„My Fair Lady“. Metamorfoza ingenioasă a unei săli de cinema, într-un spaţiu de spectacol FOTO
0
Dacă piesa lui Bernand Shaw, care a pornit de la mitul lui Pygmalyon, este despre metamorfoza miraculoasă a unei florărese într-o doamnă, spectacolul de la Mall Băneasa, regizat de Răzvan Ioan Dincă, este despre transformarea ingenioasă a unei săli de cinema într-o sală de musical. Irina Baianţ şi Ana Maria Georgescu, interpretele Elizei Doolittle, impresionează, în două distribuţii, prin vocile de o expresivitate tulburătoare.
Considerat de criticii din întreaga lume drept ,,musicalul perfect”, ,,My Fair Lady” de Frederick Loewe a cucerit publicul la scurt timp de la premiera mondială de pe Broadway din1956. În comedia muzicală, un profesor de fonetică, Higgins, se îndrăgosteşte de îndărătnica sa elevă: o florăreasă, pe care o transformă, dintr-o fată simplă, frustă şi lipsită de educaţie şi maniere, într-o adevărată doamnă din societatea înaltă.
La celebrarea a 60 de ani de la premieră, Grand Cinema&More a prezentat şase reprezentaţii ale spectacolului ,,My Fair Lady”, în regia lui Ioan Răzvan Dincă. Spectacolele au avut loc pe 26, 27, 28 şi 29 mai, sâmbătă şi duminică, cu câte două spectacole pe zi, de la orele 15.00 şi, respectiv, 20.00.
Echipa spectacolului "My fair lady", formată din regizorul Răzvan Ioan Dincă, dirijorul Daniel Jinga, scenograful american Maruti Evans, designerul de costume Oana Botez, coregraful Violeta Dincă şi lighting designerul Daniel Klinger, a transformat un spaţiu al unei săli de cinema, care a fost la început improprie şi neprietenoasă.
O scenografie spectaculoasă şi masivă acoperă în semicerc scena Epika de la Grand Mall Băneasa. Acest decor, creat de americanul Maruti Evans, îmbracă sala, cu nişte pereţi desenaţi în alb şi negru, în contururile unor trandafiri imenşi, cu o estetică şi un impact vizual aparte. Ansamblul scenografic este prevăzut cu numeroase uşi, iar orchestră este aşezată la etaj. Deasupra tavanului, a fost creat un ansamblu ingenios de trandafiri imenşi coboară din când în când peste spectatori. Sentimentul este copleşitor, o frumuseţe stranie a florilor acoperă artificialitatea sălii de film, moderne, dar rece.
Cu două distribuţii numeroase care cântă live la lavaliere, cu o orchestră care cântă la înălţime, cu cântăreţi, actori, balerini, chiar şi copii care se perindă pe scenă într-un spaţiu strâmt, cu un echipament tehnic elaborat şi foarte dificil de adaptat sălii (Maruti Evans a realizat recuzita, a patinat obiectele, iar Răzvan Ioan Dincă a făcut şi regie tehnică), spectacolul a fost o încercare dificilă pentru echipa de creaţie, un efort continuu şi susţinut, în maratonul celor şase spectacole reprezentate în patru zile. Distribuţiile au alternat diferit pe parcursul spectacolelor. Proiectul "My Fair Lady" de la Mall Băneasa a fost în întregime realizat cu fonduri private.
S-au pus deja în vanzare biletele pentru urmatoarea serie de reprezentaţii "My Fair Lady", care vor avea avea loc între 13 şi 16 octombrie. Preţurile biletelor sunt între 129 şi 159 de lei.
Cel mai mult impresionează interpretele personajului principal feminin, Eliza Doolittle, întruchipate de de Irina Baiant, în prima distribuţie, şi Ana Maria Georgescu, în cea dea două distribuţie. Inflexiunile profunde şi calde ale celor două Elize cuprind drama fetei simple, care se simte exploatată, folosită şi mai ales neiubită. Revolta, disperarea, singurătatea, umilinţa condiţiei sociale, revolta în faţa bogaţilor snobi, care în ciuda hainelor şi purtărilor alese rămân reci şi meschini, sunt interpretate în melodii de o gingăşie şi delicateţe înduioşătoare.
Personajele intră şi ies, atât la parter, cât şi etaj, încercând să camufleze, printr-o stilistică expresivă şi o coregrafie ingenioasă, lipsa de adâncime a scenei. Dirijorul Daniel Jinga stă în spatele sălii, iar orchestra îi poate vedea mişcările prin camere proiectate deasupra partiturilor. Cu o gestică teatrală, cu o carismă deosebită, dirijorul încearcă, la rândul lui, să recupereze distanţa dintre el şi muzicieni.
