„Sunetul muzicii“, premieră a lui Răzvan Mazilu la Opera Comică de Copii VIDEO

Aplauze la final pentru echipa spectacolului "Sunetul muzicii"

Legendarul musical „Sunetul muzicii“, compus, în 1959, de Richard Rodgers, pe versurile lui Oscar Hammerstein, l-a inspirat şi pe regizorul şi coregraful Răzvan Mazilu să pună în scenă povestea familiei Von Trapp, la Opera Comică pentru Copii. Astfel, pe 1, 2 şi 3 iunie, au avut loc reprezentaţii ale renumitul musical Sunetul muzicii într-o variantă inedită, cu o distibuţie minunată de copii şi tineri talentaţi aleşi de Răzvan Mazilu.

"Când spectatorul intră în sală, trebuie să uite tot, să dea <<delete>> la tot ceea ce ştie despre acest important reper artistic, aşa cum e <<Sunetul Muzicii>>. Fiecare producţie aduce ceva nou, fiecare spune aceeaşi poveste dar într-un limbaj nou, în haine noi, cu performanţe artistice unice, irepetabile. Nu e prima dată când lucrez cu copii în calitate de regizor, însă niciodată nu am avut parte de o distribuţie de copii atât de numeroasă. Marea surpriză a fost faptul că sunt mult mai bucuroşi când lucrează decât adulţii. Ştiu mult mai bine ce au de făcut şi au capacitatea de a absorbi ca un burete tot ce li se oferă. Am avut şi am nişte revelaţii extraordinare la repetiţii, mă simt un norocos”, a declarat Răzvan Mazilu într-un interviu recent realizat de Ioana Marinescu.

Filmul „Sunetul muzicii” a fost realizat în 1965 după musicalul original creat în 1959 de Richard Rodgers şi Oscar Hammerstein, devenind unul dintre cel mai iubite filme din istorie. Povestea familiei Von Trapp şi a guvernantei Maria a cucerit generaţii întregi, iar filmul a fost cotat de Institutul American de Film pe locul 4 în topul celor mai bune 100 de musicaluri din istorie. Cântecul „The Sound of Music” se situează pe locul 10 în topul celor mai bune melodii din filme din istorie.

La fel ca oricare musical consacrat, Sunetul muzicii provine din piesa omonimă prezentată în 1959, pe Broadway, cu un libret semnat de Howard Lindsay şi Russel Crouse şi bazat chiar pe romanul eroinei principale – Maria Augusta von Trapp – scris în 1949 şi intitulat The story of family singers. De frumoasa poveste au fost atraşi şi producătorul Studioului Fox, Richard D. Zanuck, alături de scriitorul Ernest Lehman şi regizorul Robert Wise transformând titlul într-o adevărată capodoperă cinematografică ai căror protagonişti, Julie Andrews şi Christofer Plummer, au rămas pentru totdeauna în conştiinţa publicului.

Subiectul musical-ului scoate în prim-plan simbioza perfectă între puterea muzicii şi dragostea născută din bunătatea oferită necondiţionat, care reuşeşte să înduplece chiar şi cele mai exigente caractere umane.

Un reper clasic al genului, musical-ul Sunetul Muzicii aduce la rampă nu doar o lume plină de energie şi ritm, ci şi o adevărată lecţie de viaţă pentru toate vârstele – o lecţie despre credinţă, inocenţă şi loialitate. Dar până chiar şi acest univers paradisiac devine victimă a corupţiei, a situaţiilor politice şi a setei de putere. Însă forţa reală stă în valoarea caracterelor integre şi nu în ultimul rând în magia muzicii. 

Acţiunea are loc în Austria anilor ‘30. Maria Rainer, copila cu suflet rebel se hotărăşte în cele din urmă să urmeze drumul mânăstirii Nonnberg, o frumoasă aşezare aflată în apropiere de munţi. Cunoaşte deja îndeletnicirile măicuţelor şi este convinsă că locul ei este alături de ele. Îşi oferă hainele săracilor şi devine postulantă la mânăstire.

În scurt timp, însă, Maica Stareţă realizează că Maria nu are tocmai o aplecare către viaţa monahală, iar în urma înaintării cererii căpitanului Georg von Trapp, prin care solicită o guvernantă din rândul măicuţelor pentru cei şapte copii ai săi, aceasta o îndeamnă să accepte postul apoi să decidă singură ce drum va urma.

Maria porneşte spre casa lui Georg von Trapp, căpitan în Marina Imperiului Austro-Ungar, rang obţinut încă din vremea Primului Război Mondial. Georg, ofiţer în retragere şi rămas văduv se îngrijeşte singur de soarta şi educaţia copiilor lui, care întotdeauna au găsit cele mai bune modalităţi să pună pe fugă toate guvernantele care au fost pe la ei.

Nu peste multă vreme, căpitanul soseşte din călătoria unde fusese însoţit de Max Detweiler şi baroneasa Elsa Schraeder, o femeie tânără şi atrăgătoare, care în urma pierderii soţului a devenit preşedinta corporaţiei acestuia. Deşi pare foarte sigură pe ea îi mărturiseşte lui Max temerea pe care o are faţă de întârzierea cererii în căsătorie a căpitanului.

