Vara Magică a adus cu sine magia muzicii

Aşa a fost! Magia muzicii a fost prezentă în concertele stagiunii de vară susţinute la Ateneul Român. Iar concertul final a devenit o magnifică încununare a întregului Festival al... magiei muzicii. A fost susţinut de Orchestra Naţională de Tineret a Olandei, colectivul artistic care, să o recunoaştem, asigură în principal potenţialul artistic al celebrei orchestre Concertgebouw Amsterdam.

Ne amintim, tinerii olandezi au fost, de această dată, pentru a doua oară prezenţi pe scena Festivalului. Pe parcursul turneului susţinut la Bucureşti, dar şi la Sinaia, concertele au fost conduse de dirijorul Antony Hermus, un spirit dinamic, mobilizator, o personalitate a cărei experienţă artistică se orientează strategic în sensul apropierii punctuale a tinerilor săi colegi, de momentele cheie ale partiturii, anume dinamica elocventă şi coloritul timbral. Plastica sonoră dobândeşte sugestie scenică pe parcursul Divertisment-ului în patru părţi, Sărutul zânei de Igor Strawinsky, iar Simfonia Fantastică de Hector Belioz, lucrarea de greutate a întregului program, capătă dimensiuni şi caracteristici dinamice, de mister cvasi cinematografic. În partea a treia a lucrării, Scena câmpenească, dialogul cornului englez cu oboiul plasat în culise, a conferit momentului o dimensiune spirituală de mare rafinament poetic. Dar nu a fost unicul mare moment al Festivalului!

Concertul mozartian condus de Horia Andreescu, i-a reunit pe tinerii instrumentişti ai formaţiei Simfonietta. Concertul se dovedeşte a fi fost o veritabilă şcoală de stil clasic alimentat prin viziunea atât de vie a şefului de orchestră! În afara acestui foarte popular opus care este Simfonia nr.40 în sol minor, a putut fi audiată Simfonia pariziană nr. 31 şi, de asemenea, Concertul în sol major pentru vioară şi orchestră, lucrare susţinută cu participarea tânărului virtuoz Alexander Sitkovetsky; a oferit o evoluţie impecabilă din punct de vedere stilistic, o violonistică temeinic aşezată în baza unei tradiţii de familie ce se extinde pe trei generaţii de muzicieni solişti! Calitatea timbrală de mare supleţe, rigoarea frazării, s-au întâlnit aici cu vivacitatea comunicării susţinute de solist în compania şefului de orchestră.

Sub aceeaşi conducere dirijorală publicul bucureşteqana fost plăcut surprins de reapariţia în peisajul muzical bucureştean a cunoscutei formaţii Virtuozii din Bucureşti; ...pe parcursul unui program integral dedicat creaţiei beethoveniene; ...dar cu lucrări mai puţin circulate în spaţiul de concert, cum sunt cele 12 Contradansuri şi Simfonia a 2-a în re major.

În compania dirijorului Cristian Mandeal, a violoncelistului Ştefan Cazacu, Orchestra Română de Tineret a evoluat sub semnul unui angajant frontispiciu, anume Lirism şi virtuozitate; importantă pentru educaţia tinerilor muzicieni instrumentişti a fost includerea în program a cunoscutei transcrieri pentru orchestră mare a Cvartetului cu pian op.25 de Johannes Brahms, în aranjamentul lui Arnold Schoenberg.

În cadrul aceluiaşi Festival, cu participarea aceloraşi tineri instrumentişti, a putut fi audiată Simfoniei a V-a de Dmitri Şostakovici, opus orchestral de o complexă dificultate; a fost prezentat drept moment pregătitor, important, al concertului susţinut în zilele următoare, la Hamburg, în celebra sală Elbphilharmonie, incintă acustică de o uimitoare modernitate arhitectonică. Succesul a fost unul fulminant!... precum a titrat presa locală.

Un program de Capodopere beethoveniene a fost oferit spre exemplu de Orchestra Naţională de Tineret a Portugaliei, ansamblu condus de Pedro Carneiro. Imperialul şi Simfonia a VII-a, au fost precedate de celebrul Preludiu la unison de George Enescu, drept gest de firească curtuazie adresat publicului nostru.

