Soarta Muzeului Literaturii Române, la Cafeneaua Critică

În această seară, începând cu ora 19.00, la Club A va avea loc o nouă ediţie a Cafenelei critice în cadrul căreia este programată o discuţie/dezbatere despre soarta Muzeului Naţional al Literaturii Române, la care va participa directorul instituţiei, Ioan Cristescu.

Una dintre cele mai cunoscute şi mai prestigioase instituţii culturale bucureştene, Muzeul Naţional al Literaturii Române (MNLR), care are o istorie interesantă, cu mai multe etape distincte, în cei 57 de ani de la inaugurarea sa în 1957. Astăzi, însă, Muzeul Literaturii Române a pierut clădirea în care îşi desfăşura activitatea şi s-a  mutat provizoriu, cu întreaga arhivă, în Casa Presei, în aşteptarea atribuirii unui nou sediu. Între timp, organizează evenimente publice în alte spaţii aflate sub aceeaşi tutelă administrativă a Primăriei Bucureştiului: în foaiere şi săli de teatru...

Fondat de Perpessicius, care l-a gândit ca pe un centru de cercetare şi editare în jurul unui fond arhivistic, activitatea Muzeului Literaturii Române a fost continuată, până în 1989, de Alexandru Oprea, Adriana Daia, Nicolae Ciobanu şi Pavel Pereş, iar la începutul anilor ’90, după căderea regimului comunist, de Dan Petrescu şi Petru Creţia. Director din 1991, Dan Alexandru Condeescu a transformat MNLR într-un centru cultural multilateral, la profilul iniţial adăugîndu-se evenimente literare, teatrale, plastice ş.a.m.d. L-au continuat, după 2007, Elena Flueraşu, Radu Călin Cristea, Lucian Chişu. Director din februarie 2014, Ioan Cristescu a avut de gestionat episodul de-a dreptul dramatic al evacuării Muzeului din sediul de pe Bulevardul Dacia în care funcţiona din 1967.

Despre toate aceste probleme se va discuta în această seară la Cafeneaua Critică, al cărei amfitrion este Ion Bogdan Lefter.