Melodiile celebre ale musicalului original, printre care "Why Can't The English"?, "Wouldn't It Be Loverly", „I'm An Ordinary Man", "With A Little Bit Of Luck", "Just You Wait", „The Rain In Spain“, „I Could Have Danced All Night“, „The Embassy Waltz", „You Did It", "Just You Wait" , "Show Me", "A Hymn To Him", "Without You", sunt traduse, adaptate şi interpretate live, cu un efort susţinut de coregrafie şi mişcare scenică.
Soprana Irina Baianţ (foto), pe care am văzut-o, la Operetă, în alt musical celebru, "Fantoma de la Operă", se întrece încă o dată pe sine. Rolul Elizei din „My Fair Lady“, cu toată candoarea, umanitatea şi căldura personajului, i se potriveşte, Baianţ impresionând prin inflexiunile sensibile şi tulburătoare.
Personajele se perindă, în costume strălucitoare în scena de bal cu societatea aleasă, o rochie cu o trenă imensă, de câţiva metri, coboară, la un moment dat, de la etaj, un alt personaj dansează în aer, suspendat de o frânghie.
Costumele semnate de Oana Botez accentuează şi mai bine ipostazele personajelor, care se plimbă, cu nonşalanţă, de la suburbii la palate.
Rochiile sărăcăcioase în scenele cu florăreasa din primul act sunt urmate de ţinute elegante şi impozante prin opulenţa strălucitoare în scena balului. Hainele create de Oana Botez fac din cele două Elize nişte păpuşi delicate care devin adevărate forţe ale naturii, apărându-şi simplitatea, dincolo de banii lumii în care trăiesc profesorul Higgins, mama sa sau colonelul Hugh Pickering. Montarea lui Răzvan Ioan Dincă rămâne în linii clasice, inclunzând momente de modernitate şi aducere a personajelor într-o perioadă mai apropiată zilelor noastre.
Răspunsurile misogine ale profesorului bogat, care crede că totul i se cuvine, sunt interpretate de cei doi Higgins, cu o expresivitate aparte, cu registre şi ambitusuri vocale diferite, care trec de la joacă şi bucurie la ură, furie, resemnare şi, în final, la dragoste recunoscută şi asumată. Profesorul Henry Higgins este interpretat, în cele două distribuţii, de Richard Balint şi, respectiv, de Ernest Fazekas. Traducerea şi adaptarea libretului a fost realizată de acelaşi Ernest Fazekas.
Actorul Ionuţ Burlan (foto) interpretează extraordinar, cu multă naturaleţe, în ambele distribuţii, rolul tatălui Alfred Doolittle.
De asemenea, se descurcă foarte bine în rolurile lor colonelul Hugh Pickering, interpretat de Cătălin Neamţu şi, respectiv, de Adrian Nour, Mrs. Higgins (Aura Călăraşu), Freddy Eynsford-Hill (Florin Budnaru), Filip Ristovski (Zoltan Karpathy şi, respectiv, Ovidiu Usvat). Mrs. Pearce este întruchipată de Oana Rusu şi, respectiv, de Diana Alexandra Vladu.
„My Fair Lady“ include atât solişti, actori, cât şi dansatori. Momentele de balet, în coregrafia Violetei Dincă, au inclus atât dans clasic, dar şi dans modern contemporan. În figuraţia specială, apar tipologii diferite de copii, dar şi o supraponderală simpatică.
De la regele Ciprului, la profesorul modern de lingvistică
Câştigător a numeroase premii precum Theatre World Awards, Tony Awards, Drama Desk Awards şi Laurence Olivier Awards ,"My fair lady" reprezintă o adevărată cotitură în creaţia contemporană de operetă, fiind inspirată de mitul lui Pygmalion, de libretul operetei compuse de Frederick Loewe şi, nu în ultimul rând, de piesa de teatru a lui George Bernand Shaw.
În 1913, dramaturgul irlandez George Bernard Shaw a adaptat mitul pentru a se potrivi Angliei zilelor sale.
După premiera de pe Broadway de pe 15 martie 1956, succesul "My Fair Lady său" a fost confirmat în scurt timp şi la Londra, pe West End, şi ulterior, a devenit unul dintre cele mai jucate şi premiate musicaluri din lume.
Celebră a rămas punerea în scenă din 1984 – Peter O'Toole şi Jackie Smith-Wood la Teatrul Shaftesbury, Pygmalion a devenit cea mai populară piesă a lui Shaw. A câştigat Premiul Oscar pentru cel mai bun scenariu adaptat pentru film în 1939.
În 1964 a fost realizat un film celebru, regizat de George Cukor, cu actorii Audrey Hepburn, Stanley Holloway şi Rex Harrison. Producţia a fost distinsă cu opt premii Oscar. Filmul a mai avut trei premii şi două nominalizări Globul de Aur, un premiu şi o nominalizare BAFTA.
În România, "My Fair Lady" s-a reprezentat pentru prima oară pe 8 mai 1968, la Teatru de Operetă din Bucureşti.
