Arte

articolul anterior articolul urmator

We Will Rock You

6
14 Nov 2019 07:51:25
Sanda Vişan

La început de aprilie povesteam aici câte ceva despre felul alert, profesionist şi tineresc în care venea pe lume We Will Rock You, un nou spectacol semnat de Răzvan Mazilu.

Citeşte şi: WWRY

În ultimii opt ani, talentatul coregraf şi regizor şi-a împlinit visul, montând în principal musicaluri, pe scenele din România. A lucrat cu instituţii publice, cum au fost Teatrul Naţional şi cel German de Stat din Timişoara, Teatrul de Comedie, dar şi Teatrelli, Excelsior şi Opera Comică pentru Copii din Bucureşti, Teatrul Naţional din Tîrgu-Mureş, sau Teatrul Toma Caragiu din Ploieşti. Toate acestea sunt teatre de repertoriu, adică instituţii care prezintă publicului, în fiecare seară, un alt titlu din portofoliul de spectacole variate, pe care îl menţin câţiva ani, înnoindu-l (la modul ideal, nu şi în 2019, când guvernul demis a tăiat bugetele instituţiilor de cultură cu 30-40%) cu câteva premiere pe an.

De această dată, Răzvan Mazilu a lucrat cu un producător privat, compania Wonder Theater, care prezintă musicalul de succes We Will Rock You în pachete: în aprilie au fost trei seri la rând, iar acum amatorii pot vedea montarea la Sala Palatului, cu două reprezentaţii. Această formulă pe care am putea s-o considerăm o mică adaptare românească a sistemului Broadway, ce prezintă la un teatru acelaşi show până la epuizarea lui (adică după câteva sute de reprezentaţii) este practicată şi de directoarea Operei Comice, soprana Felicia Filip, care achiziţionează drepturile intelectuale pentru musicalul Sunetul muzicii, semnat tot de Răzvan Mazilu, pe perioade limitate, prezentând câteva reprezentaţii legate.

După repetiţia generală din aprilie, am văzut şi premiera acestui omagiu adus solistului Freddy Mercury şi muzicii formaţiei Queen, pe care autorul libretului, Ben Elton, l-a îmbrăcat într-o poveste science-fiction, foarte atrăgătoare pentru amatorii de filme, seriale TV sau benzi desenate SF: în viitor, peste 300 de ani, când Pământul a ajuns deja o iPlanetă (virtuală), în care totul este digitalizat şi strict controlat, copiii sunt ga-ga, iar adulţii, slujitori supuşi ai Killer Queen, se mai găseşte totuşi un tânăr neliniştit şi micul său grup de idealişti nostalgici după anii de aur ai rock’n-roll-ului şi susţinători ai creaţiei autentice. Un singur bibliotecar mai are ascunsă o casetă cu această muzică a trecutului, plină de nerv, pe care tinerii o caută, în ciuda interdicţiei oficiale, care face din ei opozanţi ai regimului şi, deci, rebeli urmăriţi de gorilele Reginei ucigaşe. Un conflict dramatic, ce deschide poarta pentru interpretarea songurilor nemuritoare ale muzicienilor de la Queen, care au dat şi titlul spectacolului, We Will Rock You fiind piesa compusă de Brian May, pentru albumul din 1977 al grupului, News of the World.

Poţi să fii sau să nu fii un fan al poveştilor SF, dar acest fapt nu contează, fiindcă această impunătoare montare semnată de Răzvan Mazilu este mult mai mult decât atât, este o feerie a artificialului somptuos, în care sunt identificabile semne vizuale iconice ale culturii pop, în expresiile actoriceşti, în costumele baroce de mileniu 3 (gândite tot de regizor) şi în coafurile elaborate, dar şi în întreg ambientul scenic, ce adaugă decorului real (semnat de Adrian Damian) o dimensiune electronică, prin proiecţiile video gigant (semnate Cinematique), ce dau privitorului certitudinea că se află în regatul corporatist al virtualului psihedelic.

Ţinta acestei montări este ca, prin intermediul unei poveşti cu aparenţă de modernitate tehnologică, dar cu esenţa clasică a confruntării dintre bine şi rău, dintre libertate şi sclavie, să poarte publicul până în acel punct din care, emoţionat, începe să viseze. Iar liantul pentru acest domeniu al visului eliberator, din care dispar ura, compromisurile şi prejudecăţile cotidiene este tocmai muzica, adică songurile formaţiei Queen, care au vrăjit atâtea generaţii: I Want to Break Free, Somebody to Love, Under Pressure, sau A Kind of  Magic...

