Arte

articolul anterior articolul urmator

Noapte de muzică şi poezie cu Krypton şi mari nume de scriitori în grădina ICR

0
25 Jun 2020 20:35:12
Autor: Otilia Andrei
Krypton, în grădina ICR
Krypton, în grădina ICR

Maratonul liric „Noapte de muzică şi poezie”, desfăşurat, timp de şase ore, în grădina Institutului Cultural Român din Bucureşti, miercuri, 24 iunie, a reunit peste 50 de scriitori români, dovedind că poezia reprezintă, chiar şi în era distanţării sociale, polul în jurul căruia se grupează scriitorii, editorii şi cititorii, pentru a promova atitudini şi valori durabile.

Joi seară, de la ora 18.00 şi până la miezul nopţii, au susţinut lecturi live scriitorii Daniel Bănulescu, Magda Cârneci, Gabriel Chifu, Denisa Comănescu, Mina Decu, Simona-Grazia Dima, Teodor Dună, Denisa Duran, Mihai Firică, Dinu Flămând, Horia Gârbea, Irina Georgescu, Sorin Gherguţ, Bogdan Ghiu, Doina Ioanid, Adrian Lesenciuc, Ciprian Măceşaru, Ştefan Manasia, Cosmin Perţa, Nicolae Prelipceanu, Ioan Es. Pop, Alina Purcaru, Liviu Ioan Stoiciu, Eugen Suciu, Dan Pleşa, Mihók Tamás, Marius Tucă, Nicolae Tzone, Lucian Vasilescu, Varujan Vosganian şi Florina Zaharia, şi, prin intermediul video, Şerban Axinte, Linda Maria Baros, Andrei Codrescu, Daniel Corbu, Gellu Dorian, Lia Faur, Şerban Foarţă, Paul Gorban, Ioana Ieronim, Cassian Maria Spiridon, Ioan Matiuţ, Ion Mureşan, Maria Pilchin, Ioan Pintea, Adrian Popescu, Robert Şerban, Marius Marian Şolea, Cătălin Mihai Ştefan, Marcel Tolcea, Lucian Vasiliu, Matei Vişniec, Călin Vlasie şi George Vulturescu.

Pe durata întregii seri, trupa Krypton a susţinut un concert rock.

Poezia s-a aflat şi în centrul dezbaterii „Piaţa de carte în pandemie”, care a prefaţat maratonul, desfăşurată în grădina ICR de la ora 11.00 la 12.30 şi de la 13.00 la 14.30. Reprezentanţi a 12 edituri româneşti au fost invitaţi de directorul Centrului Cărţii, Andrei Novac (foto), să discute despre dificultăţile şi oportunităţile acestei perioade dificile care a afectat semnificativ sectorul cultural.

„Poezia vinde şi nu vinde, mai mult nu vinde; în librării eşti primit sau nu eşti primit cu volume de poezie, mai mult nu eşti primit“, a spus Mădălin Costache, reprezentantul Editurii Paralela 45, o editură care acordă o atenţie deosebită poeziei. Editorul a subliniat importanţa introducerii autorilor contemporani în manualele şcolare, în vederea educării gustului publicului tânăr, subliniind că de cele mai multe ori entuziasmul afişat online nu corespunde obiceiului de consum, multe volume rămânând „apreciate“, dar necitite. Problema consumului de carte în România – în special a celui de poezie – a fost amintit pe parcursul dezbaterii de majoritatea invitaţilor, reprezentantul Editurii Cartex, Lucian Pricop, vorbind chiar despre faptul că înşişi librarii nu sunt, în cea mai mare parte, cititori de poezie. „În perioada pandemiei a crescut interesul pentru lectură", a mai spus acesta, dar nu în sensul achiziţionării de titluri noi, ci al „recuperării“ cărţilor din bibliotecă, o situaţie nemaiîntâlnită până acum, nici măcar în vacanţe.

Roxana Liritis (Editura Corint) a dezvăluit că, în perioada pandemiei, cel mai bine s-au vândut cărţile de ficţiune pentru adolescenţi, subliniind însă lipsurile sistemului de învăţământ. Pe de altă parte, Dana Anghelescu (Libris Editorial) a povestit, într-o notă optimistă, că deşi tirajele au fost reduse în perioada pandemiei, atenţia publicului pentru mediul online a făcut ca scăderile înregistrate de editură să nu devină îngrijorătoare. Directorul Editurii RAO, Ovidiu Enculescu, a mărturisit că, deşi apreciază poezia, interesul grupului editorial pe care îl conduce nu este îndreptat în mod special către publicarea acestui gen literar. Editorul a mai amintit că Editura RAO va produce pentru prima dată în România, după 30 de ani, carte în limbaj braille, pentru nevăzători. „Cartea reprezintă fundamentul cultural al oricărui popor, fără carte totul se duce de râpă“, a concluzionat reprezentantul RAO.

