Cărţi

articolul anterior articolul urmator

Alexandr Soljeniţîn, prin ochii fiului său mijlociu: „Tata a fost pentru mine exemplul unei vieţi drepte şi cu scopuri clare” EXCLUSIV

8
28 Sep 2021 04:12:03
Autor: Denis Grigorescu
Alexsandr Soljeniţîn şi fiul său, Ignat Soljeniţîn FOTO: Wikipedia/ Steve Riskind
Alexsandr Soljeniţîn şi fiul său, Ignat Soljeniţîn FOTO: Wikipedia/ Steve Riskind

Fiu al marelui scriitor şi activist rus Alexandr Soljeniţîn, Ignat Soljeniţîn, unul dintre cei mai apreciaţi dirijori şi pianişti din lume, a acordat un interviu exclusiv pentru „Adevărul” în care a vorbit despre ilustrul său tată şi despre cele mai speciale amintiri cu acesta.

Ignat Soljeniţîn este fiul mijlociu al lui Alexandr Soljeniţîn, are 49 de ani, s-a născut la Moscova şi locuieşte de mai mulţi ani la New York. Tatăl său, care a murit în 2008, a făcut cunoscută lumii întregi, prin scrierile sale, problema gulagurilor şi a lagărelor de muncă forţată din Uniunea Sovietică. Deşi, de cele mai multe ori, scrierile sale erau interzise, a reuşit să publice o serie de cărţi, dintre care cele mai faimoase sunt: Arhipelagul Gulag, O zi din viaţa lui Ivan Denisovici sau Pavilionul canceroşilor. Alexandr Soljeniţîn a primit Premiul Nobel pentru Literatură în 1970. În 1973, a publicat Arhipelagul Gulag, publicare grăbită şi de decesul, în condiţii suspecte, al Elizavetei Voronianskaia, dactilografa textului, care, anchetată fiind, a divulgat celor de la KGB ascunzătoarea unui exemplar din carte. Cele trei volume despre viaţă şi moarte în lagărele sovietice au umplut de consternare intelectualitatea din Europa de Vest şi Statele Unite ale Americii, care nu cunoştea decât sistemul concentraţionar nazist, şi au năruit imaginea orbitoare despre paradisul bolşevic, construită cu atâta trudă de agenţii de influenţă ai Cominternului, ai PCUS şi ai KGB-ului. Alexandr Soljeniţîn a fost expulzat din Uniunea Sovietică în 1974 şi s-a stabilit în Statele Unite ale Americii, însă a revenit în Rusia în 1994, după căderea regimului comunist. Marele scriitor şi-a exprimat deziluzia în ceea ce priveşte Rusia post-sovietică şi a pledat constant pentru restaurarea monarhiei. După reîntoarcerea în Rusia, Aleksandr Soljeniţîn a publicat, printre numeroase scrieri, opt nuvele, o serie de poeme şi o memorie literară despre anii petrecuţi în Vest.

Care este prima amintire pe care o aveţi legată de tatăl dumneavoastră?

Îmi amintesc când aveam câţiva ani şi tata venea lângă patul meu şi îmi spunea „Noapte bună” înainte să mă culc.

Când v-a spus prima oară tatăl dumneavoastră despre experienţa sa din Gulag?

Am aflat despre experienţa sa în lagărele de reeducare mai întâi citindu-i cărţile de la o vârstă fragedă, iar apoi vorbind cu tata despre acele lagăre.

Când aţi realizat prima oară cât de faimos era tatăl dumneavoastră?

Nu îmi amintesc să nu fi ştiut vreodată cât de cunoscut era tatăl meu.

Ignat Soljeniţîn este unul dintre cei mai apreciaţi dirijori şi pianişti contemporani FOTO: Steve Riskind

Cum a fost copilăria dumneavoastră în Vest, în America?

A fost o copilărie fericită pentru că eram o familie puternică şi fericită. Însă eram şi o familie „duală”, din cauza contrastului dintre cultura noastră rusească de acasă şi cultura americană din afara casei.

Care a fost motivul principal al pasiunii dumneavoastră pentru pian şi muzică clasică?

Am iubit muzica de mic. Părinţii mei îmi spuneau că încă dinainte de a învăţa să merg mă sprijineam de pick-up şi ascultam discurile de vinil cu muzică clasică pe care ei le puneau.

Aleksandr Soljeniţîn a avut o prietenie îndelungată cu marele violonist Mstislav Rostropovich. L-aţi cunoscut personal  pe Rostropovich? V-a influenţat cariera?

Slava, cum vrea să i se spună de către toţi, a fost pentru mine un mare mentor, profesor şi coleg încă de când aveam 7-8 ani şi până la moartea sa. Am învăţat multe de la el prin repetiţii, concerte şi discuţii private despre muzică. Şi iubeam să susţin spectacole cu el.

Ignat Soljeniţîn locuieşte de mai mulţi ani la New York FOTO: Jay L. Clendenin

A dirijat o operă bazată pe un roman al tatălui său

Care a fost reacţia tatălui dumneavoastră după ce v-a văzut pentru prima oară susţinând un concert?

Cred că a fost foarte mândru.

În 2019, la Teatrul Balşoi din Moscova, aţi dirijat premiera operei „O zi din viaţa lui Ivan Denisovici”. Cât de emoţionat a fost pentru dumneavoastră să dirijaţi o operă realizată după un faimos roman al tatălui dumneavoastră?

