Arte

articolul anterior articolul urmator

Rafală de premiere la opera din Bucureşti

5
1 Jun 2021 08:16:13
Oltea Şerban-Pârâu

Renaşterea vieţii culturale bucureştene - sună puţin patetic, dar este foarte adevărat - se întâmplă în diferite viteze. Iar în ceea ce priveşte muzica clasică, de unde acum o lună îmi era greu să spun care din cele trei instituţii majore din Capitală – filarmonica, opera sau radioul – are o inerţie mai mare.

Dat fiind faptul că în 2020 Bucureştiul s-a aflat mult în urma altor oraşe din ţară în privinţa imaginaţiei de a găsi calea spre public într-o manieră sau alta, în contextul pandemic, această primăvară a decis învingătorul în această luptă nedeclarată, repede şi fără echivoc. 

La finalul lunii aprilie, Filarmonica întrerupea o „linişte“ de câteva săptămâni printr-un concert dirijat de Christian Badea, difuzat online şi cam atât. Radioul continua să difuzeze concertele la radio şi online aşa cum a făcut aproape toata stagiunea, cu mici întreruperi în care a primit publicul în sală, pe scaunele care nu erau blocate cu bare sudate de fier. La operă, puţin după începutul lunii aprilie, în fiecare săptămână, cu o ritmicitate lăudabilă, au putut fi urmărite online, cu bilet, remarcabile producţii de operă în concert şi chiar o gală de balet.

În momentul în care s-a deschis accesul publicului, adică din 3 mai, la Ateneu, la mijlocul lunii mai Filarmonica intra în colaborarea cu Concursul internaţional „George Enescu“, primul concert oficial cu public fiind pe 27-28 mai, iar la Sala Radio publicul va avea acces de-abia din 4 iunie. Motivele sunt diverse şi nu fac obiectul acestor rânduri.

La Operă însă, un nou tandem directorial, să le spunem Don Quijote şi Sancho Panza – rolurile schimbându-le între ei după cum e nevoie, atât în management, cât şi la pupitrul dirijoral – reuşea să aducă publicul în sală chiar din prima săptămână, adică din 8 mai, mai exact la 6 zile după ce s-a „dat voie“. Avea să fie Messa da Requiem de Giuseppe Verdi, în distribuţie fiind Renata Vari (soprană), Antonela Bârnat (mezzosoprană), Daniel Magdal (tenor) şi Marius Boloş (bas), alături de Orchestra şi Corul Operei Naţionale Bucureşti, dirijor Tiberiu Soare.

Nu a fost nicidecum simplu, mai ales că doar câteva zile mai târziu, pe 12 mai, avea loc premiera mult amânată cu spectacolul de balet Coppélia de Léo Delibes, în regia şi coregrafia Corinei Dumitrescu, adaptare după coregrafia originală de Arthur Saint-Léon, Marius Petipa şi Enrico Cechetti, într-o superbă ambianţă scenografică asigurată de Bogdana Pascal – costumele şi Vladimir Turturică – decorurile, distribuţia pe care am văzut-o aducându-i pe scenă pe Ada González, Robert Enache şi Virgil Ciocoiu, atât soliştii cât şi ansamblul evoluând cu entuziasm şi poftă de a dansa. La al treilea spectacol, deja, conform recomandărilor autorităţilor au putut fi scoase la vânzare în loc de 30%, chiar 50% din locurile disponibile ale Sălii Mari. 

Momentul cel mai comentat al acelei săptămâni de foc, 8-15 mai, a fost atunci când Opera Naţională Bucureşti a prezentat Gala Extraordinară „Libera Musica“, primul eveniment din cadrul programului pilot privind reluarea spectacolelor în săli în condiţii cât mai relaxate, adresat doar persoanelor vaccinate cu ambele doze împotriva COVID-19. La pupitrul dirijoral s-a aflat Tiberiu Soare, maestru de cor Daniel Jinga, iar amfitrionul evenimentului a fost actorul Mircea Rusu. Evenimentul s-a desfăşurat cu participarea Corului şi Orchestrei Operei Naţionale Bucureşti. Toţi artiştii au fost testaţi înaintea concertului şi absolut toţi au avut rezultate negative. Gala Extraordinară „Libera Musica“ a fost gândită ca un eveniment special dedicat întâlnirii mult aşteptate dintre artiştii primei scene lirice a ţării şi publicul iubitor de operă, în program găsindu-se piese celebre din repertoriul liric. Totul a mers bine, a existat şi un eveniment în aer liber pandant cu acesta pentru „celălalt“ public şi Opera şi-a îndeplinit şi rolul de experimentator al revenirii publicului în săli, făcând tot ce este posibil în acest context pentru a ajunge la toţi potenţialii spectatori.

