Sarabanda directorilor interimari de la Opera Naţională Bucureşti

Cătălin Ionescu Arbore

În urma constaţiilor lui Cătălin Ionescu Arbore, la o lună de la numire, dirijorul Răsvan Cernat a fost schimbat cu baritonul Ştefan Ignat la şefia Operei Naţionale Bucureşti (ONB). Ştefan Ignat a ocupat postul de director interimar al ONB din decembrie 2017 până în decembrie 2018.

Scenograful Cătălin Ionescu Arbore a câştigat în instanţă postul de manager al Operei Naţionale Bucureşti, atribuit  de Ministerul Culturii lui Răzvan Ioan Dincă în 2012, în urma unui concurs. Curtea de Apel Bucureşti a obligat Ministerul Culturii, după şase ani, să-l pună în funcţie pe Cătălin Ionescu Arbore. Prin Decizia civilă nr. 7207/17.12.2018, magistraţii Curţii de Apel Bucureşti au răsturnat soluţia dată de Tribunalul Bucureşti, care stabilise că acel concurs s-a desfăşurat corect, mandatul de cinci ani al lui Răzvan Ioan Dincă fiind valid.

Cătălin Ionescu Arbore a deţinut funcţia de director general al Operei Naţionale din Bucureşti din 2006, când, în urma unui concurs, l-a înlocuit pe fostul director al instituţiei, Ludovic Spiess, demis prin ordin de ministrul Culturii de atunci, Mona Muscă.
Într-un dosar deschis în 2015 de procurorii Direcţiei Naţionale Anticoupţie (DNA), Cătălin Ionescu Arbore a fost trimis în judecată, în stare de libertate,  pentru abuz în serviciu, "în formă continuată, cu consecinţe deosebit de grave". Potrivit rechizitoriului, în cursul anului 2006, Cătălin Ionescu, în calitate de director general al Operei Naţionale Bucureşti, preşedinte al Consiliului de Administraţie şi coordonatorul compartimentelor funcţionale din cadrul instituţiei, în conivenţă cu doi colaboratori, a fist acuzat că, în mai multe rânduri, şi-a exercitat „cu rea credinţă atribuţiile de serviciu ce le revenea în legătură cu încheierea, derularea, modificarea contractelor de achiziţie publică atribuite de instituţia publică unde îşi desfăşurau activitatea firmelor administrate de ceilalţi inculpaţi“.

"Conform anchetatorilor, Cătălin Ionescu, Iustina Cornel şi Teodor Visalom au semnat contractele de achiziţii respective, fără a efectua o verificare a modalităţii de încheiere, în condiţiile în care lucrările erau supraevaluate, au semnat acte adiţionale la unele contracte prin care a fost mărită valoarea iniţială a acestora, fără a exista niciun temei care să justifice această majorare şi au aprobat plăţile pentru contractele respective, în condiţiile în care cunoşteau că valoarea lucrărilor contractate era supraevaluată şi lucrările nu au fost recepţionate. În această modalitate a fost cauzat Operei Naţionale Bucureşti un prejudiciu în sumă de 3.344.438,44 lei, concomitent cu obţinerea unui avantaj patrimonial pentru ceilalţi inculpaţi, administratori ai unor societăţi comerciale", se arată în rechizitoriul procurorilor, citat de Mediafax.

Cătălin Ionescu Arbore a ocupat postul de director interimar al ONB până în 2012, când a fost numit Răzvan Ioan Dincă în funcţia de director.

Suspendare după repunere în funcţie

În urma deciziei Curţii de Apel din decembrie 2018, pe 14 ianuarie, contractul de management al lui Cătălin Ionescu Arbore a fost trimis la avizare pe circuitul de la Ministerul Culturii, însă a doua zi scenograful a fost anunţat că i-a fost suspendat contractul de director proaspăt câştigat. Motivul invocat de oficialii MCIN este procesul în care Arbore a fost trimis în judecată.

Ministerul Culturii a suspendat contractul de manager la Opera Română a lui Cătălin Ionescu Arbore imediat după semnare, „în baza art. 16 alin. 3 din contract“, a explicat Arbore, pentru "Cetăţeanul". 

În urma acestei situaţii, baritonul Ştefan Ignat a revenit, la jumătatea lunii ianuarie, în funcţia de director interimar la ONB, după ce cu o lună înainte, în locul său, fusese numit dirijorul Răsvan Cernat.

Interimat impus

Dirijorul Răsvan Cernat

Directorii ONB au fost interimari până la clarificarea situaţiei juridice a lui Răzvan Ioan Dincă, directorul stabilit prin concurs în 2012. În mai 2015, cinci persoane cu funcţii de conducere în cadrul Operei Naţionale au fost cercetate pentru un prejudiciu calculat la aproape 630.000 de lei, potrivit Parchetului Judecatoriei Sectorului 1. În acest dosar, directorul instituţiei, Ioan Răzvan Dincă a fost trimis în judecată într-un dosar penal, ulterior fiind achitat. Între timp, însă mandatul său de director a expirat. 

După ce a fost acuzat, în locul lui Dincă a fost numit, în 2016, director interimar George Călin.

Criza din 2016

Alina Cojocaru, plângând în faţa Operei                                         FOTO: Eduard Enea

Scandalul de la Opera Naţională a început pe 4 aprilie 2016, atunci când ministrul Culturii, Vlad Alexandrescu, l-a schimbat pe directorul interimar George Călin, numindu-l în locul său pe dirijorul Tiberiu Soare, tot interimar. Criza din 2016 a început o dată cu prima decizie a lui Tiberiu Soare, noul director interimar, care a fost una neaşteptată: ştergerea numelui lui Johan Kobborg de pe site-ul Operei din funcţia de director artistic al Corpului de Balet. Reacţia lui Johan Kobborg a fost promptă: a demisionat. 

Ministerul Culturii a încercat o formulă de mediere, numindu-l director general pe dirijorul Vlad Conta şi director adjunct pe Tiberiu Soare. Johan Kobborg a refuzat însă să lucreze cu o conducere din care făcea parte Tiberiu Soare şi a nu a revenit asupra deciziei de a demisiona. La intervenţia premierului Dacian Cioloş, după o scrisoare deschisă a balerinei Alinei Cojocaru către primul-ministru, ministrul Culturii Vlad Alexandrescu a încercat pentru a doua oară, în trei săptămâni, o formulă de mediere şi de negociere, pe fondul protestelor artiştilor de la ONB,împărţiţi în două tabere: pro-Johan Kobborg şi pro-Tiberiu Soare. 

În această situaţie, pe 20 aprilie 2016, l-a pus din nou în funcţia de director interimar, pe George Călin, pentru ca în urma protestelor artiştilor, de astă dată, susţinători ai lui Tiberiu Soare şi a lui Vlad Conta, să revină din nou, în mai puţin de 24 de ore, asupra deciziei sale. Deciziile pripite ale lui Vlad Alexandrescu, în această situaţie de criză, l-au costat pe acesta funcţia de ministru pe 17 aprilie 2016.

Beatrice Rancea a fost numită o lună mai târziu, mai exact pe 24 mai 2016, director interimar al Operei Naţională Bucureşti, de Corina Şuteu, noul ministru al Culturii din acea perioadă, la mai bine de o lună de la izbucnirea scandalului de la Operă. Mandatul lui Beatrice Rancea de director interimar al ONB a expirat în decembrie 2017. 

După plecarea lui Beatrice Rancea a fost numit în funcţia de director interimar Ştefan Ignat (foto), care în prezent, a revenit la şefia ONB.