Arte

articolul anterior articolul urmator

SERIAL Artişti care au spart convenţiile.  Violonistul Joshua Bell, între carismă, geniu şi inocenţă FOTO-VIDEO

0
20 Nov 2017 16:27:06
Autor: Dana Mischie
Joshua Bell este unul dintre cei mai apreciaţi violonişti ai momentului                                                           Fotografii: facebook/joshuabellviolinist
Joshua Bell este unul dintre cei mai apreciaţi violonişti ai momentului                                                           Fotografii: facebook/joshuabellviolinist

Joshua Bell este unul dintre cei mai apreciaţi violonişti din Statele Uniter, câştigător al unui Grammy şi dirijor. Artistul în vârstă de 49 de ani, nu are în spate povestea cu părinţii care au pus presiune pe umerii săi din fragedă copilărie, nici un abandon al oricăror activităţi în detrimentul viorii. Totuşi, ceea ce atrage la Bell sunt pasiunea imensă pentru vioară şi carisma unui om care pare să nu îmbătrânească.

Născut în Bloomington, Indiana, dintr-o mamă care era terapeut (Shirley) şi un tată care era psiholog şi profesor emerital Universităţii Indiana (Alan P. Bell). Tatăl său are descendenţă scoţiană, iar mama sa, descendenţă evreiască. În acest sens, artistul declara pentru o astfel de publicaţie că se identifică drept evreu.

Bell a ajuns să ia lecţii de vioară după ce mama lui a descoperit că fiul ei luase elastice de cauciuc pe care le prinsese de mânerele sertarelor de la dulapul din cameră.

Deşi a început să ia lecţii de vioară, Bell nu s-a dedicat exclusiv acestei activităţi, continuând să joace multe jocuri video şi să facă sporturi precum tenisul sau bowlingul.

Cinci dolari pentru un Paganini

Tânărul Bell a studiat cu Donna Bricht şi Mimi Zweig, în cele din urmă ajungând la unul dintre oamenii care i-au marcat stilul muzical şi cariera în general, Josef Gingold. Violonistul avea să îşi boteze copilul după acesta.

„Când l-am cunoscut pe Gingold, predatul era centrul lumii sale…Era un muzician complet. Era un exemplu de sinceritate absolută în muzică. Nu avea nicio notă care nu era expresivă”, declara Joshua Bell, pentru thestrad.com.

Se pare că Gingold l-ar fi luat sub aripa sa numai după ce a aflat că tânărul nu era presat de părinţi şi absorbit numai şi numai de muzică.

Tânărul Joshua Gold exersând alături de Gingold ( Foto: elbowmusic.org)

Sub influenţa profesorului, la vârsta de 14 ani, Bell cânta déjà ca solist cu Philadelphia Orchestra dirijată de Riccardo Muti.

Într-un interviu pentru aceeaşi publicaţie, Bell îşi amintea că, pe când avea 13 ani, a cântat un concert de Beethoven în timp ce Gingold le explica celorlalţi elevi că în calitate de solist, trebuie să te aştepţi mereu să fii chemat chiar şi în ultimul minut să iei locul cuiva, moment în care trebuie să cânţi ceva ce poate nu ai mai cântat de foarte mult timp.

După ce a terminat Beethoven-ul, Gingold i-a cerut să cânte prima mişcare dintr-un concert de Paganini pe care Bell nu îl mai cântase de mai bine de un an.

„O să-ţi dau cinci dolari. Doar cânt-o. Dacă faci greşeli, faci greşeli, dar trebuie s-o cânţi ca şi cum e a ta”, îşi amintea violonistul vorbele profesorului său.

După acest episod, mai adăuga Bell, nu s-a mai simţit nepregătit în nicio situaţie, învăţând să transforme orice moment într-un spectacol.

„Şi încă mai am bancnota de cinci dolari”, a mai spus violonistul.

Debutul, la 17 ani

În 1984, absolvea Bloomington High School North, iar în 89, din partea Indiana University,  primea diploma de artist pentru cântatul la vioară. Aceeaşi universitate l-a nimit „legendă în viaţă” a acesteia, primind premiul pentru arte oferit de guvernatorul Indianei.

Bell şi-a făcut debutul la vârsta de 17 ani, în 1985, la Carnegie Hall, cu Saint Louis Symphony. Printre piesele pe care le-a cântat, se numără şi câteva pentru filme, printre care şi un câştigător de Oscar, ”The Red Violin”.

Povestea viorii vechi de 304 ani

Vioara la care cântă Bell astăzi este un Stadivarius de aproximativ 304 ani, numită Gibson ex Huberman, vioară care a fost furată de două ori de la proprietarul ei anterior, Bronislaw Huberman (1882-1947), un violinist polonez celebru în trecut. Pentru Huberman ar fi cumpărat-o Bell, după cum declara chiar el, într-un eseu personal publicat la începutul acestui an, pentru Tampa Bay Times.

Viora a fost furată de două ori de la Huberman care a fost admirat pentru virtuozitatea remarcabilă şi pentru interpretările curajoase, mergând să cânte prin Europa, încă de la vârsta de 11 ani. La 13 ani, Huberman cânta alături de Johannes Brahms care, conform unei biograftii scrise de Max Kalbeck ar fi fost profund impresionat de interpretarea tânărului.

