My name is Bourne VIDEO

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:
Bunul (Jason Bourne / Matt Damon), răul (Robert
Dewey, directorul CIA / Tommy Lee Jones) şi confruntarea finală dintre aceştia.
Sau un erou aflat în căutarea propriului trecut
Bunul (Jason Bourne / Matt Damon), răul (Robert Dewey, directorul CIA / Tommy Lee Jones) şi confruntarea finală dintre aceştia. Sau un erou aflat în căutarea propriului trecut

SPION Cu toate că, din punct de vedere stilistic, aduce un omagiu marilor filme ale anilor ’70, regizorul britanic Paul Greengrass, reîntors la cârma seriei „Jason Bourne“, o conectează la cele mai fierbinţi probleme ale momentului, într-un film pe care-l conduce cu o mână foarte sigură.

Personajul lui Jason Bourne, superspionul amnezic care-şi reaminteşte trecutul doar pentru a afla că este parte a unui plan secret coordonat de CIA, originează în scrierile lui Robert Ludlum (1927-2001), autor specializat în romane populare de spionaj, mai precis în cel intitulat „Identitatea lui Bourne“, care-l aduce în scenă pe erou. Primul Jason Bourne a fost celebrul Richard Chamberlain, într-o miniserie TV din 1988 care ecraniza strict cartea cu pricina.

Actuala serie cinematografică îl are în rolul titular pe Matt Damon şi a ajuns la al cincilea film. Primul dintre acestea, aceeaşi „Identitate a lui Bourne“, a fost regizat de Doug Liman („Edge of Tomorrow”) în 2002. I-au urmat două filme realizate de britanicul Paul Greengrass, unul dintre cei mai apreciaţi regizori de filme de acţiune ai ultimului deceniu. Începând cu filmul anterior celui de acum, „The Bourne Legacy“ (2012, regia Tony Gilroy), universul Bourne s-a extins şi doar personajul principal mai are vreo treabă cu scrierile lui Ludlum.

„Peste mode şi timp“

Cu alte cuvinte, acum eroul ştie cine este şi devine un proscris, un fugitiv, un om căruia toţi îi vor pielea. În acest context, titlul noului film, „Jason Bourne“, nu mai pare lipsit de inspiraţie, ci reafirmă decis identitatea personajului central. Regizorul Paul Greengrass se reîntoarce şi el la cârma filmului, pe care-l conduce cu mâna sigură pentru care este atât de apreciat. Greengrass şi scrie scenariul, alături de un debutant în scris, Christopher Rouse (monteurul regizorului, care-a câştigat şi-un Oscar pentru filmul Bourne din 2007), şi este decis să aducă povestea în cea mai deplină actualitate, a anilor 2015-2016.

Nu ar fi prima oară când un personaj de cultură populară este transportat, „peste mode şi timp“, până în lumea de azi, să ne rezolve nouă problemele. Să ne gândim doar la Simon Templar, alias Sfântul, personaj imaginat de Leslie Charteris în nişte cărţulii pe la începutul secolului XX şi care, după o fulminantă carieră cinematografică (filme, serial TV etc.), era chemat în anii ’90, sub înfăţişarea lui Val Kilmer, să salveze lumea de pericolele provocate de haosul survenit după dezintegrarea Uniunii Sovietice. Dar filmul nu a avut succes şi reboot-ul a fost oprit acolo.

image

Refugiaţi, bănci, CIA şi-alte rele

Aşadar, prima secvenţă a filmului îl prezintă pe Bourne (Matt Damon) la graniţa greco-albaneză, în mijlocul unei tabere de refugiaţi musulmani, unde impune respect cu forţa şi măiestria sa (rezultate de fapt ale antrenamentului de agent CIA). Scena nu are absolut nicio logică şi nicio legătură cu restul filmului, serveşte doar pentru a prezenta apocaliptic acea adunătură de oameni veniţi din Orient. Urmează o porţiune mai lungă şi plină de tensiune, plasată în timpul unei nopţi de proteste ale tinerilor de stânga în Atena, mai precis în piaţa Syntagma. Protestele au existat anul trecut, dar niciodată Atena nu a fost teatrul de război care este prezentat, cu risipă de efecte speciale, în acest film.

