Reprezentanţii sectorului cultural au trimis Guvernului observaţii şi propuneri pentru îmbunătăţirea schemei de ajutor de stat

Peste 70 de nume din sectorul cultural au trimis o serie de propuneri guvernanţilor pentru îmbunătăţirea schemei de ajutor de stat. Iniţiativa vine ca urmare a faptului că propunerea prezentată de Guvern ignoră anumite segmente din sectorul cultural care au fost printre cele mai afectate de criza generată de pandemie. „Adevărul” redă mai jos scrisoarea adresată Guvernului de reprezentaţii sectorului cultural.

Mai mulţi angajaţi în sectorul cultural iau poziţie faţă de propunerea Guvernului pentru schema de ajutor destinată acestui domeniu, propunând o serie de modificări şi completări. Scrisoarea de poziţie este adresată Premierului Victor Orban, Vicepremierului Raluca Turcan şi Ministrului Culturii Bogdan Gheorghiu. 

Redăm mai jos, integral, scrisoarea adresată guvernanţilor:

„Am luat la cunoştinţă prin comunicatul de presă publicat în 18.11.2020 de iniţiativa unei scheme de ajutor de stat pentru operatorii culturali. Apreciem preocuparea şi efortul Guvernului României de a veni în sprijinul sectorului cultural profund afectat de criza generată de pandemie.

 Considerăm că sunt necesare însă câteva clarificări cu privire la posibilul impact al acestei scheme şi remodelarea măsurilor astfel încât de ele să beneficieze toate segmentele sectorului cultural care au fost afectate în această perioadă. În propunerea pe care aţi prezentat-o, unele dintre aceste segmente - ba chiar câteva dintre cele mai puternic lovite - sunt complet ignorate.

 Astfel, vă aducem în atenţie faptul că schema actuală este problematică din mai multe motive:

1.      Mecanismele propuse sunt dezvoltate în jurul vânzării de bilete, iar schema este optimizată pentru organizatorii de evenimente. În realitate, modul de operare şi organizare a activităţii culturale este mult mai complex, implicând cercetare şi creaţie, producţie, educaţie culturală şi activităţi de dezvoltare a publicului, prezentare şi difuzare, şi nu poate fi redus la organizarea de evenimente.

Schema îi favorizează astfel aproape exclusiv pe organizatorii de evenimente, în special pe organizatorii de festivaluri, care, în cea mai mare parte, sunt doar intermediari între creatori şi public. Ajutorul care ar urma să fie acordat în acest fel va servi mai ales acestor entităţi, nefiind clar dacă şi mai ales cum va deservi şi restul lanţului de producţie de valoare culturală, de la creatori la tehnicieni şi producători culturali.

Ideea că resursele se vor răspândi de la organizatori către cei care produc cultură şi servicii suport îl pune pe organizator în poziţia privilegiată de a decide asupra existenţei însăşi a producţiei culturale.

2.      A calcula ajutorul în funcţie de veniturile din biletele vândute este un dezavantaj cert pentru operatorii culturali care desfăşoară activităţi în beneficiul comunităţilor şi publicului fără a taxa participarea.

Criza declanşată de pandemie i-a afectat grav pe creatorii şi pe producătorii de artă, pe cei care realizează activităţi culturale în comunităţi, pe cei care lucrează cu publicul în diferite medii. Aceştia au făcut eforturi imense de a continua să servească interesul public şi în condiţiile pandemiei, şi-au adaptat în măsura posibilităţilor activităţile la mediul digital sau la condiţiile de distanţare socială. Organizaţiile de acest tip au suferit pierderi directe din cauza anulării unor acţiuni, au avut costuri crescute pentru respectarea condiţiilor de protecţie, au fost nevoite să acopere chirii ale unor spaţii în care nu şi-au putut desfăşura activitatea etc.

Schema propusă îi ignoră complet sau îi include în mod incorect pe aceşti operatori în categoria de sprijin minimă, de 4000 euro, în condiţiile în care unele dintre aceste organizaţii au avut în anii precedenţi operaţiuni de zeci de mii sau sute de mii de euro.

3.      Intrarea în galeriile de artă este gratuită, iar spaţiile de teatru independente care percep bilet pentru accesul la activităţile lor practică în mod obişnuit preţuri reduse, atât ca măsură de încurajare a participării publicului, cât şi, mai ales, din cauză că operează în competiţie cu instituţiile publice, ale căror bilete sunt subvenţionate în proporţie de 75-90%. Ca urmare, în cazul spaţiilor independente, preţul biletelor reflectă în foarte mică măsură sau deloc costurile reale de producţie.

Astfel, chiar dacă au avut evenimente cu public, aceste entităţi vor beneficia de sume infime prin ajutorul de stat. În acest fel se agravează decalajul pe care Statul îl creează între instituţiile publice şi spaţiile independente, în defavoarea celor din urmă.

4.      Comunicatul de presă propune o definiţie a beneficiarilor eligibili care este limitativă, ignorând formele culturale hibride sau multidisciplinare şi activităţile culturale care nu sunt legate de un domeniu specific, cum sunt intervenţiile culturale, cercetarea şi alte activităţi de dezvoltare a publicului.