Aşadar, la operă se vine cu bilet, toată lumea fiind binevenită!

Efectul advers complet neaşteptat al acestei deschideri a Operei către a se integra în programul pilot a fost însă unul complet neaşteptat. Opinia publică a înţeles că nu poate avea acces la niciun spectacol de acum înainte în primitoarea şi elegantă sală a Operei fără a face dovada vaccinului, ceea ce este foarte departe de adevăr. Cum s-ar explica altfel prezenţa numeroasă a fetiţelor frumos îmbrăcate, care nu ar fi putut fi vaccinate, la absolut toate spectacolele?

După 15 mai, programul cu publicul a devenit tot mai dens, unul dintre punctele culminante ale lunii fiind excepţionala Gală Aniversară „Elena Moşuc 30“, un eveniment menit să celebreze cei 30 de ani de activitate artistică ai celebrei soprane. La pupitrul dirijoral s-a aflat Daniel Jinga. Alături de Elena Moşuc, pe scenă au urcat şi Oana Andra, Daniel Magdal, Lucian Petrean şi Alin Stoica şi, evident, Orchestra Operei Naţionale Bucureşti, evenimentul fiind dedicat Zilei Românilor de Pretutindeni care s-a sărbătorit  în acest an la data de 30 mai.

Aşadar, la operă se vine cu bilet, toată lumea fiind binevenită! Biletele se găsesc online sau la casa de bilete, iar programul poate fi văzut pe site-ul operanb.ro.

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

5 Comentarii

Sorin Ionascu
1.06.2021, 13:22:04

Articol "sponsorizat" de ONB? Nu ar fi de mirare. Autoarea face o salata nu tocmai eficient amestecata din ceea ce prezinta [inclusiv cu greseli de gramatica si de exprimare - rusinica!!!!]. Si omite sa scrie exact ceea ce ar fi trebuit sa scrie, adica despre evenimentele respective, in ce au constat si cam cum s-au desfasurat. Iar concluzia ar fi ca ar trebui sa ne bucure cantitatea, fara a conta calitatea.

Sorin Ionascu
1.06.2021, 13:40:24

Sa scriem cateva cuvinte intai despre Filarmonica. Las la o parte trupele de la Radio, care, odata cu restrictiile au trecut la programe (destul de neinteresante) online si au ramas consecventi, nereusind inca sa se deschida catre public. Primele relaxari ale restrictiilor pandemica au coincis cu faza finala a Concursului George Enescu, ce a putut astfel sa se desfasoare cu public, chiar daca numarul acestuia era limitat din start. Au fost astfel la FGE 3 concerte ale celor 3 finale, plus inca 6 recitaluri ale unor fosti laureati sau actuali membri ai juriului. Formula prevazuta initial - si pentru care se emisesera si abonamente, returnate ulterior doar partial de catre Eventim, care si-a pastrat in mod nejustificat si nelegal o parte importanta din banii incasati - a fost modificata, alti artisti fiind programati cu recitaluri, iar formula de abonament a fost exclusa, fiind necesara cumpararea de bilete individuale. Pretul a ramas nemodificat, 65 lei pentru un loc, suma nu foarte mica, nici foarte mare. Daca finalele au fost destul de atractive incat sa se vanda (aproape) integral biletele disponibile, recitalurile - oferite de artisti de clasa inalta si dornici sa ofere publicului momente cat mai reusite - nu s-au dovedit la fel de interesante, publicul venind in numar foarte redus, la unele din ele chiar jenant din acest punct de vedere. Unii din cei prezenti si-au dovedit (inca o data) lipsa de educatie si de cultura, aplaudand (chiar cu perseverenta) in momente inadecvate, desi se vedea destul de clar stanjeneala artistilor. Eu stiu ca pentru fiecare exista momentul "prima data in viata", dar cand e vorba de un concert ar fi cazul sa fie pregatit dinainte si nu doar printr-o garderoba aleasa special. Trec peste momentele jenante ale publicului needucat si ale prezentarilor dizgratioase si penibile ale recitalurilor, poate ceva mai reusite ale lui Marius COnstantinescu la finale, dar si ele stricate de purtarea mastii in timpul discursului, care a pierdut aproape orice urma de claritate. Au fost 9 seri in 12 zile (nu stiu cum a fost la semifinale, unde nu s-au dat bilete si nu am incercat sa intru) in care cei dornici s-au reintalnit cu MUZICA si cu artistii, incercand si - in mare parte - reusind sa refaca acele conexiuni emotionale pe care doar sala de concert/spectacol le poate face. Dupa terminarea concursului, a inceput in saptamana imediat urmatoare stagiunea propriuzisa a Filarmonicii, care, pe final, a programat nume indragite si recunoscute ale baghetei - doua serii de concerte cu Christian Badea si una cu Gabriel Bebeselea, cu programe foarte interesante si destul de atractive, publicul venind in numar apreciabil. Filarmonica a inceput, inca dinainte de pandemie, sa arate preocupari tot mai intense pentru cresterea nivelului calitatii artistice, invitand la pupitru sau ca solisti artisti reputati si indragiti, iar acest lucru pare sa continue, lucru imbucurator si care ne da sperante pe viitor.

