Arte

articolul anterior articolul urmator

Spre normalitate în viaţa bucureşteană de concert!

0
11 Aug 2020 13:33:09
Dumitru Avakian
Thierry Escaich
Thierry Escaich

Nu poţi să nu observi, viaţa muzicală face paşi timizi spre normalizare. Catedrala  Sfântu Iosif din centrul Bucureştiului, a găzduit recent un recital de orgă cu totul captivant, susţinut de organistul şi compozitorul parizian Thierry Escaich.

Din precauţie, puţini la număr au rămas la concert, la sfârşitul serviciului liturgic; au fost martorii unui recital-spectacol în cel mai bun înţeles al cuvântului!

De la celebra Passacaglia şi fuga în do minor de Bach, la Coralul în si minor de Cesar Franck, la înălţătoarea lucrare a lui Messiaen Alleluias sereins, artistul se dovedeşte a fi un demn continuator al celebrei şcoli organistice franco-belgiene de secol XIX. Căci spectacolul organistic reuneşte în acest caz grandoarea marilor construcţii bachiene – impecabil articulate, cu claritatea luminoasă a jocului instrumental fundamentat pe acţiunea cu totul abilă a pedalierului; ...cu rafinamentul timbral, atent strunit al registrelor înalte. Raportul dinamicei sonore cu mişcarea devine constructiv în adevăratul înţeles al cuvântului.

La aceasta se adaugă acţiunea de compozitor, de abil improvizator. Pe ansamblu, am întâlnit o personalitate a cărei consistenţă capătă valoarea unei comunicări de semnificativă cuprindere.  

Pe de altă parte, indiscutabil - pe parcursul a nouă decenii ce au trecut de la inaugurarea preţiosului instrument - pot observa, orga Catedralei a marcat destine, a înlesnit afirmarea unui mănunchi de muzicieni organişti care şi-au petrecut aici părţi importante ale vieţii, ale carierei lor artistice; sunt personalităţi care ar merita a fi evocate pe parcursul unui ciclu de concerte-eveniment.

Până atunci am bucuria a semnala, în acelaşi context, în aceeaşi perioadă, recitalul tânărului organist Vlad Vişenescu, actualmente student al Universităţii  Mozarteum din Salzburg. Am remarcat extensia repertorială semnificativ orientată spre cele două mari momente ale evoluţiei literaturii organistice, anume Barocul muzical de la Georg Muffat la Bach şi, de asemenea, repertoriul organistic romantic reprezentat în recital de lucrări semnate de Brahms, Franck şi Max Reger. Claritatea construcţiei muzicale a constituit principalul obiectiv atins de tânărul organist.

Cu siguranţă, momentul ar fi căpătat valori în plus de semnificaţie, în cazul în care  recitalul ar fi cuprins şi piese din repertoriul organistic al compozitorilor ardeleni din secolele trecute, spre exemplu.

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

0 Comentarii

Modifică Setările