Preşedintele ICR, Liliana Ţuroiu, la Bruxelles: „Prin EUROPALIA, anul 2019 ar putea deveni o piatră de temelie a diplomaţiei culturale româneşti”

România va fi anul acesta în centrul atenţiei pe scena culturală din inima Europei, prin cele peste 260 de evenimente - concerte, expoziţii, piese de teatru şi proiecţii de film  care vor prezentate publicului din întreaga lume în cadrul celei de-a 27- a ediţii  a Festivalului EUROPALIA, care va debuta la 1 octombrie şi la care România va fi prezentă cu statut de ţară invitată.

„Aceasta este o mare oportunitate de a descoperi diferitele faţete ale României, cultura, patrimoniul ei şi arta sa contemporană. Vreau să mulţumesc tuturor echipelor împlicate, în special Institutului Cultural Român, pentru o cooperare foarte bună”  a declarat Didier Reynders (foto jos), ministrul afacerilor externe din Belgia,  la conferinta de presă de la Palatul Egmont din Bruxelles, unde s-a anunţat programul Festivalului EUROPALIA România 2019.

Evenimentul far al Festivalului îl va reprezenta expoziţia Brâncuşi care se va desfăşura la BOZAR, în Bruxelles, începând din 2 octombrie 2019. Proiectul va reuni lucrări ale marelui sculptor român aflate în muzee din întreaga lume.

Expoziţia va fi curatoriată de Doina Lemny,  doctor în istoria artei, muzeograf-cercetător la Muzeul Naţional de Artă Modernă, Centrul Pompidou din Paris şi un renumit specialist în opera şi viaţa marelui sculptor roman. 

”Va fi o expoziţie specială. Este pentru prima dată când marele artist român este prezentat într-o asemenea expoziţie, în toată complexitatea sa, după ce o astfel de expoziţie a avut loc la Paris, în urmă cu 25 de ani. 

În alcătuirea programului, specialiştii Institutului Cultural Român au avut în vedere promovarea patrimoniului naţional al României, dar şi multe spectacole de artă contemporană, care să atragă publicul internaţional”, a declarat  Dirk Vermaelen, directorul artistic al EUROPALIA International.

„Prin prezenţa românească în cele mai importante muzee din Belgia şi din ţările alăturate, precum şi  prin prezenţa artiştilor noştri pe scenele cele mai importante,ne dorim ca  prin EUROPALIA România, anul 2019 să devină o piatră de temelie a diplomaţiei culturale româneşti. Cred cu tărie că arta uneşte oamenii şi că această ediţie a Festivalului EUROPALIA, cu România ţară invitată, va rămâne în memoria tuturor ca un moment remarcabil al anului 2019 şi un pas important în promovarea culturii româneşti la cel mai înalt nivel internaţional.

  Mulţumesc partenerilor noştri belgieni şi echipei Institutului Cultural Român şi felicit, totodată, artiştii români implicaţi în programului festivalului EUROPALIA România 2019", a declarat Liliana Ţuroiu, preşedintele ICR, în cadrul conferinţei de presă de la Palatul Egmont. 

Directorii artistici ai părţii române şi belgiene a EUROPALIA România 2019, Horia Barna şi Dirk Vermaelen (foto), au oferit o serie de date concrete despre evenimentele cuturale ce vor avea loc în cursul celor 4 luni de desfăşurare a festivalului, iar Koen Clement, managerul general al EUROPALIA International,  a prezentat un istoric în imagini al celor 50 de ani de existenţă  pe care Festivalul EUROPALIA îi sărbătoreşte în 2019. 

La evenimentul de la Bruxelles au participat oficialităţi şi oameni de cultură din ambele ţări, printre care s-au numărat ministrul român al Culturii şi Identităţii Naţionale, Valer-Daniel Breaz, preşedintele EUROPALIA International, Contele Jacobs de Hagen (foto), preşedintele Comisiei de Cultură din cadrul Senatului, Radu Preda, Mirela Grecu, directorul Direcţiei Diplomaţie Publică, Culturală şi Ştiinţifică din cadrul Ministerului Afacerilor Externe din România."Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale este onorat să-şi aducă contribuţia, prin numeroase evenimente, în prezentarea peisajului cultural bogat şi plin de originalitate al României. Acest pas vine ca o continuare firească a succesului Preşedinţiei României la Consiliul UE”, a spus ministrul Culturii, Valer-Daniel Breaz.

Participarea ţării noastre la Festivalul EUROPALIA ROMÂNIA 2019 este coordonată de Institutul Cultural Român, pentru partea română, în colaborare cu Ministerul Culturii şi Ministerul Afacerilor Externe.

EVENIMENTE 

Brâncuşi vine la Bruxelles

Principalul eveniment al EUROPALIA România este expoziţia dedicată lui Brâncuşi (1876-1957) la Bozar. Artistului român nu i-a fost dedicată până acum o expoziţie retrospectivă în Belgia. Astfel, capodopere de la cele mai mari muzee din toate colţurile lumii vor călători către Bruxelles şi vor arăta evoluţia şi puterea operei lui Brâncuşi ca sculptor şi fotograf. Sculpturi de Auguste Rodin şi Medardo Rosso vor completa prima secţiune cronologică. De asemenea, în cadrul expoziţiei, o atenţie mare va fi conferită şi studioului lui Brâncuşi, şi lucrărilor contemporanilor, prietenilor şi elevilor săi, Amedeo Modigliani, Man Ray, Férnand Leger şi Marcel Duchamp, Isamu Noguchi.

"Brâncuşi a devenit un artist universal prin talentul său şi curajul cu care a uluit şi a modernizat sculptura începutului de secol XX, în momentul în care Auguste Rodin domina această artă", a spus Doina Lemny (foto) la Palatul Egmont de la Bruxelles, în cadrul conferinţei care a anunţat programul Festivalului EUROPALIA.

Dansul şi mişcarea au fost la fel de importante în opera lui Brâncuşi. EUROPALIA a propus unor coregrafi şi artişti să creeze opere noi în cadrul expoziţiei. Aceste creaţii vor fi prezentate pe toată perioada expoziţiei, în zilele de joi, vineri şi sâmbătă. Organizatorii promit familiilor şi copiilor Art Basics, ateliere creative.

România, între Occident şi Orient

A doua expoziţie de marcă, "Dacia - trecutul glorios al României", va fi organizată în muzeul Gallo Roman Tongeren. Pentru prima dată în Belgia, culturile diverse care au populat teritoriul României de astăzi vor fi ilustrate cu piese din muzeele româneşti, în special de la Muzeul Naţional de Istorie al României. Muzeul din Tongeren promite o scenografie unică şi o călătorie în timp.

Expoziţii individuale alături de expoziţii tematice de grup

Restul programului de expoziţii se concentrează mai cu seamă pe scena actuală artistică, cu un număr de expoziţii cum este cea a lui Ciprian Mureşan (1977) - unul din cele mai cunoscute nume din România din prezent - care va putea fi văzută la S.M.A.K. şi Ion Grigorescu (1945), la KIOSC.

Unul dintre artiştii conceptuali ai României, Ion Grigorescu are o operă extrem de bogată. Pentru prima dată, şi în colaborare cu artistul, o retrospectivă a operei sale va fi expusă aici. În plus, alte expoziţii de grup vor aborda teme actuale şi vor oferi o imagine mai largă a scenei artistice contemporane. CC Strombeek abordează tema migraţiei în "Displacement and Togetherness", în vreme ce MILL, în La Louviere, va explora un tablou al scenei artistice româneşti din ultimii zece ani. 

Rezidenţe şi creaţii noi

În acest festival, Premiul Curatorilor EUROPALIA împlineşte a treia ediţie. Singurul premiu pentru curatorii emergenţi va fi acordat lui Els Vermang pentru proiectul ei în colaborare cu Claudia Rădulescu. Ele vor merge într-o rezidenţă în România pentru a dezvolta proiectul "HIT". "Ideea este să vedem cum se naşte un hit prin lansarea unei melodii. Muzica va fi analizată şi va fi o expoziţie la KANAL, la Centru Pompidou. Vor mai fi şi alte rezidenţe (urmate de expoziţii), între altele AAIR (Antwerp) şi WIELS (Bruxelles)", a spus Dirk Vermaelen, director artistic EUROPALIA.

Artele spectacolului

În programul de dans şi de arte performative vor fi se evidenţiate creaţiile noi. Pe primul loc este folclorul. Coregraful belgian Wim Vandekeybus va lucra cu tradiţiile româneşti, inclusiv cu ritualul ursului.

A doua temă se referă la femei şi feminism. În "Mothers of Steel" (Kaaitheater din Bruxelles) două personaje feminine, jucate de Agata Siniarska şi Mădălina Dan, literalmente se plâng de momentele istorice ale istoriei ţărilor lor, Polonia şi România. Cu „Manifestation” (Kaaitheater, Bruxelles), Ezster Salamon va crea un spectacol coral în care va fi explorată istoria feminismului în România. 

Eugen Ionescu (1909-1994) are rol central în program cu piesa "Rinocerii", regizată de Robert Wilson. Acesta va fi unul din evenimentele importante ale evenimentului de la Théatre de Liège şi Le Phenix din Valenciennes.

Muzică

În domeniul muzicii clasice, opera lui Enescu (1881-1955) apare de câteva ori pe parcursul festivalului, de la concerte clasice la interpretări jazz. Vor fi colaborări muzicale, cum este cea dintre NBO şi dirijorul Cristian Măcelaru şi violoncelistul Andrei Ioniţă. Soprana Angela Gheorghiu va fi prezentă, dar mai multe talente necunoscute.

Accentul va fi pus pe creaţii noi şi pe schimburi interdisciplinare între artişti români şi belgieni. Pe lângă proiectul Taraf de Impex al muzicienilor rromi, alte proiecte ies în evidenţă: cineastul Antony Nti a călătorit în România pentru a filma un clip cu duo-ul Karpov not Kasparov. Milan W a călătorit în România unde a descoperit tulnicul şi a înregistrat un album nou. Lucian Ban, Maria Răducanu, Ada Milea &Bălănescu Quartet, Alex Simu Quartet, Marius Mihalache fac parte de asemenea din programul muzical.

Va fi şi un proiect în jurul Kinema Ilkon. Acest colectiv a lucrat cu bucăţi celuloid care au fost ascunse de autorităţile comuniste în epocă, pentru a crea filme scurte, experimentale. Acesta este un material inedit, cu probleme de drepturi de difuzare a muzicii. EUROPALIA România a solicitat 5 artişti români şi muzicieni să creeze fragmente noi muzicale pentru acest experiment.

30 de ani de la căderea lui Ceauşescu

În acest an se împlinesc 30 de ani de la prăbuşirea regimului comunist în România. În decembrie, un număr de scriitori şi cineaşti români vor fi invitaţi să vorbească despre acest subiect. Secţiunea de literatură a festivalului se concentrează pe trei perioade: „avangarda istorică”, „era comunistă” şi „România de azi”. Pentru fiecare perioadă vor fi grupuri de rezidenţe, dezbateri şi întâlniri cu nume sonore, cum este scriitorul Mircea Cărtărescu, fără a uita de generaţia tânără.

Programul literar îi include pe Emil Cioran, Eugene Ionesco, Paul Celan, Mircea Cărtărescu, Matei Vişniec.

Mircea Cărtărescu, una dintre cele mai cunoscute voci literare din Europa de Est, va fi prezent în cadrul Festivalului, începând din toamnă, la Bozar.

"Tema principală a programului literar în Festivalul EUROPALIA este dialogul. Dezbateri, perspective narative ale istoriei europene comune, celebrări ale personalităţilor secolului XX, avangarada română ca parte a celei europene, romanul ca gen literar şi metamorfozele sale, poezia română contemporană şi paradoxurile lumii contemporane sub tot atâtea forme de dialog cu publicul belgian şi reprezentanţi ai cetăţenilor români din Belgia”, a precizat Horia Barna(foto), directorul artistic EUROPALIA România.

