Bogdan Suceavă, despre „Avalon”: „ Am picat examene, am plecat în America fără să ştiu bine engleză… Mi s-a părut că este suficient material pentru un roman”
0
Sâmbătă, 17 noiembrie, de la ora 16.00, în cadrul Târgului Internaţional de Carte Gaudeamus, se lansează „Avalon. Secretele emigranţilor fericiţi”, de Bogdan Suceavă, apărut recent la editura Polirom. Până pe 17 noiembrie, autorul va susţine un turneu de promovare a cărţii, întâlnindu-şi cititorii din Bucureşti, Cluj, Iaşi şi Paris.
În august 1996, un tînăr matematician român aşteaptă pe aeroportul din Otopeni să înceapă lunga călătorie spre o nouă viaţă. A fost admis la doctorat la Michigan State University, unde urmează să lucreze cu unul dintre cei mai buni geometri din lume, după care se va întoarce în România şi va încerca să profite de avantajul experienţei sale. Acesta e planul, dar, cum se întîmplă de multe ori, viaţa lui îşi va schimba cursul pe nesimţite. Urmează examene ce par imposibile, zile şi nopţi de studiu, prea multă cafea, adaptarea la o altfel de societate, interacţiunea cu românii şi străinii din campus, dar şi un punct de cotitură privind viitorul, odată cu naşterea primului copil în America.
Cum dorul de casă este eclipsat de dorinţa de a-i oferi celui mic o viaţă bună, tînărul se îndreaptă spre cel mai dificil examen dintre toate: candidaturile la sute de universităţi din SUA şi Canada, care necesită nervi de oţel şi credinţa neclintită că în cele din urmă îţi vei găsi postul potrivit şi un nou loc căruia să-i spui acasă. Romanul Avalon. Secretele emigranţilor fericiţi, cu o puternică tentă autobiografică, este un ghid de supravieţuire în mediul universitar american, o carte care ne învaţă că, dacă ai o bază academică solidă, un munte de pasiune pentru ceea ce faci şi un strop de optimism, poţi realiza orice ţi-ai propus.
Există o întreagă legendă că, în momentul în care ai plecat (din ţară-n.r.), totul se rezolvă şi totul va fi minunat, a spus dumincă seara scriitorul Bogdan Suceavă (49 de ani) la evenimentul de lansare a cărţii sale, de la Humanitas Cişmigiu. Cum legendele au însă numai un sâmbure de adevăr, lucrurile nu stau chiar aşa, fiind nevoie de curaj şi numai pentru a-ţi aşeza experienţele într-o ordine narativă.
„Şi, într-adevăr, am picat examene, am plecat în America fără să ştiu bine engleză, am avut interviuri îngrozitoare…Mi s-a părut că este suficient de mult material pentru un roman”, a mai spus scriitorul.
Poetul Florin Iaru a văzut în „Avalon. Secretele emigranţilor feirciţi” o carte de dragoste, din cauza iubirilor prezente în ea, de la cea pentru gândirea matematică- Bogdan Suceavă dedică pagini întregi frumuseţii teoriilor şi inovaţiilor- , la cea pentru patrie.
„E o poveste de iubire ruptă, pentru că personajul din această carte pleacă pentru a se întoarce, şi ce se întâmplă în această călătorie îi schimbă complet planurile. E despărţirea de o ţară, de o civilizaţie de care personajul încearcă să se scuture”.
„Avalon. Secretele emigranţilor fericiţi” e o carte grea la nivel de semnificaţii, crede Iaru, o care în care cititorul trebuie să îşi organizeze gândirea, cu atât mai mult cu cât este un roman pe mai multe planuri.
„În primul rând, Bogdan procedează ca orice romanicer. Mai întâi pune puşca la ochi, fixează realitatea, adică o cabină telefonică, şi lasă puşca aia cu un deget pe trăgaci, aşteptând ca noi să vedem cum glonţul pleacă din ţeavă, străbate ţeasta unui nefericit care a intrat în cabină să dea un telefon, şi în felul ăsta se termină filmul. Cartea începe cu o criză cardiacă care n-are motive fizice, care este o criză cardiacă a suprasolicitării”.
Este vorba de un român aflat la o partidă de fotbal, alături de mai multe grupuri etnice. Ceea ce îi uneşte este scopul pentru care au venit în America, visul, acela de a câştiga, după cum a punctat poetul, ştiinţă, cunoaştere, conştiinţă, pricepere, îndemânare. După ce românului i se face rău, „începe şi ciudăţenia cărţii”: colegii lui români îşi joacă în continuare meciul.
„Ajunge în spital unde este pus la orizontală…existenţa lui din ultimii patru ani începe să iasă la iveală. Descoperim un băiat care plecase din România cu un singur gând: să extragă din America tot ce se poate extrage şi să se întoarcă aici, la universitate, unde să facă mai departe matematică”.
Pentru cine scrie Bogdan Suceavă
Pentru Bogdan Suceavă, primează informaţia, astfel că a scris „Avalon” pentru cei cărora le-ar putea folosi experienţele lui.
„Am vrut să ofer informaţie în interiorul romanului. Rămân la părerea că cel mai important, cel mai frumos lucru pe care-l putem crea este romanul. Este cumva arta supremă care poată să includă diverse forme de discurs, poate include diverse nuanţe şi diverse feluri de a comprima informaţia.Ori, o asemenea informaţie utilă, în interiorul unui roman, ăsta mi se pare scopul esenţial”.
-FRAGMENT-
„În vara lui 1999, în timpul sesiunilor de orientare în care i‑am îndrumat pe Onur, pe Oliver şi pe alţi zece nou‑veniţi, am avut la un moment dat o conversaţie privată cu Oliver. L‑am întrebat ce fel de matematică lucra. Mi‑a spus că predase analiză funcţională în Ljubljana şi că plănuia să scrie o teză în analiză. Îmi menţionase mai devreme că avea 23 de ani. Detaliul că predase deja analiză funcţională m‑a impresionat. Ştiam foarte bine ce înseamnă asta şi că ai nevoie de maturitate matematică pentru a preda aşa ceva. I‑am spus:
— Cred că tu eşti gata pregătit pentru examenul de analiză.
A îngheţat:
— Ce examen de analiză?
— The Analysis Qualifying exam.
— Ce e ăsta?
— Aşa e, îi spun, tu nu ai primit încă dosarul şi probabil nu ai citit ce ai de făcut aici. Ai de dat un examen de analiză, cinci probleme de analiză reală, cinci de analiză complexă, examenul durează trei ore. Se dă în a doua sâmbătă din septembrie.
Se uită la mine de parcă tocmai am pogorât dintr‑un OZN.
— Dar trebuie să‑l dau acum?
Zâmbesc şi îi explic:
— Nu, nu trebuie deloc. Sunt unii care l‑au trecut şi‑n anul cinci, după ce au încercat de trei sau patru ori, deşi există riscuri ca un doctorand să fie dat afară din program dacă petrece aşa de mult timp fără să treacă examenele. Tocmai de aceea, dacă l‑ai da acum şi l‑ai trece, asta ar produce o impresie extraordinară în program.
Se gândeşte puţin, apoi e tentat.
— Unde sunt problemele din anii precedenţi?
Era inevitabil, va merge la bătălie.
— Le am pe toate, îi spun. – Sunt la mine în birou.
I le‑am dat în după‑amiaza aceea. Aveam un dosar de peste patru sute de pagini, cu probleme şi soluţii, toate scrise la mare artă. L‑am rugat frumos să nu piardă nici o foaie şi mi le‑a dat înapoi în aceeaşi stare în care i le dădusem. A avut la dispoziţie două săptămâni şi două zile ca să se pregătească, în condiţiile în care studiase un conţinut similar de acasă, din Slovenia. S‑a prezentat la examen şi l‑a trecut. A fost probabil una dintre cele mai bune idei pe care le‑am sugerat vreodată cuiva.