După o vreme, Maria înţelege că de fapt şi ea este îndrăgostită de căpitan şi decide să fugă înapoi la mânăstire.

Contextul mondial se schimbă radical, Austria devine o ţară aflată sub ocupaţie, iar baroneasa văzând că nu îl poate convinge pe căpitan să treacă de partea Germaniei naziste hotărăşte să rupă logodna şi pleacă la Viena. Această întorsătură permite ca dragostea dintre Maria şi Georg să îşi poată urma cursul firesc, în ciuda diferenţelor sociale. Căsătoria este oficiată chiar de reverendul mânăstirii unde Maria fusese postulantă.

Tot pe fondul evenimentelor sociale şi mai ales că domnul Zeller, conducătorul nazist al districtului semnalează lipsa arborării steagului celui de-al Treilea Reich pe vila familiei von Trapp, Maria şi Georg sunt nevoiţi să îşi scurteze sejurul lunii de miere. Ajuns acasă, căpitanul interzice copiilor să mai performeze în festival.

Atunci, împreună cu Maria, decid să plece definitiv din ţară folosindu-se chiar de participarea la festival. Alături de copii cântă împreună Edelweiss – floare de colţ – simbol al Austriei, în semn de loialitate faţă de ţară şi Împăratul Franz Joseph. Max crează o diversiune pentru a trage de timp şi a liniştii ofiţerii nazişti care îl aşteptau pe căpitan pentru a-l duce la comandament spre îndeplinirea misiunii.

Familia von Trapp reuşeşte să se refugieze la mânăstire dorind să părăsească definitiv Austria. Măicuţele îi anunţă că graniţele au fost închise, aşa că sunt nevoiţi să străbată cărările ascunse din munţi. În final toată familia ajunge în siguranţă pe tărâmul Elveţiei.

O poveste de dragoste, un frumos exemplu al puterii muzicii.

Poveşti îndrăgite, pe scenele Operei Comice la Festivalul Opera Copiilor
„Sunetul muzicii” este doar una dintre numeroasele surprize pe care Primăria Capitalei, prin Opera Comică pentru Copii, le-a pregătit-o spectatorilor mici şi mari, deopotrivă, în cadrul celei de-a patra ediţii a Festivalului Opera Copiilor. Pe cele trei scene ale instituţiei din Calea Giuleşti nr. 16, dar şi pe scena amenajată în Amfiteatru, în aer liber, copiii au avut ocazia să vadă spectacole invitate din ţară, dar şi producţii îndrăgite din repertoriul OCC. 

Jocuri, poveşti şi expoziţii interactive la Festivalul Opera Copiilor
Între 29 mai şi 3 iunie, copiii, s-au putut bucura, alături de întreaga familie, de o mulţime de jocuri şi activităţi distractive pregătite în curtea OCC din Calea Giuleşti nr. 16. Concursuri şi campionate de oratorie, de şah, Kendama, Quoridor sau King Domino, ateliere de pictură şi desen, spectacole în aer liber sunt doar câteva dintre atracţiile FOC. Copiii s-au putut distra în voie la piscina cu bile şi la Aventura Park, cu o tiroliană de 50 de metri, perete de escaladă, 4 tobogane gonflabile şi un balon cu aer cald. Două expoziţii inedite îi aşteaptă pe vizitatorii de toate vârstele: una de peşti exotici şi una de fluturi vii, amplasată pe acoperişul clădirii. Tot aici, copiii şi adulţii au putut să privească cerul şi stelele cu ajutorul telescoapelor profesionale montate pe acoperişul Operei Comice pentru Copii.

Îm cadrul FOC a fost deschis şi un târg educaţional, cu peste 50 de expozanţi, iar în fiecare zi copiii au putut asculta poveşti citite de artişti renumiţi, printre care soprana Felicia Filip, campioana olimpică, mondială şi europeană la spadă Loredana Dinu, dirijorul Corului Naţional de Cameră „Madrigal-Marin Constantin”, Anna Ungureanu. Alături de ei, solistele Margareta Pâslaru, Paula Seling, Lucia şi Teodora Buciu, jurnalistele Larisa Popa şi Cristina Herea, actriţele Marcela Motoc şi Camelia Varga şi solistul Fang Shuang au acceptat invitaţia Oprei Comice de a citi poveştile lor preferate copiilor, într-un spaţiu prietenos, amenajat în Curtea Medievală.

Opera Comică pentru Copii este o instituţie publică de cultură aflată în subordinea Primăriei Capitalei şi a Consiliului General al Municipiului Bucureşti, condusă din anul 2014 de către soprana Felicia Filip. Unică în lume prin segmentul de public căruia i se adresează, Opera Comică pentru Copii are lunar peste 12.000 de spectatori. Pentru stagiunea 2017-2018 sunt programate peste 600 de reprezentaţii, dintre care 19 premiere.