Videogramele unei naţiuni

Secţiunea de film explorează realitatea contemporană din România prin ochiul camerei. În program, vor fi filme mai puţin cunoscute, alături de titluri mari pentru a oferi perspective asupra tranziţiei istorice şi culturale a ţării prin angajamentul său faţă de cinematografie ca formă de artă. Perioadele diferite sunt puse în lumină dintr-un unghi tematic precum în seria „Propagandă şi subversiune în anii 1950”, la Cinematek din Bruxelles. Va fi cea mai amplă retrospectivă de film din ultimii 25 de ani, care va fi însoţită de o nouă publicaţie.

Din program: "Erupţia" (1957), de Liviu Ciulei, "Nu vreau să mă însor" (1960), în regia lui Manole Marcus, "Reconstituirea" (1967), de Lucian Pintilie, "Proba de microfon" (1981), de Mircea Daneliuc, "Secvenţe" (1982), de Alexandru Tatos.

Vor fi proiectate şi: "Filip cel bun" (1975), de Dan Piţa, "Autoportretul unei fete cuminţi” (2015), de Ana Lungu, "Meandre” (1986), de Mircea Săucan, "Al doilea joc" (2014), de Corneliu Porumboiu, "Monştri" (2019), de Marius Olteanu."Patul conjugal" (1993), de Mircea Daneliuc, va fi proiectat în cadrul secţiunii "Anii tranziţiei", precum şi "Asfalt Tango" (1996), de Nae Caranfil.

Institutul Cultural Român (ICR) a preluat, în conformitate cu prevederile OUG nr. 16/2018, pregătirea şi organizarea implementării proiectelor specifice participării României. Alături de ICR, Ministerul Afacerilor Externe asigură sprijin şi facilitează cooperarea pe diverse planuri, iar Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale sprijină demersurile de implementare a evenimentelor culturale, facilitează eliberarea de avize sau autorizaţii pentru exportul temporar de artă din România.

Festivalul a debutat în 1969 şi are un caracter multidisciplinar: arte vizuale, artele spectacolului, muzică, film, literatură, educaţie culturală. Publicul celor mai ample ediţii de până acum ale festivalului a ajuns la aproximativ 1-1,5 milioane de vizitatori, majoritatea veniţi din afara Belgiei. Printre ţările invitate de onoare la ediţiile precedente s-au numărat: Italia (1969 şi 2003), Franţa (1975), Spania (1985), Portugalia (1991), Republica Cehă (1998), Polonia (2001), Federaţia Rusă (2005), R. P. Chineză (2009), Brazilia (2011), India (2013), Turcia (2015), Indonezia (2017).

Astfel, participarea României la EUROPALIA 2019 este pregătită sub coordonarea unui Grup de lucru format din câte un reprezentant, la nivel de secretar de stat sau director general/director, din Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale şi Secretariatul General al Guvernului, condus de reprezentantul Institutului Cultural Român.

De asemenea, pe durata pregătirii şi desfăşurării FestivaluluiI nternaţional de Artă EUROPALIA 2019, Guvernul a decis constituirea Echipei EUROPALIA România, care va face selecţia propunerilor de acţiuni şi evenimente culturale relevante pentru realizarea programului cultural al României în cadrul festivalului, propuneri care vor fi supuse aprobării Comitetului director al Institutului Cultural Român.

Festivalul a debutat în 1969 şi are un caracter multidisciplinar: arte vizuale, artele spectacolului, muzică, film, literatură, educaţie culturală. Publicul celor mai ample ediţii de până acum ale festivalului a ajuns la aproximativ 1-1,5 milioane de vizitatori, majoritatea veniţi din afara Belgiei. Printre ţările invitate de onoare la ediţiile precedente s-au numărat: Italia (1969 şi 2003), Franţa (1975), Spania (1985), Portugalia (1991), Republica Cehă (1998), Polonia (2001), Federaţia Rusă (2005), R. P. Chineză (2009), Brazilia (2011), India (2013), Turcia (2015), Indonezia (2017).