Tot Beethoven, dar prima Simfonie în do major a fost oferită de Orchestra Naţională de Tineret din Danemarca, ansamblu condus de dirijorul Morten Ryelund; captivant întocmit, programul primei părţi a concertului a inclus muzică aparţinând compozitorilor din ţările nordice, creaţii semnate de Grieg, Sibelius, Carl Nielsen, Johan Helmich Roman, Poul Schierbeck; ...dar şi o lucrare a tânărului compozitor român Sebastian Androne.

Pe de altă parte, în afara câmpului larg al repertoriului curent de concert, dirijorul Gabriel Bebeşelea şi soprana Rodica Vică - în compania unui ansamblu de tineri instrumentişti, ansamblu ce tinde a pătrunde spiritul muzicii baroce - au oferit un bogat program sugestiv aşezat sub emblema Musica Ricercata; la Atheneul Român, dar şi pe parcursul unui veritabil turneu naţional, au fost prezentate creaţii ale perioadei de început a clasicismului muzical, de la Telemann şi Carl Philipp Emanuel Bach, la Michael Haydn şi Mozart.

Ciclul Anotimpurilor lui Vivaldi şi cel semnat de Astor Piazzolla, muzică barocă şi modernă, au fost oferite publicului bucureştean prin strădania muzicienilor formaţiei Kamerata Kronstadt, a dirijorului Cristian Oroşanu, a violonistei Rebekka Hartmann.

Indiscutabil, unul dintre concertele-spectacol ale întregului sezon s-a dovedit a fi fost evoluţia ansamblului de corzi Croitoru String Virtuosi Orchestra, a violoniştilor Simina şi Gabriel Croitoru. Muzica de largă adresare, bijuterii miniaturale semnate de George Enescu şi de Fritz Kreisler, prelucrări după Paganini, un bogat florilegiu de lucrări aparţinând unor clasici ai muzicii româneşti, Ciprian Porumbescu, Grigoraş Dinicu, Constantin Dimitrescu, au încântat o asistenţă numeroasă pentru care sezonul estival nu poate fi despărţit de muzică, inclusiv de cea românească.

Un minunat opus 1 beethovenian, cel de al 3-lea Trio pentru pian, vioară şi violoncel, a fost prezentat cu concursul unui remarcabil mănunchi de tineri maeştri, formaţie constituită relativ ad hoc, anume pianistul Constantin Sandu, violonistul Rafael Buraru şi violoncelistul Răzvan Suma. Mi s-a părut firesc a observa că efortul acestor remarcabili muzicieni merită a fi permanentizat. Mai puţin spectaculoase, animând din păcate, la noi, un număr restrâns de iubitori ai muzicii, concertele camerale au încântat un ales grup de melomani, cei pentru care soprana Teodora Gheorghiu, violonistul Alexandru Tomescu, pianista Diana Ionescu, au adus bucuriile cele perene, unice, ale fiorului muzical-poetic.

Să o recunoaştem, iată, pe parcursul a opt ediţii consecutive, Vara Magică, concertele sezonului estival de la Atheneul Român, au fost posibile dată fiind relaţia rodnică dintre maestrul Marin Cazacu şi fundaţia Lanto Communication, principalul animator al acesteia, inginerul Dorin Ioniţă, un meloman care iubeşte atât muzica, pe oamenii de muzică, dar şi publicul de concert. Perioada lunilor iulie şi august, cele mai fierbinţi luni ale anului, au constituit momente dintre cele mai animate ale activităţii de concert a celor tineri. Este un veritabil cadou făcut bucureştenilor; este un mănunchi de bucurii muzicale oferite turiştilor care ne vizitează în perioada vacanţelor. Să nu uităm, Bucureştii aniversează împlinirea a 560 de ani ce s-au scurs de la prima sa atestare documentară. În mod cert, stagiunile muzicale ale verii se constituie într-o realitate îmbucurătoare a vieţii socio-culturale a lumii civilizate.

Materialul a apărut anterior în publicaţia Actualitatea Muzicală.