Huberman a avut de asemenea, un rol major în salvarea mai multor evrei pe care a reuşit să îi scape de la moarte, prin înfiinţarea unei orchestre în Palestina.

„Huberman a strâns bani pentru muzicieni şi familiile lor, devenind partener chiar cu Albert Einstein pentru a face o călătorie pentru o mare strângere de fonduri în 1936”, mai scria Bell despre violonistul polonez.

În timpul acestui tur, i-a fost furată vioara. Huberman (foto: dreapta) decisese să cânte cea de-a doua jumătate a concertului la cealaltă vioară a sa, o Guarneri del Gesu. Mai târziu, valetul îl informa că vioara Stradivarius fusese furată din cabina lui. Vioara mai fusese o dată furată în 1919, în Viena, dar a fost recuperată rapid când hoţul a încercat să o vândă.  De această dată însă, Huberman nu avea să o mai recuepreze.

Bell povesteşte în eseu că există mai multe variante cu privire la circumstanţele în care a fost furată, dar ceea ce se ştie clar este că instrumentul a ajuns î posesia unui violinist pe nume Julian Altman.

„Unii spun că mama lui Altman l-a convins să o fure, alţii povestesc că acesta ar fi cumpărat-o de la ho pentru 100 de dolari”, mai scrie Bell.

Altman a încercat să ascundă originea viorii acoperind-o cu ceară pentru pantofi. Mulţi consider că acesta ar fi cântat la ea mai bine de 50 de ani, iar mai târziu, pe patul de moarte, i-a mărturisit soţiei totul. După moartea lui Altman, aceasta la ”Lloyd's of London” care a supus-o unui process de restaurare.

În cele din urmă, vioara a ajuns la Bell, după ce a fost vândută violonistului britanic Norbert Brainin care l-a lăsat la un moment dat să cânte la ea după o repetiţie la începutul anilor 90. Profetic, acesta i-a spus că poate într-o zi, va fi îndeajuns de norocos să aibă o asemenea vioară.

În 2001, când a intrat într-un magazin ca să cumpere nişte corzi, a dat din nou peste Stradivariusul din 1713.

„Era un instrument făcut pentru cântat, nu doar pentru admirat”, mai scrie Bell.

„Vioara e special în atât de multe feluri. E copleşitor să te gândeşti câţi oameni incredibili au ţinut-o şi au ascultat-o. Când cânt în Israel, cu filarmonica de acolo, sunt mereu atins când mă gândesc câţi din orchestră sau din public sunt descendenţi direcţi ai muzicienilor pe care Huberman i-a salvat de la Holocaust- cu fonduri strânse din concertele la care s-a cântat cu acelaşi instrument la care cânt eu zilnic”, a mai scris violonistul.

                                                                     Joshua Bell cântând la metrou (Foto: washingtonpost.com)

Experimentul din staţia de metrou

În 2007, un jurnalist de la ”Washington Post” i-a cerut lui Bell să cânte într-o staţie de metrou din Washington D.C., pentru a vedea dacă talentul este suficient, dacă frumuseţea este percepută când nu are un cadru creat.

Conform Thoughtco.com, a cântat şase piese de Bach, timp de 45 de minute. În tot acest timp, numai şase oameni s-au oprit preţ de câteva clipe pentru a-l asculta şi aproximativ 20 i-au dat bani. 

 Când s-a oprit din cântat, Bell avea 32 de dolari şi niciun spectator. 

Cu două zile înainte, toate biletele pentru un concert de-al său, la un teatru din Boston, fuseseră cumpărate, fiecare bilet costând aproximativ 100 de dolari. 

Pentru experimentul social, jurnalistul a câştigat premiul Pulitzer, iar video-ul cu Bell s-a viralizat, fiind accesat de 2,5 milioane de internauţi. 

Succes peste succes

Bell se bucură de premii peste premii, iar influenţa sa este clară: revista ”People” l-a numit în 2000, în top 50 al celor mai frumoşi oameni din lume, fiind totodată, singurul muzician din state declarat de ”World Economic Forum”, ca unul din 250 de lideri globali, după cum scrie

Din 2004 până în 2007, Bell a cântat alături de Saint Paul Chamber Orchestra, fiind totodată profesor la Royal Academy of Music, în Londra. Artistul este, de asemenea, şi în comitetul de selecţie pentru Kennedy Center Honors, pecum şi profesor asociat adjunct la Massachusetts Institute of Techology.

A primit Avery Fisher Prize (aprilie 2007), a fost numit lector senio la Indiana University Jacobs School of Music, a colaborat cu celebrul Hans Zimmer pentru coloana sonoră a filmului după cartea lui Dan Brown, „Îngeri şi demoni”. În 2011, Bell a fost numit director muzical la Academy of St Martin in the Fields.

Anul acesta a câştigat Helpmann Award pentru cea mai bună prestaţie individuală de muzică clasică. A acompaniat-o de asemenea, pe actriţa Scarlett Johansson în cântecul ”Before My Time” (pentru documentarul ”Chasing Ice”), cântec ce a primit premiul academiei de film pentru cel mai bun cântec original.

 

 

 

 

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

0 Comentarii

Modifică Setările