120 de ani de la naşterea scriitorului Camil Petrescu, sărbătoriţi pe 23 aprilie în Capitală

Anul 2014 este „Anul Camil Petrescu“, când se împlinesc 120 de ani de la naşterea scriitorului (22 aprilie 1894). Personalităţi precum Nicolae Manolescu, George Banu şi Ioana Pârvulescu îl sărbătoresc pe marele autor miercuri, pe 23 aprilie, începând cu ora 11.00, la Sala Media a Teatrului Naţional din Bucureşti şi în foaierul acesteia.

Pe 23 aprilie, de Ziua Internaţională a Cărţii şi a Drepturilor de Autor, Fundaţia Culturală „Camil Petrescu“ şi revista „Teatrul azi“ organizează, sub egida Uniunii Scriitorilor din România, în parteneriat cu Centrul de Cercetare şi Creaţie Teatrală „Ion Sava“ al Teatrului Naţional „I. L. Caragiale“ şi cu Muzeul Naţional al Literaturii Române, colocviul prin care îşi propun să reafirme în conştiinţa publicului contemporan o personalitate şi o operă, în mare măsură, încă ignorate în valorile lor esenţiale.

Camil Petrescu, director al Teatrului Naţional în perioada februarie–decembrie 1939, va fi evocat la Sala Media a Teatrului Naţional de personalităţi ale culturii române: Nicolae Manolescu, George Banu, Paul Cornea, Ion Vartic, Ioana Pârvulescu, Natalia Stancu şi Cornel Ungureanu.

Actorii Ilinca Tomoroveanu, Şerban Cellea, Marius Stănescu, Emilia Bebu, Vlad Logigan vor citi pagini din creaţia camilpetresciană. Gazdele întâlnirii vor fi Ioana Pârvulescu şi Florica Ichim.

În preambulul colocviului, publicul este invitat să viziteze, în foaierul Sălii Media a TNB (intrarea dinspre str. Tudor Arghezi), expoziţia foto-documentară „Camil Petrescu – 120“, concepută de Ofelia Creţia şi oferită cu generozitate de Muzeul Naţional al Literaturii Române.

De asemenea, pe 24 aprilie, de la 13.00, în Rotonda Muzeului Naţional al Literaturii Române, va avea loc, în cadrul programului „Rotonda 13“ şi în prezenţa invitaţilor Florica Ichim şi Ion Vartic, vernisajul expoziţiei foto-documentare Camil Petrescu – 120, realizată de Ofelia Creţia. Tânărul actor Vlad Logigan va citi pagini din opera scriitorului.

De-a lungul întregului an 2014, revista „Teatrul azi“ oferă cititorilor săi, în fiecare număr, articole sub semnătura dramaturgului, directorului, teoreticianului de teatru Camil Petrescu. Totodată, revistele „România literară“, „Observator cultural“, „Viaţa românească“, „Apostrof“ şi „Orizont“ vor publica, în aceste luni, texte (încă neadunate în volum) din publicistica autorului. 

În intervalul 21-27 aprilie 2014, Radio România Cultural va difuza, sub genericul „Mari spectacole“, producţii ale Teatrului Naţional Radiofonic cu texte de Camil Petrescu: „Danton“ (în serial), „Mioara“ şi „Un epilog“, „Un om între oameni“, „Act veneţian“, „Mitică Popescu“, „Jocul ielelor“, „Iată femeia pe care o iubesc“, „Suflete tari“.

Colocviul de la TNB va fi completat de prezentarea celor mai recente titluri din seria de autor a Fundaţiei Culturale „Camil Petrescu“: colecţia completă în ediţie anastatică a publicaţiei interbelice „Cetatea literară“, precum şi un volum bipolar conţinând piesa „Caragiale în vremea lui“ de Camil Petrescu şi „Procesul «tovarăşului Camil»“, document de istorie literară datorat lui Ion Vartic. 

Nici prima, nici cea din urmă gazetă înfiinţată, condusă şi, adesea, scrisă aproape în întregime de Camil Petrescu, „Cetatea literară“ (anul I, nr. 1–12, 25 decembrie 1925 – 23 decembrie 1926) – reprodusă acum într-un format accesibil – prezintă o valoare excepţională şi pentru faptul că în cuprinsul ei se regăseşte „Falsul tratat pentru uzul autorilor dramatici”. Document de istorie teatrală şi totodată exemplu de polemică inteligentă şi civilizată, „Falsul tratat” este răspunsul oferit de Camil Petrescu după declanşarea, în noiembrie 1926 (data premierei piesei sale „Mioara“ la Teatrul Naţional din Bucureşti), a celui mai puternic, conjugat şi de lungă durată atac de presă din acei ani. Tot în „Cetatea literară“ au fost publicate poeziile ce vor fi incluse în volumul „Transcendentalia“, dar şi „Scrisorile doamnei T” (devenite ulterior capitol în „Patul lui Procust“). Revista i-a avut printre colaboratori pe Tudor Arghezi, Ion Barbu, Hortensia Papadat-Bengescu, Liviu Rebreanu ş.a. 

Paginile de arhivă aflate la baza cărţii „Procesul «tovarăşului Camil»“ precedă cu ani buni texte înrudite în spirit şi procedură ale perioadei comuniste, de curând recuperate şi valorificate. Este vorba, după cum clarifică Ion Vartic în nota asupra ediţiei, despre: „stenograma şedinţei din 30 iunie 1952, din redacţia revistei „Viaţa românească“, şedinţă consacrată aşa-zisei «analize» a piesei Caragiale în vremea lui de Camil Petrescu. Comandată cu ocazia centenarului naşterii lui Caragiale, piesa urma să apară, în anul 1952, în „Viaţa românească“; în acest scop, redacţia revistei organizează o interminabilă discuţie în jurul textului piesei, «în speranţa că pe baza ei se va putea ajunge la o redactare pe care ea (revista) să şi-o însuşească, căci în definitiv acesta este dreptul unei reviste». (...) Interesul aparte al dactilogramei nu stă, însă, deloc în informaţiile despre procesul de creare/desfigurare a piesei lui Camil Petrescu, ci, evident, în faptul că ne conservă, în stare nemachiată, un model concret al acţiunii totalitarismului ideologic (oricare i-ar fi culoarea!) asupra individului (în speţă, aici, asupra creatorului).” 

Anul Camil Petrescu, în restul ţării

Cu ocazia celor 120 de ani împliniţi de la naşterea marelui scriitor, acesta a fost evocat pe 9 şi 11 aprilie la Cluj şi, respectiv, Timişoara, întâlnirile publicului cu artiştii şi intelectualii invitaţi fiind realizate cu sprijinul Muzeului de Artă Cluj-Napoca şi al Teatrului Naţional „Mihai Eminescu“ din Timişoara. 

Pe 14 aprilie, TVR 2 a difuzat spectacolul „Iată femeia pe care o iubesc“ de Camil Petrescu (din Arhiva de Aur a TVR, producţie 1981), în regia regretatului Cornel Todea.