Iar ele sună foarte bine în interpretarea performerilor plurivalenţi, aleşi de Răzvan Mazilu, ce constituie o echipă artistică omogenă, în care vocile au fost aduse la performanţa dorită de regizor, prin lucrul cu un antrenor de voci (Mary Hammond). Astfel încât izbânda vocală se adaugă prestaţiei actoriceşti, creând un ansamblu unitar, în care predomină dinamismul şi energia.

De la prezenţa dominatoare, încărcată de sex-appeal, a unei vedete consacrate ca Loredana (Killer Queen), la inocenţa bosumflată a talentatei tinere de 16 ani, Mara Captaru (revoltata Scaramouche) şi la actori pe care regizorul i-a descoperit şi cultivat în ultimii ani, convins că, având atât calităti actoriceşti, cât şi vocale, ei au capacitatea de a da viaţă unor personaje de musical: Lucian Ionescu (Galileo Figaro), Ana Bianca Popescu (Ozzy Osborne), sau Ionuţ Burlan (Buddy Holly). Toţi actorii care intră în scenă, dansând, cântând , sau rostind vorbele acestei  distopii contribuie din plin la glamour-ul poveştii, ce face ca strălucirea montării să îndulcească posibilul gust amar al acestui negativ viitor previzibil.

Când am fost la spectacol, în faţa mea stătea o familie de vârstă medie, părinţii de vreo 40 şi ceva de ani, cu o fiică de vreo 15 ani. Se vedea că adulţii veniseră cu mare plăcere la show, iar când Lucian Ionescu, interpretul nesupusului Galileo, a început să cânte I Want to Break Free, părinţii au trepidat odată cu sala, iar mama a început să se unduiască în scaun, bătând încet şi încântată din palme. Fiica lor, reţinută, se uita întrebător la părinţi şi părea că dezaprobă entuziasmul lor cultivat de frecventarea concertelor rock. Uitându-mă la copilă, mi-am închipuit vreo bunică (aşa cum am avut şi noi), care o învăţase că nu se stă la masă cu coatele depărtate, nu se vorbeşte tare şi nu se sare din scaun la spectacole. Treptat însă, îndemnată de părinţi, dar mai ales contaminată de entuziasmul întregii săli, copila şi-a dat frâu liber şi a sfârşit prin a fredona odată cu sala, I Want It All, sau Crazy Little Thing Called Love.

Ce altă lecţie mai potrivită pentru o adolescentă (şi, de fapt, pentru noi toţi) decât spiritul de libertate, cu parfum de orizonturi infinite, pe care acest spectacol ridicat pe muzica nemuritoare a formaţiei Queen îl transmite publicului, cu forţa unei emoţii colective, ce-i transformă, vreme de peste două ore, pe cei 4000 de spectatori ai show-ului într-o mare familie unită de sunetul muzicii. Muzica tinereţii sau a maturităţii unora, cea a descoperirii pentru alţii, căci erau în sală oameni de toate vârstele. Care au plecat încântaţi de acest efluviu vizual şi muzical, ce i-a făcut să trepideze, punându-le sufletul într-o stare de sărbătoare.

WE WILL ROCK YOU

Script si story - BEN ELTON
Muzica si versurile - QUEEN

Distribuţia:

KILLER QUEEN - LOREDANA
GALILEO FIGARO - LUCIAN IONESCU
SCARAMOUCHE - MARA CAPTARU
KHASHOGGI - ADRIAN NOUR
BUDDY HOLLY - RAZVAN VASILESCU/ IONUT BURLAN
OZZY OSBOURNE - ANA BIANCA POPESCU
BRITNEY SPEARS - CIPRIAN TEODORESCU
PROFESORUL - MIHAI MUNTENITA
BOEMII: MARILYN MANSON - MARIA ALEXIEVICI
BRUCE SPRINGSTEEN - LUIZA COBORI
MICK JAGGER - CRISTINA DANU
ARETHA FRANKLIN - ANA MARIA IVAN
KATY PERRY - ALEXA NICULAE
PUFF DADDY - SILVIU MIRCESCU
MADONNA - RADU MITREA
JACKSON FIVE - VLAD NICOLICI
KYLIE MINOGUE - HOREA SUCIU
PAUL MCCARTNEY - ALEX STEFANESCU

DANSATORII KILLER QUEEN - EMIL RENGLE

                                                     ANAIS TOMESCU

                                                     TIFFANY YONASHIRO

POLITISTII GLOBALSOFT - TRAIAN MAICANESCU

                                               GEORGE VASILE

WE WILL ROCK YOU BAND:

LISARIUS TATARU, TUDOR SCRIPCARIU, ANDREI POPA, MARIO NICOLAU, DANIEL IUDEAN, MIHAI VASILE

REGIA, COREGRAFIA, COSTUMELE - RAZVAN MAZILU

MUSICAL DIRECTOR - BOB BROAD

DECORUL - ADRIAN DAMIAN

VISUALS - CINEMATIQUE (ALEXANDRU BONCEA, MANUELA MARCOVICI, LES ATELIERS NOMAD)