„Marele merit al lui Loewe este acela de a fi ştiut să facă sinteza dintre dramaturgia piesei lui Shaw – care în operetă a rămas aproape neschimbată – cu specificul muzicii şi spectacolului american, prin care străbate, clar şi sentenţios, lirismul poetic vienez, însuşit de compozitor – prin naştere şi educaţie – în familie şi în şcoală.
Pe parcursul comediei „Pygmalion”, Shaw nu şi-a îngăduit nici un moment de mărturisiri sentimentale, de dragoste, de îmbrăţişări sau impulsuri senzuale. Dimpotrivă, s-a ferit cu cea mai mare străşnicie de ele. Şi în operetă Loewe şi Lerner, libretistul, au respectat cu stricteţe linia imprimată de Shaw, fapt care le-a reuşit de minune, opereta înscriindu-se în orbita unei noi structuri dramaturgice şi muzicale a genului.
Numerele muzicale sunt destul de variate – arii, cuplete, duete, triouri, coruri, scene de ansamblu, dansuri, mişcare, etc. – toate însă construite, melodic şi ritmic, pe formule de muzică de dans modernă. Se vorbeşte, se cântă, se mişcă în scenă dansându-se. Aproape toate numerele muzicale sunt dansante, compozitorul reuşind să redea, prin dans şi muzică, lumea personajelor lui Shaw – sincere, ironice, spirituale şi paradoxale“, aprecia, într-o revistă de specialitate, criticul Titus Moisescu.
Premiera My Fair Lady, 26 mai
Cu Eliza Doolittle - Irina Baianţ:
Henry Higgins - Richard Balint;
Colonelul Pickering - Adrian Nour;
Alfred Doolittle - Ionuţ Burlan;
Mrs. Higgins - Aura Calarasu;
Mrs. Pearce - Oana Rusu;
Zoltan Karpathy - Ovidiu Usvat;
Freddy Eysnford - Hill - Filip Ristovksi.
Premiera My Fair Lady, 27 mai
Cu Eliza Doolittle - Ana Maria Georgescu:
Henry Higgins - Ernest Fazekas;
Colonelul Pickering - Cătălin Neamţu;
Alfred Doolittle - Ionuţ Burlan;
Mrs. Higgins - Aura Calarasu;
Mrs. Pearce - Diana Alexandra Vladu;
Zoltan Karpathy - Ovidiu Usvat;
Freddy Eysnford - Hill - Florin Butnaru.
„My Fair Lady“ are la bază un libret construit pe un valoros text al literaturii dramatice – Pygmalion de Bernard Shaw – şi o muzică deosebit de inspirată, lucrarea a cunoscut un succes nemaiîntâlnit, fiind preluată în repertoriul majorităţii teatrelor din lumea întreagă. A stabilit recordul spectacolelor de „musical”: 2.717 reprezentări, iar la Londra, 2.281. Personajele musicalului sunt: Eliza Doolittle - soprană, Henry Higgins - bariton/tenor, Colonel Pickering - actor cu talent muzical, Alfred P. Doolittle - actor/bariton, Mrs. Higgins - actriţă, Mrs. Pearce - actriţă, Freddy Eynsford - Hill – tenor.
Succesul "My fair lady" a fost confirmat în scurt timp şi la Londra, pe West End, şi ulterior, a devenit unul dintre cele mai jucate şi premiate musicaluri din lume.
- ,,Unul dintre cele mai bune spectacole muzicale ale secolului”. – New York Times - ,,Un hit irezistibil.” – Variety - ,,Este înţelept, spiritual şi învingător. Pe scurt, un musical miraculos.” - New York Herald Tribune - ,,Un amestec fericit de inteligenţă, ritm şi spiritualitate. O capodoperă a teatrului muzical. Un spectacol extraordinar.” – Daily Mirror - ,,Minunat, distractiv şi extrem de binevenit... meritoriu în fiecare segment “– The New Yorker
Răzvan Ioan Dincă este recunoscut pentru spectacolele realizate ca regizor, ca promotor al musicalului în România, la iniţiativa sa jucându-se la Bucureşti în premieră naţională musicaluri precum ,,Godspell” de Stephen Schwartz, ,,Romeo şi Julieta” de Gérard Presgurvic sau ,,Rebecca” de Sylvester Levay. A regizat mai multe spectacole de teatru dramatic, operă, operetă şi musical, printre acestea numărându-se ,,A douăsprezecea noapte” de William Shakespeare, ,,O scrisoare pierdută” de I.L. Caragiale, „Capul de răţoi” de George Ciprian, spectacolele de opereta ,, Voievodul Ţiganilor” şi „Liliacul" de Johann Strauss-fiul, spectacolul-colaj „Paris, mon amour" şi multe altele.
Se încarcă comentariile...