Horia Gârbea, preşedinte al Filialei Bucureşti – Poezie a Uniunii Scriitorilor din România şi reprezentant al editurii Neuma, în cadrul căreia îngrijeşte o colecţie de poezie, a amintit că nume importante ale literaturii române, precum Eminescu sau Bacovia, au apărut iniţial într-un număr foarte mic de exemplare, întrucât „poezia niciodată nu a beneficiat de tiraje mari“. A subliniat că, pe o piaţă literară aproape sufocată de veleitari, rămâne deosebit de important filtrul valoric.

În cadrul dezbaterii a mai fost amintită importanţa implicării autorului contemporan în promovarea cărţilor sale, iar, în ceea ce priveşte strategia promovării în străinătate, realizarea unor antologii de poezie românească, publicate în diferite limbi străine.

Moderatorul dezbaterii, Andrei Novac, a evidenţiat că Centrul Cărţii a înregistrat în ultimii doi ani un număr record de solicitări din partea editurilor străine pentru a se înscrie la programele de finanţare derulate de Institutul Cultural Român şi că, în cadrul târgurilor internaţionale de carte organizate de ICR, numărul editorilor români incluşi în programul de la stand a fost în creştere, Centrul Cărţii facilitând astfel contactul acestora cu editorii străini, potenţial interesaţi de literatura română. A mai spus că o piaţă foarte primitoare pentru poezie în general este America Latină.

În pauza dintre întâlniri, Ovidiu Mihăilescu a susţinut un un recital de folk.

În cea de-a doua parte a dezbaterii, accentul a fost pus pe modalităţile de promovare şi distribuţie a cărţii. Într-o intervenţie video, Călin Vlasie (Cartea Românească) a vorbit despre situaţia „aproape falimentară“ a editurilor româneşti, care se confruntă cu scăderea vânzărilor, având adesea şi povara împrumuturilor bancare. „Harta editurilor româneşti va arăta foarte diferit“, a spus el, fiind nevoie de multă creativitate în domeniul editării de carte, nevoit să traverseze „cea mai mare criză din ultimii 30 de ani“. Silvia Colfescu, directorul Editurii Vremea, a subliniat că „fiecare editură are tezaurul său de cititori la care se raportează atunci când scoate cărţi“, amintind de scăderea tirajelor cărţilor autorilor români în ultimele decade, de la 100 000 de exemplare în anii ’90 la, uneori, doar 300 de exemplare pentru o carte considerată bună astăzi. Tirajele mici din România au fost aduse în discuţie şi de reprezentantul Editurii Vellant, Dan Pleşa, care a afirmat că, într-o negociere, editorii din străinătate se arată întotdeauna interesaţi de numărul de exemplare în care este publicat un autor român în ţara sa şi, adesea, sunt dezamăgiţi când află răspunsul, deoarece, în România, cu puţine excepţii, tirajul pentru un titlu nu depăşeşte 1000 de exemplare.

Bogdan Hrib, directorul Editurii Tritonic, care publică în principal autori români, a propus ca strategie de promovare în străinătate şi traducerea cărţilor din categoriile romance, science-fiction and fantasy şi mistery and thriller, fiindcă „avem şi noi, românii, poveşti“, iar „exotismul estic este ofertant pentru străini“. Andrei Ruse (Editura Hyperliteratura) a subliniat importanţa bugetului de marketing şi a promovării online, eficienţa organizării unei serii de lansări ale unei cărţi în cel puţin 12-14 oraşe, dar şi a sistemului de distribuţie în librării. Alexandra Rusu a afirmat că Editura Nemira a continuat publicarea unor titluri şi în lunile afectate de pandemie, optând, ca noutate, şi pentru cărţi de non-ficţiune.

Accesul publicului în grădina ICR (Aleea Alexandru nr. 38, Bucureşti) a fost permis conform reglementărilor în vigoare (măsuri de prevenire şi protecţie aplicabile în perioada actuală).

 

 

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

0 Comentarii