Să dirijez această operă a fost extrem de emoţionant, pentru că merge în inima esenţei cărţii tatălui meu, adică profunda injustiţie a tiraniei, dar şi dorul uman inexprimabil pentru libertate şi bunătate.

Ce l-a făcut pe tatăl dumneavoastră să se întoarcă la ortodoxism, religia copilăriei sale, după ce a fost eliberat din Gulag?

De fapt, întoarcerea sa graduală spre religie se petrecuse deja în anii petrecuţi în lagăre, cum descrie memorabil în Arhipelagul Gulag.

Ştim cu toţii ce scriitori extraordinar era tatăl dumneavoastră. Însă cum era Alexandr Soljeniţîn ca tată?

Tata era serios, atent, foarte dedicat să ne educe şi să ne insufle virtuţile de bază. Tata a fost pentru mine mereu un exemplu care m-a inspirat, un exemplu al unei vieţi drepte şi cu scopuri clare.

 Care a fost cel mai mare regret al tatălui dumneavoastră?

A avut câteva regrete personale pe care le voi ţine private. Însă legat de scopul vieţii publice, marele regret al tatălui meu a fost de departe faptul că Rusia a ales calea frecvent coruptă „de sub dărâmături” a comunismului şi lipsa de dorinţă a clasei sale politice de a acţiona privind darea de seamă a crimelor din trecut.

Care este cea mai emoţionantă amintire privindu-l pe tatăl dumneavoastră?

Mă gândesc adesea la conversaţiile tihnite pe care le aveam în ultimii ani ai vieţii sale şi cum tata devenea tăcut o perioadă, se uita afară pe fereastră, după care îşi relua conversaţiile cu mine, împărtăşind poveşti ale trecutului şi speranţe pentru viitor.

Cine este Ignat Soljeniţîn

Ignat Soljeniţîn, fiul mijlociu al lui Alexandr Soljeniţîn, este recunoscut pe glob ca unul dintre cei mai talentaţi artişti ai generaţiei sale. Dirijor al Orchestrei de Cameră din Philadelphia şi dirijor-invitat al Orchestrei Simfonice din Moscova, Ignat Soljeniţîn este şi profesor de pian la prestigiosul Institut de Muzică Curtis din S.U.A. A dirijat, de-a lungul carierei sale, numeroase orchestre simfonice de primă mărime, precum cele din Baltimore, Seattle sau Toronto şi a colaborat cu artişti de primă mărime precum Richard Goode, Gary Graffman, Steven Isserlis, Leila Josefowicz, Sylvia McNair, Garrick Ohlsson, Mstislav Rostropovich şi Mitsuko Uchida. În stagiunea 2019-2020, Ignat Soljeniţîn a dirijat la Teatrul Balşoi din Moscova premiera operei „O zi din viaţa lui Ivan Denisovici”, bazată pe romanul cu acelaşi nume al tatălui său. În această stagiune, Ignat Soljeniţîn va dirija din nou la Teatrul Balşoi şi va susţine, printre altele, recitaluri la Praga, Copenhaga şi Sankt Petersburg. Fiul lui Alexandr Soljeniţîn a susţinut concerte pe tot globul, de la Boston, Tokyo şi Los Angeles, până la Paris, Londra, Sydney sau Toronto.

Vă recomandăm să mai citiţi:

Pe urmele durerii: fosta închisoare Piteşti, locul unde tortura a ajuns obiect de studiu

Supravieţuitor al Închisorii Piteşti: „Cea mai frumoasă zi din detenţie a fost când am refuzat să devin informator. Eram liber, deşi eram închis“

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

8 Comentarii

Cristian saileanu
28.09.2021, 08:08:01

mare disident, poate cel mai mare... pe romani insa nu ii iubea...

-11 (13 voturi)
Cristian saileanu
28.09.2021, 08:10:56

uitati'va, insa, la ce deschidere a avut rusul, si cum l'am tratat noi pe Goma...

-10 (14 voturi)
Mihai Ternopol
28.09.2021, 09:31:50

Lui Soljenitin i se spunea "Profetul". A fost una din cele mai mari minti ale secolului 20. Pus la zid de catre clica neomarxista americana in cele din urma, din cauza unor adevaruri rostite.

-11 (13 voturi)
Lucifer
28.09.2021, 11:32:57

Soljeniţîn scriitorul a fost aproape un profet care, indirect, a prevestit prăbuşirea comunismului, în sensul că un regim concentraţionar nu poate rezista la nesfârşit. Altfel a fost un rus de-adevăratelea, susţinător al mesianismului rusesc, dar de factură ortodoxistă. Artistic vorbind, nu este la înălţimea genială a lui Dostoievski, Cehov, chiar Tolstoi.

Mircea Vidrascu
28.09.2021, 15:23:51

Nu știu dacă "nu ii iubea pe români" cum afirmă cineva, dar în Arhipelagul Gulag una din cele mai eroice figuri este a unui ofițer român, singurul spion adevărat printre miile de nenorociți condamnați pentru spionaj întâlniți de Soljenitin : locotenentul Vladimirescu, șef de promoție al școlii militare, trimis la cererea lui de Marele Stat Major ca agent în Rusia Sovietică; se integrează în URSS în funcții importante, în timpul războiului distruge singur două brigăzi de parașutiști prin sabotarea parașutelor; prins, nu recunoaște nimic decât cînd i se dă ordin direct de către superiorul său, după 23 august. De ce nu mă miră că nici un istoric român după '89 nu a cercetat cazul?

Vezi toate comentariile (8)

Modifică Setările