Sorin Ionascu
1.06.2021, 13:43:27

Observ ca nici nu a tecut bine un sfert de ora si deja cineva a fost urzicat de primul meu comentariu, in care nu injuram pe nimeni si nu foloseam cuvinte deplasate, doar incercam sa arat inadecvarea autoarei in scrierea lui, asa ca a fost sters in mod infam si ilegal - unde e libertatea cuvantului? Adevarul doare?

Sorin Ionascu
1.06.2021, 13:48:43

Ce deranjeaza, de fapt? 1. ca poate fi considerat un articol "sponsorizat" de ONB? 2. ca am descoperit inadecvarea stilistica si gramaticala a autoarei? Poate sa-si corecteze greselile daca considera necesar. 3. cand scriu ca ea scrie despre orice dar nu despre ceea ce ar trebui sa scrie - adica despre evenimentele prezentate succint? 4. scrisul despre faptul ca ea pare sa promoveze cantitatea in detrimentul calitatii? 5. scrisul despre faptul ca e partinitoare si nu este echilibrata si obiectiva in aprecieri? Atitudinea "gumarului" din redactie este nepotrivita si insultatoare.

Sorin Ionascu
1.06.2021, 14:06:29

Continui cu cateva cuvinte despre ONB, a carei directie a fost relativ recent schimbata, chiar daca este inca interimara. Se spera sa aiba loc si unele schimbari de substanta, dar e de vazut daca si care vor fi acestea. In perioada restrictiilor, ONB a oferit online o parte din spectacolele sale anterioare, filamte in conditii precare si amatoricesti, care nu facea deloc cinste institutiei. Ulterior a oferit, contra cost, cateva spectacole online, pentru care nu stiu cine si cati au platit bilete si au stat sa le vada, in conditiile in care internetul abunda de concerte si spectacole de excelenta calitate oferite gratuit si aflate pentru mult timp la dispozitia amatorilor. Relaxarea restrictiilor a venit cu cateva concerte si spectacole care au demonstrat ca institutia inca nu poate spera sa iasa din abisurile in care a fost cufundata de directiile anterioare. Un Requiem de slaba calitate, care a demonstrat un nivel de pregatire redus si care a venit cu solisti inegali si destul de putin adecvati. Cavalleria Rusticana si Paiate separate in doua seri, cu lumini si umbre. O Coppelia care arata un nivel slab al trupei de balet, ce s-a prabusit dupa plecarea lui Kobborg si nu si-a revenit niciodata. Un Onegin cu un invitat de calitate - baritonul Serban Vasile, care face cariera in strainatate si care promite sa ajunga la cote foarte inalte -, cu Iulia Isaev intr-o forma foarte buna si cu un tanr tenor - Paul Lungu - care pare o promisiune de viitor, dar cu un dirijor (ca de obicei) neinspirat, o trupa in general modesta (singura exceptie fiind corul, care, desi in formula redusa a sunat foarte bine) si o orchestra cu foarte multe probleme. A urmat acel concert dedicat Elenei Mosuc, unde ne-am bucurat de prezenta divei, care nu s-a menajat, oferind un program divers si dificil, dar care a pus dureros in evidenta problemele ei vocale actuale; invitatii nu au reusit decat ici si colo sa ofere momente cu adevarat calitative. Urmeaza un alt concert dedicat Ruxandrei Donose, despre care inca nu se stie aproape nimic. Surprize, surprize. Sa fie ONB o concurenta pentru FGE? In plan pur cantitativ posibil. In plan calitativ insa e putin probabil, cel putin in programele deja anuntate.

Modifică Setările