Sărbătoare la Opera Naţională Română Cluj-Napoca. Soprana Lucia Stănescu a împlinit 90 de ani

S-a întâmplat la mijloc de iunie, într-o atmosferă entuziastă care a marcat evenimentul pe multiple planuri, la Cluj-Napoca şi Someşul Rece, localitatea natală a marii artiste.

Întâlnind-o pe Lucia Stănescu la ceas aniversar, mi-au revenit în minte unele dintre sintagmele pe care le-am rostit şi publicat acum câţiva ani cu prilejul lansărilor clujene şi bucureştene ale volumului de memorii „A fost o viaţă sau un vis?”, acum tradus în limba italiană.

„Regină a Clujului liric, divă a României, artistă de puternică rezonanţă în plan internaţional, managerul, profesorul, sprijinitorul neobosit de tinere talente, omul de cultură Lucia Stănescu ni se înfăţişează astăzi, la vârsta senectuţii împlinite, cu spiritualitate nealterată, imaculată, privind demn în urmă, fermecătoare ca întotdeauna.” Câtă actualitate! Ce iradiere unică!

Cu carieră superbă, dăruită operei până în cele mai adânci detalii ale sufletului, Lucia Stănescu şi-a ilustrat genialitatea artistică prin vocalizările remarcabile cu preferinţe în rolurile veriste, îndeosebi cele ale lui Giacomo Puccini, prin conturarea profundă a personajelor. „Soprana pucciniană” prin excelenţă.

Cum mă exprimam în repetate rânduri, Lucia Stănescu este o „Renata Tebaldi româncă”, prin culoarea glasului liric-spint şi stilistica exemplară. Strălucirea preţioasă, bogăţia timbrală sunt fascinante. Echilibrul, rigoarea şi bunul gust artistic reprezintă conductul prioritar al redărilor sale scenice.

          Am să reiau încă o formulare pe care am mai folosit-o, spre a fi genericul acestor zile festive. „A fost o viaţă sau un vis?” se întreabă retoric autoarea cărţii. Răspunsul este simplu: „Este o viaţă de vis!”

Căminul Cultural "Lucia Stănescu"

La Someşul Rece...

          ... a avut loc dezvelirea plăcilor omagiale şi comemorative de pe frontispiciul Căminului Cultural prin care s-au dat denumirile „Lucia Stănescu” şi „Preot Ioan Stănescu” instituţiei, respectiv Bibliotecii şi Centrului Catehetic. Preotul Ioan Stănescu – tatăl marii soprane. Au fost prezenţi Î.P.S. Andrei, Mitropolitul Clujului, Maramureşului şi Sălajului, reprezentanţi ai administraţiei locale.

Florin Piersic şi Lucia Stănescu la Someşul Rece         

Sărbătorirea zilei de naştere, 16 iunie, a avut loc la casa părintească din Someşul Rece, printre brazi şi tufe de trandafiri, în compania unor foşti colegi şi a prietenilor. Invitat de onoare, marele actor Florin Piersic.

Opera Naţională Română Cluj-Napoca...

          ... a omagiat aniversarea printr-un spectacol extraordinar cu opera „Aida” de Verdi, dedicat sărbătoritei, unul din titlurile care i-au adus glorie Luciei Stănescu. O sală arhiplină, un public ales au ovaţionat evenimentul. În pauza dintre actele al II-lea şi al III-lea, pe scenă, realizatorul TV Marius Constantinescu a prezentat-o pe ilustra soprană, iar profesorul Nicolae Miu a rostit un Laudatio.

          Tuturor celor prezenţi le-a răspuns artista, în cuvinte calde, cu duioşie şi blândeţe, cu spirit vizionar. Dragostea pentru scena lirică română din municipiul de pe Someş, pe care a condus-o în anii de glorie, pentru arta lirică autohtonă, pentru cântăreţii noştri din toate generaţiile a răzbătut cu prisosinţă prin rostirile seducătoare ale Luciei Stănescu.

Trofeul oferit doamnei Lucia Stănescu. Foto Nicu Cherciu         

Directorul general al Operei, Florin Estefan, aflat pe scenă pentru rolul Amonasro, i-a înmânat sărbătoritei Trofeul pe care este inscripţionată dedicaţia „Doamnei Lucia Stănescu, cu preţuire sinceră, cu ocazia frumoasei aniversări a vârstei de 90 de ani şi în amintirea memorabilei activităţi artistice şi de conducere a Operei Naţionale Române Cluj-Napoca. Un suflet şi o voce întru eternitatea artei lirice. 17 iunie 2016.”

Florin Estefan, Andrada Ioana Roşu, Dario Prola, Adrian Morar, Cellia Costea, Petru Burcă.

Foto Nicu Cherciu        

Într-un demers de înaltă ţinută artistică, spectacolul „Aida” a reunit o distribuţie de elită: Cellia Costea (Aida), soprană rezidentă la Atena, prea puţin prezentă pe scenele româneşti, tenorul italian Dario Prola (Radamès), mezzosoprana Andrada Ioana Roşu (Amneris), basul Petru Burcă (Ramfis), baritonul Florin Estefan (debut în Amonasro), basul Simonfi Sandor (Regele), soprana Ştefania Barz (Marea Preoteasă). În rolul Mesagerului, tenorul Florin Pop. Corul şi Orchestra Operei Naţionale Române Cluj-Napoca au fost conduse de dirijorul Adrian Morar. O producţie mai veche, semnată de regizorul Anghel I. Arbore, în care evoluase în timp însăşi Lucia Stănescu.

          În dimineaţa aceleiaşi zile, Sala Mică a Operei primise numele „Lucia Stănescu”.

Lucia Stănescu şi Florin Estefan în Sala "Lucia Stănescu". Foto Nicu Cherciu

O adâncă reverenţă, alături de urarea „Mulţi ani liniştiţi!”  doamnei Lucia Stănescu, unul dintre simbolurile liricii naţionale.