LIGHT DESIGN - DANI KLINGER

SOUND DESIGN - ANDREW JOHNSON, DAN BARBU, MARIUS CATALIN GRIGORE

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

6 Comentarii

Vanatorul/d.c.
14.11.2019, 14:00:29

Cand citesti asa o cronica iti vine sa lasi totul balta si sa mergi imediat la spectacol, pentru a-l vedea si auzi cu ochii si urechile tale..! (Apropo., de copila de 15 ani care venise cu parintii.. Iata care mi se pare cea mai..dulce interpretare a lui ”We will rock you” din toate timpurile : https://www.youtube.com/watch?v=clhsqVEwHEY:)) Chestia nostima e ca si fiica-mea a fost rockeriță inca de la 7-8 ani, Cel mai mult ii placea ”Scorpions”. Eu am crescut cu Uriah Heep, Deep Purple, Led Zeppelin, Pink Floyd. They will rock you, indeed..!:)

+1 (1 vot)
Sanda Vişan
14.11.2019, 21:51:11

aha, avem ceva in comun! Ii ascultam si la Europa Libera, dimineata la 9, la Cornel Chiriac. Inainte de '89, evident.

+2 (2 voturi)
Vanatorul/d.c.
15.11.2019, 10:25:50

Europa libera..Metronom...Cornel Chiriac.. Pfiiiuuu, ce vremuri..! Vremuri..tinere..! Si cat de ..„wild”:) Ar fi turbat de tot securistii ceausisti daca ar fi stiut ce ne trecea noua prin cap timpurile alea, timpuri in care in ei se opinteau si se perpeleau sa ne construiasca o existenta ”gri”, dar noi, ”pe șest”, ne-o faceam ”blue” sau ..”rock”, numai de-a dracu..!:)) Apropo, pun pariu ca drogatul ăla de Gropp a fost platit de Securitate ca sa-l omoare pe Cornel Chiriac..!

Sanda Vişan
15.11.2019, 11:40:56

nu stiu, dar pe cineva a platit securitatea, ca si in cazul prof. Culianu, de la Chicago. In cazul meu, nu doar securitatea nu stia, ci si mama, care credea ca-mi fac lectii dimineata!

+2 (2 voturi)
Vanatorul/d.c.
15.11.2019, 18:13:31

:)) Da..!:) Saracii parinti..! Cat de naivi erau..! Sau cat de bine simulau asta..!:) Eu n-am putut sa-i pacalesc..! Au murit foarte devreme, bietii de ei..! Si ne-a crescut, pe mine si frate-meu (mai mic cu 6 ani) o bunica, singura, vaduva de razboi..! Singura sfanta in viata pe care am cunoscut-o vreodata..! N-a vrut in ruptul capului sa ne dea la ”casa de copii” (asa se spunea atunci la orfelinat). Lucra ca croitoreasa la o cooperativa. Si saraca cosea seara si acasa (”in particular”), la un bec chior. Ca sa mai castige un banisor, pentru ca si noi cresteam , ca toti copiii. Si ne trebuiau hainute mari mari si mancare mai multa, si cate si mai cate pentru scoala. Si la un moment dat..Uf..! La un moment dat cazuse bolnava la pat si si ma cheama la numai pe mine, sa-mi zica ceva.. - Andule, Dumnezeu a fost bun cu tine pana urma si ti-a dat destula minte sa inveti bine si sa nu te-apuci de prostii..Daca eu ma..duc, sa ai grija de fratu-tu ca numai pe tine are. E fraged si cuminte si-i pacat de el.. sa-l ia statulul. Nu s-a..dus atunci. Iar cand..s-a dus eu eram deja ”in paine”, pe picioarele mele, asa ca nimeni nu s-a putut lega de frate-mi. L-am tinut in scoala, si nu i-au mai lipsi..foarte multe, pentru ca incepusem sa castig. Merita. A iesit om si din el. Ca doar era fratele meu si numai pe mine ma avea...I Iar eu, in toata perioada aia ..blue, de dinainte de a ”intra in paine”si imediat dupa, adica in perioada..rock care a urmat, ii aveam pe Rod Stewart, Pink Flyod si ..un inger..! https://adevarul.ro/entertainment/muzica/concert-roger-waters-pink-floyd-1_52175452c7b855ff56071a44/index.html https://adevarul.ro/life-style/stil-de-viata/vanatoruldc-despre-amintirea-primului-ultimului-craciun-magic-1_52b1a8a9c7b855ff56cdf630/index.html

+1 (1 vot)

Vezi toate comentariile (6)