Ceea ce poate el nu poate oricine. Când a venit să‑mi spună că a trecut examenul, râdea şi dansa.
— Şi acum ce să fac? m‑a întrebat.
— E simplu, îi zic. – Te duci la profesorul Volberg şi‑i spui aşa: sunt Oliver, am venit din Novo mesto, din Balcani, am trecut deja qualifying‑ul vostru de analiză, care e o glumă, şi aş vrea să‑mi scriu teza cu tine. La ce seminar să vin?
Atunci când râde şi aplaudă, are nevoie de mai mult de un metru de spaţiu în jur. Oricum, aşa arată victoriile. Exact aşa. Vin dinlăuntru, din ceea ce eşti, din ceea ce poţi să faci. Aruncă ei spre tine nişte probleme şi tu le desfaci coaja dură şi vezi ce se află acolo. Crime scene investigation.” (Copyright: Editura Polirom)
Bogdan Suceavă s-a născut pe 27 septembrie 1969 la Curtea de Argeş. Studii în matematică la Universitatea din Bucureşti şi la Michigan State University. În prezent, profesor în Departamentul de Matematică de la California State University, Fullerton, SUA.
Autor al volumelor de proză: Teama de amurg (1990); Sub semnul Orionului (1992); Imperiul generalilor tîrzii şi alte istorii (2002, 2003); Bunicul s-a întors la franceză, istorii (2003, 2008); Venea din timpul diez (2004, 2010, 2014); Miruna, o poveste (2007, 2008, 2017); Distanţe, demoni, aventuri (2007); Vincent nemuritorul (2008); Noaptea cînd cineva a murit pentru tine (2010); Memorii din biblioteca ideală (2013); Scrisori de la Polul Est (2015); Republica (2016); Istoria lacunelor. Despre manuscrise pierdute (2017). Distincţii literare: Premiul I Nemira, în 1993, pentru nuvela Imperiul generalilor tîrzii; Premiul CopyRo, în 2002, pentru volumul Imperiul generalilor tîrzii şi alte istorii; Premiul pentru Proză al Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti pentru Miruna, o poveste; Premiul I al Reţelei literare pentru Noaptea cînd cineva a murit pentru tine.
Programul evenimentelor dedicate promovării cărţii:
Cluj: -Luni, 12 noiembrie, ora 12:00: Întîlnire cu elevii Colegiului „Emil Racoviţă”, Cluj-Napoca
Moderează: Monica Columban, Maria Riţiu
-ora 18.00: Book Corner Librarium (Bdul Eroilor nr. 15)
Invitaţi: Maria Chiorean, Mihnea Bâlici (studenţi la Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca), Doru Pop
Moderator: Valentin Derevlean
Iaşi: - Marţi, 13 noiembrie, ora 17.00, Librăria „Orest Tafrali” (Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, corp A, parter)
Invitaţi: Ioana Hrib, Catinca Zamfir (eleve ale Colegiului Naţional „Mihai Eminescu” din Iaşi)
Moderator: Bogdan Creţu
- Miercuri, 14 noiembrie, ora 14:30, la Clubul de lectură „Alecart”, Amfiteatrul Centrului de Limbi Moderne şi Integrare Culturală, Universitatea de Medicină şi Farmacie „Grigore T. Popa”, Iaşi
Vor vorbi, alături de autor: Viviana Gheorghian, Andrada Strugaru, Raisa Manolescu
Moderează: prof. Nicoleta Munteanu
Paris
-Luni 19 noiembrie, ora 18:00, Sala de conferinţe a ICR Paris (1 rue de l’Exposition, 75007 Paris)
Conferinţă pe tema Un mystère médiéval: le concept de curvitas de Nicole Oresme
Prezentare: Doina Marian
Moderare: Iulia Badea-Gueritée
-Marţi 20 noiembrie, ora 10:30, INALCO (Sala 4.04): Întîlnire cu studenţii de la INALCO (Institut National des Langues et Civilisations Orientales), alături de Cécile Folschweiller, Irina Gridan, Ina Delaunay-Ciodaru
Se încarcă comentariile...