În continuare, „Jason Bourne“ îl poartă pe spectator în metropole ca Berlin şi Londra, iar deznodământul se desfăşoară în coloratul Las Vegas. Alta este însă principala problemă atinsă de film: dorinţa de supraveghere totală a tuturor cetăţenilor, desigur pentru binele lor, pe care CIA vrea s-o ducă la îndeplinire prin programul Ironhand (numele Snowden e pomenit încă din primele minute ale filmului). Până la urmă, povestea devine o răfuială personală între Bourne şi hidosul director al CIA Dewey (Tommy Lee Jones), ca şi cu asasinul de elită al acestuia, Asset (Vincent Cassel), demers în care ex-agentul este ajutat din interior de frumoasa CIA-istă Heather Lee (Alicia Vikander).

Info

Jason Bourne (SUA, 2016)
Regia: Paul Greengrass
Cu: Matt Damon, Tommy Lee Jones, Alicia Vikander, Vincent Cassel

3,5 stele

PORTRET DE REGIZOR

Paul Greengrass – un autor în lumea filmului de acţiune


image

Regizorul britanic, dar adoptat şi de Hollywood, Paul Greengrass s-a născut pe 13 august 1955 (61 de ani sâmbătă!) într-o mică localitate din Surrey-ul englez. Regizorul s-a dezvoltat ca un autor de televiziune multă vreme, debutând în cinema cu lungmetrajul „Resurrected“ în 1989, la vârsta de 34 de ani. Nimic nu prevestea, însă, filmele solide şi diverse pe care-avea să le facă Greengrass în anii 2000, şi nici că el avea să fie răsfăţat de Hollywood, ca girant al seriei dedicate agentului Jason Bourne, ajunsă acum la al cincilea film.

Lungă ucenicie în televiziune

Viitorul regizor şi-a început cariera, ca mulţi alţii, modest: cu o cameră super 8 pe care-a găsit-o întâmplător în cabinetul de arte, în timp ce se afla în gimnaziu. „Scurtele“ realizate de Greengrass erau filme horror de animaţie pe care le făcea în mod ingenios folosind păpuşi vechi, manechine şi în general echipamentul sălii de arte. Pe tânărul Greengrass, absolvent de Cambridge şi de şcoală de televiziune, nimeni nu îl vedea prea departe în primii zece ani de carieră.

După debutul în ficţiune din 1989 cu „Resurrected“ (premiat la Berlin), regizorul se întoarce pentru (alţi) aproape zece ani pe platourile de televiziune, realizând însă filme TV care tratează teme sociale şi politice. Îşi dezvoltă astfel interesul pentru politică şi pentru situaţia nord-irlandeză, care îi va folosi mai târziu. Următorul său film de ficţiune este, însă, drama „Teoria zborului“, în 1998, o bijuterie care-i pune alături pe actorii britanici Helena Bonham Carter şi Kenneth Branagh (foto dreapta).

Marele succes avea să vină în 2002 cu „Bloody Sunday“ (despre „duminica sângeroasă“ din 30 ianuarie 1972, în Irlanda de Nord), realizat în manieră semi-documentară. Succesul îi deschide calea spre Hollywood, unde începe să lucreze încă din 2004 la seria cu Jason Bourne. Printre „picăturile“ de la filmele cu Bourne, însă, Greengrass va continua să regizeze câteva filme impresionante pe subiecte social-politice: „United 93“ (2006), „Green Zone“ (2010) sau „Căpitanul Phillips“ (2013).

Top 5 filme importante

1. Teoria zborului (Marea Britanie, 1998)
2. Bloody Sunday (Marea Britanie-Irlanda, 2002)
3. Căpitanul Phillips (SUA, 2013)
4. United 93 (coproducţie, 2006)
5. Green Zone (coproducţie, 2010)

Teoria zborului
Teoria zborului

Helena Bonham Carter şi Kenneth Branagh, în filmul „Teoria zborului“ (1998)

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite