A avea sau a nu avea Premiul Nobel pentru Literatură. Criteriile de selecţie
0
Scriitoarea din Belarus Svetlana Alexievich a câştigat Premiul Nobel pentru Literatură în 2015. Mircea Eliade, Lucian Blaga, Marin Sorescu, Nichita Stănescu, Norman Manea, Mircea Ivănescu şi Mircea Cărtarescu sunt nume de referinţă în literatura română, care ar fi putut sta lângă oricare dintre nominalizaţii şi laureatii cu Nobel pentru literatură.
Dezbaterea cu tema „De ce nu avem şi noi un Nobel pentru literatură” a fost lansată în 2006, cand Kjell Espmark, fostul preşedinte al Comitetului Nobel pentru Literatura, a declarat în cadrul unei conferinţe că ţara noastră a ratat zeci de ani şansa aceasta pentru că nu au fost trimise propuneri.
„Orice profesor de limba română poate trimite un nume de scriitor, de ce n-a făcut-o nimeni?”, a întrebat atunci Espmark.
În fiecare an Academia Suedeză trimite cereri de nominalizare a candidaţilor pentru Premiul Nobel în Literatură. Membrii Academiei, membri ai academiilor şi societăţilor literare, profesori de literatură şi limbă, foşti laureaţi pentru literatură ai Premiului şi preşedinţi de organizaţii ale scriitorilor au permisiunea de a nominaliza un candidat. Însă nu sunt posibile auto-nominalizările.
Mii de cereri sunt trimise anual, iar doar cincizeci de propuneri sunt admise. Acestea trebuie admise la Academie până la data de 1 februarie, după care sunt examinate de către Comitetul Nobel. Până în luna aprilie, Academia îngustează cercul la aproximativ douăzeci de candidaţi şi până la ivirea verii lista se reduce la cinci nume. În luna octombrie a anului, membrii Academiei votează, iar candidatul care primeşte mai mult decât jumătate din numărul voturilor este numit Laureatul Nobel pentru Literatură. Procesul este similar celorlalte Premii Nobel.
Nicolae Manolescu, preşedintele Uniunii Scriitorilor, declara în 2006, cu ocazii dezbaterii lansate de Kjell Espmark, că această temă este o falsă problemă atâta vreme cât scriitorii români nu sunt traduşi în străinatate, la edituri de anvergură, în limbi de circulaţie internaţională „Nu avem nicio şansă, în conditiile acestea, să luam vreodată un Nobel”, explica Manolescu, la vremea acelei dezbateri.
Între timp, situaţia s-a schimbat. În 2014, Comitetul Director al Uniunii Scriitorilor din România (USR) l-a propus pe Mircea Cărtărescu, alături de Nicolae Breban, Norman Manea şi Varujan Vosganian, pentru premiul Nobel. Comitetul Director al Uniunii Scriitorilor din România, întrunit pe 19 decembrie 2014, sub conducerea preşedintelui Nicolae Manolescu, "l-a desemnat pe Mircea Cărtărescu, în unanimitate, candidat la premiul Nobel pentru literatură în 2015".
În ultimii ani, scriitorul Mircea Cărtărescu s-a numărat printre favoriţii la premiul Nobel pentru literatură, potrivit caselor de pariuri internaţionale. Scriitorul este unul dintre cei mai traduşi scriitori români pe plan internaţional. Opera sa este tradusă în peste 20 limbi. Una dintre cele mai prestigioase distinctii literare europene, Premiul de Stat al Austriei pentru Literatură Europeană pe 2015, in valoare de 25.000 de euro, i-a fost acordată lui scriitorului pentru întreaga operă literară. Ceremonia de decernare a avut loc loc pe 27 iulie la Salzburg, în deschiderea Festivalului Mozart.
Pe pagina sa de Facebook, scriitorul Mircea Cărtărescu declara cu câteva zile în urmă, după ce s-a decernat Premiul Nobel pentru Literatură în 2015:
"În Budapesta, unde sunt acum, oamenii nu sunt nici măcar trişti. Nu pare să le pese în niciun fel că marii lor Nadas, Esterhazy şi Krasznahorkai au mai pierdut un an. De aceea voi fi eu trist pentru ei. Şi pentru Pynchon, fireşte".