Ne referim la această definiţie: „beneficiarii eligibili sunt entităţi de drept privat: organizaţii neguvernamentale şi societăţi comerciale (atât IMM-uri, cât şi întreprinderi mari) care au desfăşurat activităţi în ultimii 2 ani conform raportului de activitate asumat de reprezentantul legal al solicitantului în unul dintre următoarele domenii culturale: artele spectacolului (teatru, muzică, dans), artele vizuale (pictură, sculptură, film, fotografie), patrimoniu, carte, audio-vizual, educaţie culturală.”

5.      În prezent nu există o formă a cadrului de reglementare a acestei scheme, deşi suntem în perioada în care, conform prevederilor din comunicatul de presă emis de Ministerul Culturii, are loc pre-înscrierea operatorilor culturali în Registrul Sectorului Cultural (gestionat de INCFC), operatori care intenţionează să acceseze granturile din schema de ajutor de stat care urmează să se lanseze. Această înscriere este comunicată a avea loc doar până pe 25 noiembrie 2020, dar rolul său este neclar:

a.       pe site-ul Ministerului Culturii apare drept o măsură care sprijină „evaluarea impactului bugetar al schemei de ajutor de stat pentru sprijinirea sectorului cultural, astfel încât bugetul alocat să fie cel necesar şi suficient”,

b.      pe pagina INCFC este comunicată drept „o precondiţie esenţială pentru operatorii culturali beneficiari ai schemei de ajutor de stat pentru susţinerea sectorului cultural în contextul crizei provocate de COVID-19”,

c.       În comunicarea pe e-mail a unui consilier al ministrului Culturii către grupul de lucru cu mai mulţi operatori culturali independenţi, aceasta spune „Toţi potenţialii beneficiari ai schemei de ajutor de stat pentru sprijinirea culturii vor avea obligativitatea înscrierii în acest registru. Este practic, o condiţie de preînscriere ca solicitant şi potenţial beneficiar pentru accesarea granturilor. De mâine, platforma şi formularul sunt disponibile şi invit toţi operatorii culturali să se înscrie. Perioada de preînscriere se va încheia miercuri, 25.11.2020. Veţi avea la dispoziţie 7 zile pentru această preînscriere. Cine nu se înscrie, nu va putea beneficia de sprijinul financiar.”

În acelaşi timp în care primim aceste mesaje diferite, remarcăm faptul că nu a fost comunicat un act normativ aferent acestei proceduri, aceasta fiind comunicată strict prin comunicatul de presă, pe pagina de Facebook, menţiuni în comunicarea directă şi precizări extrem de sumare pe site-ul INCFC, fără o referire legală asociată. Care este actul care reglementează această procedură de preînscriere şi când a fost emis? Avem rugămintea să îl publicaţi, pentru a clarifica toate aceste aspecte. De asemenea, considerăm că termenul de pre-înscriere trebuie prelungit cel puţin până la data de 20 decembrie, pentru ca operatorii culturali potenţial interesaţi să poată afla şi să se înscrie.

În acest context, pentru a evalua mai corect impactul bugetar al schemei de ajutor care va fi în final adoptată, vă solicităm să introduceţi în varianta finală următoarele noastre propuneri:

1.      Regândirea schemei de ajutor de stat astfel încât ea să deservească în egală măsură şi organizaţiile independente din sectorul cultural, şi nu doar pe cele din sectorul cultural privat. Alocarea sprijinului poate fi făcută pe baza unor praguri (fie sume fixe, incrementale, fie valori procentuale) definite în relaţie cu bugetul organizaţiei pe anul 2019.

2.      Crearea de criterii multiple, distincte de cel privind biletele vândute, care să se adreseze unor modele operaţionale distincte de cele ale evenimentelor cu preţ de intrare.

3.      Reformularea domeniilor culturale eligibile pentru sprijinul de stat, astfel: organizaţii neguvernamentale şi societăţi comerciale (atât IMM-uri, cât şi întreprinderi mari) care au desfăşurat activităţi în ultimii 2 ani conform raportului de activitate asumat de reprezentantul legal al solicitantului în unul sau mai multe dintre următoarele domenii culturale: artele spectacolului (teatru, muzică, dans, operă, circ etc), artele vizuale (pictură, sculptură, film, fotografie, etc), patrimoniu (inclusiv meşteşuguri), carte, audio-vizual, new media, formare, cercetare şi educaţie culturală.

Vă stăm la dispoziţie pentru clarificarea acestor solicitări şi formularea unor criterii care să asigure utilizarea în beneficiul întregului sectorului cultural a schemei de ajutor propuse”.

