Arte

articolul anterior articolul urmator

Muzica veche reintră în actualitate

0
20 Nov 2015 15:31:49
Dumitru Avakian
Formaţia Anton Pann, la Timişoara
Formaţia Anton Pann, la Timişoara

Recent s-a încheiat turneul extins pe durata mai multor luni, turneul  Unicorn de spectacole-concert susţinut de Formaţia Anton Pann de muzică veche; a fost un turneu de anvergură naţională care a cuprins principalele oraşe ale ţării.

Ne-a adus un sound pe cât de pitoresc pe atât de seducător; a reluat pentru memoria noastră parfumul de epocă al unor timpuri demult apuse; sunt valori readuse în actualitate de un grup de muzicieni pe cât de inimoşi pe atât de activi; …turneu de cuprindere naţională care a inclus principalele oraşe ale ţării. Relativ recent au  concertat la Bucureşti, în Studioul de Concerte Radio.

Momente din trecutul nostru cultural, lirica de curte de sorginte orientală, muzica preluată din vechi izvoade, au fost readuse în actualitate pentru a le arăta frumuseţea, pentru a le arăta importanţa în ce priveşte constituirea unei spiritualităţi proprii oamenilor acestor locuri, o spiritualitate balkanic-orientală susţinută de muzica, de poezia târgurilor, a iarmaroacelor inclusiv la curţile boiereşti sau la cele domneşti. Sunt aspecte puţin cunoscute, puţin revelate astăzi în spaţiul public. Astăzi ca şi în urmă cu un secol şi jumătate; …când tendinţa de occidentalizare începe a fi promovată la nivelul familiilor boiereşti pământene dar şi la nivelul claselor medii, orăşeneşti, atât la nivel individual cât şi social. Este epoca lui Nicolae Filimon, mare amator de muzică vest-europeană, unul dintre primii cronicari muzicali ai locului, în secolul al XIX-lea; este epoca lui Alecsandri.

La această lume se referea Eminescu atunci când aprecia că „ai noştri tineri la Paris învaţă”… tot felul de superficialităţi mondene; care îl exasperaseră pe poet. Alţii întreprind acţiuni valabile care vor duce peste decenii la constituirea statului naţional.

Avem de-a face, aşa cum menţioneză autorii, cu un „spectacol-manifest pro cultură”. Sunt înbinate valori ale muzicii româneşti cu cele ce provin din spaţiul statului otoman din secolele XVIII – XIX, cu poezia aceluiaşi spaţiu.

Este epoca lui Anton Pann, compozitor, publicist, tipograf şi cântăreţ de strană, născut la sfârşit de secol XVIII, la sud de Dunăre într-o familie de aromâni. Este autorul multor cântece de dragoste care făceau deliciul familiilor boiereşti din Moldova, de pe ambele maluri ale Prutului, dar şi a celor din Bucureşti, Braşov sau Râmnicu Vâlcea.

În memoria acestuia, cu mai bine de zece ani în urmă, a luat naştere  Formaţia vocal-instrumentală de Muzică Veche ce poartă numele cunoscutului psalt. Iar  Unicorn este numele emblematic al turneului abea încheiat, o veritabilă călătorie muzicală în istoria noastră, cum o definesc autorii.

Atât proiectul abea împlinit, cel al recentului turneu de concerte, cât şi ultima imprimare discografică, cea de a cincea, simbolic intitulată  Kara Eflak – de la Bucureşti şi până la Stanbul, sunt rod al unor cercetări îndelungate ce preiau şi interprezează materiale ce provin din colecţiile Dimitrie Cantemir şi Anton Pann, preiau, de asemenea, folclor vechi de Constantinopol sau de Istanbul sau din Fondul George Breazul, din Codex Moldavus, din colecţiile unor cercetători straini, folclor grecesc, pagini datorate sultanului Abdulaziz.   

Momente pitoreşti dansante, genul peşrev ce deschide o evoluţie instrumentală amplă, formulată în diferite moduri ale makam-ului, apoi melodii lirice dintre cele mai seducătoare, Inimioara mea cea arsă sau Scoală puiculiţă, scoală!,  Dansul Valah şi cel Moldav, aparţin fondului de aur al repertoriului formaţiei.

În mod semnificativ, rememorând evenimentele tragice ale genocidului armean din podişul Anatoliei, recentul turneu a inclus evoluţia renumitrului muzician Emmanuel  Hovhanissyan din Erevan; este un vestit performer al instrumentului tradiţional de suflat, duduk. Sunt monodii încărcate de sentimentul unei dureroase nostalgii, o lume spirituală, inclusiv în plan muzical-morfologic, total diferită de cea a complexului cultural otoman-balkanic al timpului.

Indiscutabil,în concertul bucureştean, cea mai spectaculoasă, cea mai entusiasmantă evoluţie instrumentală a fost oferită  de percuţionistul libanez Gassan Bouz, specialist în percuţie tradiţională orientală dar şi în jazz, un permanent colaborator al formaţiei Anton Pann. Este o uimitoare lume a timbrurilor ce însoţesc evoluţiile viorii mânuite cu  îndemânare virtuoză de Sabin Penea, cu accidentale pendulări spre cântul academic al instrumentului, o lume a vocalităţii expresiv nuanţate  la Constantin Răileanu, pe o relaţie sensibil întreţinută între simţul melodic şi poezia a cărei savoare te poate ridica spre extaz. Sunt accente şi tuşe de culoare sonoră a căror nuanţe aduc farmecul greu de povestit al acestei cuceritoare muzici; …păstrate în vechi înscrisuri şi tipărituri ale epocii.

Un efect cu totul pitoresc pentru întreaga zonă balkanic orientală a reprezentat-o prezenţa în concert a celebrului instrument kemence, instrument dăltuit în formă de perlă, un fel de lăută mică, cu corzi ciupite dar care pot fi animate şi de un arcuş scurt; este meritul muzicianului

Derya Türkan din Istanbul de a fi conturat cu discreţie datele unei atmosfere specifice acestui imens spaţiu al Orientului. A fost prezent în concert violoncelistul francez Vincent Segal, un improvizator inspirat ce pendulează între gustul occidental privind tratarea instrumentului său şi maniera orientală care il atrage irezistibil.

Te miri şi îi fericeşti… ; te bucuri că există aceşti inimoşi oameni dedicaţi cauzei supravieţuirii în spaţiul public, de concert, a acestor valori ce definesc o lume a trecutului nostru care, datorită lor, se înpotriveşte a fi dată uitării. Sunt aspecte ale fiinţei naţionale înflorite într-o epoca anume, în urmă cu mai bine de două secole şi jumătate.

„Este foarte important ca o naţiune să-şi cunoască istoria sub toate aspectele sale”, notează Constantin Răileanu, fondatorul şi conducătorul artistic al formaţiei, în debutul programului de sală. Căci, se poate adăuga, necunoaşterea propriei istorii aduce riscul de a repeta greşelile trecutului, riscul de a o apuca pe căi lăturalnice propriei fiinţe.

Materialul a apărut anterior în revista România Literară.

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

0 Comentarii

Modifică Setările