Arte

articolul anterior articolul urmator

Viorica Cortez, o stea pentru eternitate!

0
15 Oct 2014 19:11:53
Dumitru Avakian
Viorica Cortez, o mare voce a secolului XX   FOTOGRAFII de Aurel Vîrlan
Viorica Cortez, o mare voce a secolului XX   FOTOGRAFII de Aurel Vîrlan

Impresionant! Cu totul impresionant. Poate fi socotit drept un moment istoric al vieţii noastre muzicale. La aniversarea a 50 de ani de la debutul scenic, Viorica Cortez şi-a făcut apariţia pe scena Studioului de Concerte Radio în compania Orchestrei Naţionale Radio, a dirijorului Tiberiu Soare. A fost asistată de Marius Constantinescu, prezentatorul concertului.

Două, chiar trei, au fost momentele de special interes ale serii, în primul rând cele în care celebra mezzo-soprană ne-a dăruit cunoscutele arii Ave Maria de Giulio Caccini, compozitor al Barocului italian târziu, şi minunata arie romantică semnată de Camille Saint-Saens, Mon coeur s’ouvre a ta voix, una dintre cele mai frumoase, mai seducătoare melodii vocale scrise vreodată.

Spre uimirea noastră datele esenţiale ale vocalităţii acestei unice artiste au rămas în bună parte inctacte; …la vârsta la care marile cariere sunt de mult încheiate. Nu mă refer numai la datele comunicării, la particularităţile timbrului vocal, la culoarea în parte consistentă, în bună măsură catifelată, aspecte pe care le regăsim şi acum. Impresionantă rămâne valoarea artistică pe de-o parte, şi tehnica vocală pe de alta, aspecte ce se aliază imaginii pe care am avut-o întotdeauna în privinţa apariţiilor scenice ale doamnei Cortez, o imagine pregnantă, strălucitoare, întotdeauna entuziasmantă.

O mare actriţă, o cântareaţă marcată de geniul adresării.

Şi-a început studiile la Iaşi. Şi-a făcut debutul în Simfonia a IX-a de Beethoven, la vârsta de numai 17 ani !

În perioada formării personalităţii sale artistice a apărut în numeroase producţii vocal-simfonice, în recitaluri de lieduri. Este perioada marilor acumulări.

Işi termină studiile universitare în anul 1964 la Concervatotul din Bucureşti la clasa marei noastre artiste – inestimabil pedagog al artei cântului vocal – care a fost Arta Florescu. Obţine laurii distincţiilor supreme ale competiţiilor de la s’Hetogenbosch, din Olanda, şi de la Toulouse, din Franţa, ale Concursului George Enescu, în anul 1967.

Unul dintre marile roluri ale Vioricăi Cortez rămâne rolul titular al operei Samson şi Dalila de Saint-Saens.

Debutul scenic în genul operei şi-l face în Orfeu de Gluck; urmează Carmen din opera lui Georges Bizet; Mignon de Ambroise Thomas, de asemenea Don Carlo, Aida, Trubadurul de Verdi, Werther de Massenet, Electra de Richard Strauss… completează treptat galeria personajelor sale. Dispune de un simţ dramatic, de o elocvenţă scenică cea care marchează spaţiul în relaţia cu partenerii săi.

Cultă şi inteligentă, învăţând continuu, a abordat marile stiluri ale artei cântului, de la muzica barocă, la cea clasico-romantică, la muzica secolului trecut.

A cântat pe toate, absolut toate marile scene de operă ale lumii.

A fost adulată de marele public, a fost preţuită, iubită de colegi.

Recenta revenire a Vioricăi Cortez în Studioul de Concerte din strada Berthelot se constituie într-o preţioasă compensaţie oferită publicului românesc; dat fiind faptul că în perioada sa de mare glorie, între anii 1971 şi 1989, Vioricăi Cortez i-a fost interzis accesul la viaţa muzicală din ţară. In ultimele decenii a ştiut să-şi modifice treptat repertoriul adaptându-l noilor date fiziologice ale glasului.

Zilele trecute, în mijloc de octombrie a revenit pentru a marca în mod simbolic împlinirea a cinci decenii de la debutul ei într-o spectaculoasă, într-o consistentă carieră căriea cu greu îi găseşti egal.

A fost întâmpinată de un public entuziast. Aclamaţiile nu conteneau. A primit mesaje video, de salut, din toate colţurile lumii, de la colegi, regizori, dirijori, manageri ai marilor teatre de operă. Cel mai preţios mesaj a venit de la Los Angeles, din partea marei noastre soprane, faimoasa Virginia Zeani, o glorie a artei cântului din toate timpurile.

I-a fost alături, pe podiumul de concert, minunatul violonist Remus Azoiţei, un veritabil virtuoz al instrumentului său.

Două generaţii: Viorica Cortez şi Remus Azoiţei

Dată fiind natura concertului, tematica acestuia, a avut idea de a oferi publicului tocmai Fantezia Carmen, lucrare pe care, la finele secolului al XIX-lea, marele virtuoz şi compozitor spaniol Pablo de Sarasate a compus-o pe temele operei cu acelaşi titlu. Este una dintre cele mai dificile, mai spectaculoase pagini din întreaga literatură a viorii; în episoadele lucrării sunt alternate momentele lirice de mare supleţe cu cele dramatice, cu întregul arsenal al virtuozităţilor violonistice imaginate vreodată, o violonistică temeinic fundamentată de acest cuceritor muzician al instrumentului său care este Remus Azoiţei.

Viorica Cortez, alături de invitaţii săi

Au mai urcat pe scenă soprana Leontina Văduva, o plăcută amintire a gloriei de altă-dată, tenorul Călin Bratescu în dorinţa sa de a depăşi datele vocii lirice spre cele ale vocii de tenor spint-dramatic, baritoul Florin Estefan, voce cu resurse lirice importante.

A fost un concert-spectacol de mare atracţiozitate, concert pe care numai Orchestra Naţională Radio ar fi putut să-l asigure în datele muzicale, importante, ale acestuia…; în ciuda numeroşilor timpi morţi care, cu siguranţă, trebuie dispară în montajul pregătit de TVR şi difuzat – sperăm! – ulterior.

Materialul a aparut anterior în revista România Literară

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

0 Comentarii

Modifică Setările