Premiul Nobel recompensează în special romancieri, eseişti, poeţi şi dramaturgi. Totuşi, lista laureaţilor include şi trei filosofi (Rudolf Christoph Eucken, Herin Bergson şi Bertrand Russell), un istoric (Theodor Mommsen) şi un şef de stat (Winston Churchill, distins pentru discursurile sale politice).
Anul trecut, alegerea francezului Patrick Modiano a fost o surpriză. Premiul Nobel pentru literatură pe anul 2014 a fost acordat scriitorului „pentru arta memoriilor, prin care a evocat cele mai greu de înţeles destine umane şi a dezvăluit universul ţărilor aflate sub ocupaţie“.
În 2013, la fel câştigarea premiului de către scriitoarea canadiană Alice Munro, supranumită „maestra nuvelei contemporane“, primul scriitor din lume care a publicat exclusiv nuvele şi care a fost recompensată cu Premiul Nobel pentru Literatură, a fost de asemenea surprinzătoare.
Nu de puţine ori Premiul Nobel pentru Literatură a avut şi o semnificaţie politică, având uneori valoarea unei dezavuări a regimurilor autoritare. Într-adevăr, mai mulţi scriitori exilaţi, disidenţi, contestatari, persecutaţi şi interzişi la publicare în ţările lor au fost recompensaţi cu Nobelul pentru literatură, printre aceştia numărându-se nume sonore precum Boris Pasternak, Pablo Neruda, Aleksandr Soljeniţîn şi Gao Xingjian.
De-a lungul timpului printre posibili candidaţi care s-au vehiculat se numără Mircea Eliade, Norman Manea, Ana Blandiana, Paul Goma şi Mircea Ivănescu.
Mircea Eliade
A fost unul dintre cele mai vehiculate nume pentru candidatura la Nobel. „ Nu sunt convins că Blaga ar fi reuşit, dar e limpede că Eliade avea şanse mari, ca şi Ionesco (dar care a fost considerat francez la vremea respectiva, or, francezii abia fuseseră premiaţi)”, spunea criticul Dan C. Mihailescu, în 2006, într-un articol pe care l-am publicat la vremea respectivă, în Evenimentul zilei (articolul a fost preluat aici).
Marin Sorescu
Daca scriitorul ar fi fost tradus, cu siguranţă ar fi avut mari sanse pentru a lua Nobel. "Nobelul e parte a marii afaceri economice globale, iar criteriul notorietăţii şi al vânzărilor rămâne primordial”, afirma criticul Mircea Mihăieş.
Norman Manea
Scriitor roman, de origine evreiască, stabilit in SUA, este unul dintre cei mai invocaţi candidaţi contemporani. Totuşi „nu am avut un candidat român din două motive. Unu, fiindcă România nu este incă o miză geo-politică pe harta „literaturii” mondiale, şi doi, fiindcă nu există în cultura noastră o minima solidaritate intelectuala”, spunea criticul Daniel Cristea-Enache, cu ocazia dezbaterii din 2006. „De pildă, dacă Cartarescu, Codrescu, Manea, cel mai des invocati ar lua Nobelul, „colegii” de breaslă ar suferi cumplit”, adauga Enache.
„E limpede că şi Nobelul, şi Oscarurile se acord pe criterii etno-corect-politice, plus „justa repartizare” geografică, pe continente. A fost Africa, vine China, urmează India etc. Criteriul estetic vine abia pe urmă, daca mai vine. În 2006 dat fiind că planeta a fost dominată de conflictul arabo-israelian, în firea traditiei ar fi fost ca premiatul să fie Amos Oz. Însa pentru ca Turcia s-a mai apropiat de intrarea in UE, a venit rândul lui Orhan Pamuk”, declara criticul Dan C. Mihăilescu, cu ocazia debaterii din 2006.
Se încarcă comentariile...