Semnatari:

1.      Rariţa Zbranca, Corina Bucea, Ştefan Teişanu, Centrul Cultural Clujean

2.      Iulia Popovici, Asociaţia Transsectorială a Independenţilor din Cultură

3.      Anca Lupeş, Asociaţia Romanian Artists Worldwide

4.      Cristian Hordilă, Festivalul Internaţional de Film Transilvania

5.      Dana Sarmeş, Ada Vlad, Andrea Reisz, Asociaţia Culturală Contrasens

6.      Lucian Rad, Asociaţia Cealaltă

7.      Adrian Balcău, Cluj Design Days

8.      Alexandra Mocan, Asociaţia Silver Screen

9.      Horia Calin Pop, Asociaţia Compania de Tango Cluj

10.  Doru Taloş, Reactor de creaţie şi experiment

11.  Tiberiu Fărcaş, Asociaţia Clujul Cultural

12.  Monica Sebestyen, Asociaţia ARTA în dialog

13.  Andi Daiszler, Asociaţia Daisler

14.  Diana Buluga, Asociaţia Create.Act.Enjoy

15.  Sorin Dan Clinci, Asociaţia Urbannect

16.  Dragoş Neamu, Reţeaua Naţională a Muzeelor din România

17.  Petru Stratulat, Asociatia Culturala Lightwave

18.  Bogdan Sărătean, Asociaţia BIS, Sibiu (BIS Teatru)

19.  Cristian Cojanu, Asociaţia 1001 ARTE

20.  Anamaria Pravicencu, Asociaţia Jumătatea plină

21.  Alexndru-Aristide Fifea, ArtHub Bucharest

22.  Nona Şerbănescu, Asociaţia pentru Promovarea Artelor Contemporane

23.  Robert Bălan, Asociaţia Art No More

24.  Corina Ceclan, Asociaţia Culturală Notes&Ties

25.  Constantin Covaliu, Why Not Us (Street FOOD Festival, Comedy Weekend)

26.  Ioan Sumedre jr., Asociaţia Caolin

27.  Roxana Patricia Butucel, Asociaţia Industrii Creative (Rocanotherworld Festival, Classix Festival)

28.  Radu Popescu, Asociaţia TEATRUL.RO

29.   Viorel Cojanu, Asociaţia Culturală Replika

30.  Maria Comârlău, Stanca Jabeniţan, Paula Creţu, Asociaţia Centrul Multimedia Teatru FiX

31.  Cristina Bolog, Asociaţia Cluj Guided Tours

32.  Andrea Wolfer, Gabriel Amza - Asociaţia Misc., Timişoara

33.  Laura Borotea, Gabriel Boldiş - Asociaţia Minitremu

34.  Bartha József - Fundaţia ARTeast

35.  Luiza Zamora, Asociaţia 37

36.  Răzvan Scurtu, Asociaţia Transylvanian Cultural Development

37.  Ion-Bogdan Dumitrescu, Asociaţia Transsectorială a Independenţilor din Cultură

38.  Codrut Dumitrescu, Overground Music

39.  Pascu Răzvan, Asociaţia AMURAL, Braşov

40.  Andu Dumitrescu, Asociaţia VAR

41.  Alexandru Teioşanu, Asociaţia Nord

42.  Meda Corovei, Asociaţia Fapte

43.  Sabina Baciu, Asociaţia ORICUM

44.  Gabriela Bodea, Asociatia Victoria Film

45.  Andi Gherghe, 3g HUB Târgu Mureş

46.  Raluca Bem Neamu, Preşedinte Asociaţia Da’DeCe

47.  Cristian Bojan, 3g HUB Târgu Mureş

48.  Bogdan Untilă, Asociaţia Teatrul Nostru

49.  Vlad Dragomirescu, Teatrul Recul

50.  Cristian Nanculescu, Colectiva CUTRA

51.  Dan Angelescu, Cristina Vasilescu, Irina Radu, Asociaţia Infinite Conversation

52.  Tudor Chirilă, Teatrul de Comedie, Vama

53.  Gabriel Sandu, Asociaţia Transsectorială a Independenţilor din Cultură

54.  Voicu Rădescu, Green Hours / Teatrul LUNI

55.  Rodica Buzoianu, Asociaţia UMA ED ROMÂNIA

56.  Andrei Grosu, Asociaţia Local Design Circle

57.  Adina Rosetti, DE BASM - Asociaţia Scriitorilor pentru copii si adolescenţi

58.  Ionel Vitoc, Fundaţia Cultural Carpatica

59.  Andrei Luca, Asociaţia Cinefocus

60.  Artemisa Pascu, Asociaţia Local Design Circle

61.  Raluca Iacob, Asociaţia MetruCub - resurse pentru cultură

62.  Adela Luiza Avram, Fundaţia Transilvania Trust

63.  Iulia Iordan, Asociaţia Da’DeCe, De Basm. Asociaţia Scriitorilor pentru Copii şi Adolescenţi din România

64.  Victoria Pătraşcu, De Basm- Asociaţia Scriitorilor pentru Copii şi Adolescenţi

65.  Ana Leoca, Circus Fairies

66.  András Farkas, Ágnes Balázsi-Pál, Grupul PONT

67.  Bogdan Octav Rakolcza, Asociaţia Arta Capoeira

68.  Cosmin Manolescu, Fundatia Gabriela Tudor

69.  Călin Ilea, Asociaţia Fotopia

70.  Alexandra Mihali, Asociatia PLAI  - Laborator Public de Arhitectura, Inovatie si Experiment

71.  Daniela Maier, Asociaţia Scena Urbană

72.  Alin Tănasă, Blajin