Recoltă de toamnă

Valentina Lisitsa FOTO Gilbert Francois

Eu sper că Festivalul Enescu a deschis apetenţa tuturor pentru muzica bună. Şi cum artişti cum am ascultat în Festivalul Enescu la Sala Palatului sau Ateneul Român nu vor mai veni probabil la Bucureşti până în septembrie 2015, la viitoarea ediţie a Festivalului Enescu, singura şansă să avem acces la interpretări de această calitate este să le ascultăm la Radio România Muzical sau pe discuri.

Valentina Lisitsa în România

Sunt şi excepţii: una dintre ele  - în 5 noiembrie 2013 va susţine un recital la Ateneul Român pianista Valentina Lisitsa, cunoscută drept “pianista youtube” datorită faptului că şi-a lansat şi susţinut cariera prin postările ei de pe youtube. Iar contul ei a strâns până în prezent peste 30 milioane de vizualizări, ceea ce este o performanţă pentru un muzician din zona muzicii clasice.

Valentina Lisitsa postează pe youtube din 2007; abia în 2012 a semnat un contract cu o casă de discuri şi în octombrie 2012 a apărut primul ei album pentru Decca, incluzând integrala lucrărilor concertante pentru pian şi orchestră de Serghei Rahmaninov.

Iar în 7 octombrie 2013, ucraineanca de 40 ani, stabilită însă de 20 ani în Statele Unite ale Americii, a lansat un nou album, cu lucrări pentru pian de Franz Liszt. Desigur, când te gândeşti la Liszt, te gândeşti la virtuozitatea tehnică extremă: şi pentru a pune în lumină acest aspect, Lisitsa a inclus pe noul ei disc lucrarea considerată cea mai dificilă din creaţia lui Franz Liszt: Fantezia pe o temă spaniolă “Contrabandistul”. Iar Lisitsa demonstrează nu doar că stăpâneşte tehnic pianul, ci ştie să creeze o muzică sensibilă şi interesantă, dincolo de virtuozitatea tehnică.

Însă eu cred că punctul forte al acestui album sunt cele 4 lieduri de Schubert, în transcripţia pentru pian de Franz Liszt: tocmai pentru că aici pianistul nu trebuie să epateze prin tehnică, ci prin emoţie, ceea ce Lisitsa reuşeşte fără îndoială.

Avem aşadar în faţă un album Liszt mai puţin obişnuit, cu lucrări mai rar abordate de pianişti, într-o interpretare fără cusur a uneia dintre cele mai bune pianiste ale timpurilor noastre. Însă vorbele fără argument muzical sunt goale, aşa că vă invit să ascultaţi acest album pe site-ul Radio România Muzical: discul a fost difuzat în 14 octombrie 2013 şi este inclus în campania “Votează discul de muzică clasică al anului 2013”.

Helene Grimaud şi Everestul ei personal

Anul acesta, pianista Helene Grimaud nu a fost unul dintre artiştii din Festivalul Enescu 2013; însă în ediţiile trecute am avut şansa să o ascultăm de mai multe ori la Bucureşti. Aşa că este cunoscută şi admirată de publicul român  - motiv pentru a fi la curent cu ceea ce eu consider că este cel mai bun album pe care l-am ascultat până acum în interpretarea pianistei franceze. În 27 septembrie 2013, ea a lansat ceea ce a numit “Everestul ei personal” – cele două concerte pentru pian şi orchestră de Johannes Brahms, înregistrate în timpul unor concerte live susţinute în 2012 alături de acelaşi dirijor, Andris Nelsons, dar cu două orchestre diferite: Orchestra Radiodifuziunii Bavareze (Concertul nr.1) şi Orchestra Filarmonicii din Viena (Concertul nr.2).

Cu siguranţă, cele două concerte pentru pian de Brahms sunt printre cele mai dificile din literatura pianului – nu neapărat prin tehnică, dar mai ales prin tipul de scriitură: pianul este o contrapondere a orchestrei, orchestra nu acompaniază, ci dialoghează cu pianul (de aceea concertele au fost numit şi simfonii cu pian obligat). Aşa încât, pianistul solist trebuie să domine, să stăpânească, să îmblânzească o partitură densă, cu o tehnică mai curând masculină şi multiple probleme de interpretare emoţională. De aceea, sunt puţine pianistele care s-au apropiat de aceste partituri (a făcut-o cu succes, de exemplu, Elisabeth Leonskaja, de asemenea iubită de publicul din România). Iar Helene Grimaud reuşeşte să ajungă în vârful Everestului ei personal: cred că interpretarea ei pentru cele două concerte brahmsiene este una dintre cele mai bune pe care le-am ascultat vreodată: pianul este partener egal al orchestrei şi dincolo de dificultăţile tehnice, avem o minunată muzică, o sensibilitate ieşită din comun.

Noul album al Helenei Grimaud a fost difuzat la Radio România Muzical în 7 octombrie 2013: poate fi reascultat şi votat pe site-ul campaniei Votează discul de muzică clasică al anului 2013.

Cele două albume pot fi achiziţionate şi în România (în magazinele de specialitate, de exemplu Librăriile Humanitas şi Cărtureşti), sau direct pe www.itunes.com şi www.deutschegrammophon.com.