Suzana Szörenyi –  85. La o luminoasă despărţire

A trecut un an din momentul în care, inexorabil, a sunat ceasul despărţirilor de minunatul om, de minunatul artist, de doamna profesoară Suzana Szorenyi. Săptămânile trecute, la sfârşit de octombrie, ar fi împlinit venerabila vârstă de 85 de ani!

În genul cântului cameral însoţit de pian, doamna – cum îi spun şi acum foştii studenţi, foştii colegi – a avut dârzenia, a avut perseverenţa de a fi ridicat, la noi, funcţia pianului la nivelul unui veritabil parteneriat muzical al marei performanţe.

Drumul pe scenă l-a împărţit împreună cu câţiva dintre marii artişti ai generaţiei de aur; …cum sunt sopranele Magda Ianculescu şi Iolanda Mărculescu, mezzosoprana Martha Kessler, baritonii Dan Iordăchescu şi Ladislau Konya, pianista şi compozitoarea Hilda Jerea, violoncelistul Vladimir Orlov… ; sunt personalităţi alături de care a apărut pe scenă, în mari competiţii naţionale şi internaţionale. Au fost colaborari în urma cărora au beneficiat atât colegii de scenă cât şi publicul; dată fiind competenţa, talentul, măiestria.

Bunul gust şi echilibrul comunicării nu au părasit-o niciodată. A lăsat importante imprimări discografice, integrale privind repertoriul romantic al liedului, creaţii enesciene, altele semnate de Dinu Lipatti; a adus pe scenă numeroase prime  audiţii de muzică românească.  

Reiau o notă biografică din care notez; …faptul că Suzana Szörenyi  s-a născut la Bucureşti; …a plecat la Budapesta la vârsta primei copilării împreună cu o parte a familiei. Aici a studiat pianul şi a urmat cursurile liceale; în vara anului 1944, la vârsta de cincisprezece ani, Consulul Gereral al României a sfătuit-o să revină de urgenţă la Bucureşti; …dată fiind orientarea rasistă, pro-nazistă a guvernului

ungar din acea vreme. Drumul întoarcerii spre casă s-a intersectat, la un moment dat, cu tăvălugul armatelor ce se rostogoleau spre Berlin; pe anume perioade salvarea i-a fost  refugiul în munţi. 

Ajunsă la Bucureşti s-a înscris la nou înfiinţatul Conservator  Ciprian Porumbescu.  I-a avut profesori, printre alţii, pe maeştrii Tudor Ciortea – disciplina Forme Muzicale şi Dagobert Buchholz – studiul acompaniamentului pianistic, la Clasa de Lied a acestuia din urmă. A fost unul dintre marii noştri muzicieni în domeniul cântului cameral. Aici doamna Szörenyi şi-a început cariera didactică. A fost cel mai iubit discipol al maestrului. In anul 1963 preia conducerea acestei discipline continuându-şi activitatea didactică până în anii din urmă.

A format o importantă pleiadă de muzicieni performeri şi de pedagogi.

„A întruchipat ambele laturi, pe cea de creator şi pe cea de authentic estet în domeniul pe care îl profesa. A ştiut a aprecia diversele forme ale vieţii descoperind în fiecare clipă partea frumoasă a existenţei umane; se înnoia perpetuu; curiozitatea se dovedea a fi neatinsă de rutină; se dovedea a fi un om modern stăpânit de o sete neţărmurită de informaţie” nota cu un an în urmă una dintre discipolele doamnei.

A fost apreciată şi iubită. Ştia a cultiva sentimental prieteniei.

Nu s-a plans de nimic. Nu a reproşat nimic nimănui.

A fost un om, un artist, un caracter.

Aceasta este Doamna.