Timişoara, care adăposteşte Muzeul Banatului, a intrat într-un proces de refacere anul trecut. Investiţia s-a ridicat la mai bine de 1,5 milioane de euro.Asta, după ce Castelul Huniazilor era în pericol de prăbuşire, întrucât specialiştii au constatat că pereţii clădirii multiseculare se tasează inegal şi constant, iar pilonii de stejar care sprijineau fundaţia au putrezit.

În etapa iniţială a şantierului, au fost implantate peste 400 de sonde la baza fundaţiei, prin care s-au injectat materiale speciale pentru stabilizare. Ultimele investiţii pentru consolidarea castelului au avut loc în urmă cu peste 50 de ani. Castelul a fost construit între anii 1443-1447 de Iancu de Hunedoara, pe locul fostului castel regal al lui Carol Robert de Anjou, din veacul al XIV-lea.

La sfârşitul lunii trecute, la Castelul Huniazilor au început şi lucrările de renovare. Proiectul este finanţat prin fonduri europene şi se poate extinde până la trei ani. „Proiectul prevede doi ani, dar, cel mai probabil, renovarea va dura trei ani. Noi ne mutăm birourile şi colecţiile la Bastion. În funcţie de spaţiul care ne va fi repartizat, este posibil să organizăm şi acolo expoziţii.

După terminarea lucrărilor de renovare va mai dura un an până vom muta colecţiile din nou în Castelul Huniazilor şi vom aranja expoziţiile. Aşadar, abia peste patru ani vom reveni în actualul spaţiu", a declarat, Dan Leopold Ciobotaru, directorul Muzeului Banatului. În lipsa unor manifestări care cuprind muzică populară, mici şi bere, Muzeul Satului de la Timişoara pare o grădină pustie şi părăsită. Preţul mic - 4 lei - al biletului de intrare nu convinge potenţialii vizitatori să intre în edificiul din Pădurea Verde. Domeniul neîngrijit şi exponatele lăsate în paragină nedumeresc vizitatorii până şi în ceea ce proveşte valoarea de patrimoniu a obiectivelor.

Aici, spun autorităţile, se urmăreşte  refacerea clădirii administrative şi a pavilionului expoziţional. „Sper ca în câteva luni, lucrările să fie terminate", a declarat fostul director, Andrei Milin. Autorităţile vor să înfiinţeze în incinta acestuia, Muzeul Etnografic al Banatului. O astfel de instituţie ar putea deveni un centru de cercetare şi valorificare ştiinţifică, cu expoziţii care să reflecte cultura populară şi spirituală a etniilor din Banat. „La muzeul Satului, este cea mai delicată problemă. În primul rând, ne străduim de ceva timp să găsim un director competent. Cel din urmă nu a ştiut să gestioneze corect treaba şi a fost o întorsătură de situaţie nefericită", a explicat Răzvan Hrenoschi.

„Suntem singurul judeţ cu strategie culturală. Efectuăm, periodic câte o analiză culturală, pe care o corelăm cu bugetul care ne stă la dispoziţie. Lucrurile trebuie să se aşeze, nu pot exploda deodată. Oamenii trebuie educaţi de la grădiniţă pentru a avea gustul orientat către cultură. Noi avem însă o strategie bine definită şi ne vedem de treabă", a explicat secretarul Comisiei de cultură din cadrul CJ Timiş.

Castelul Huniazilor a început să fie renovat luna trecută