Cărţi

articolul anterior articolul urmator

Cartea „Suntem dezrădăcinate“, de Malala Yousafzai, descrie povestea unor fete refugiate din toată lumea

0
10 Dec 2019 10:21:17
Autor: Otilia Andrei
Malala Yousafzai, laureata Premiului Nobel pentru Pace 2014
Malala Yousafzai, laureata Premiului Nobel pentru Pace 2014

„Suntem dezrădăcinate. Călătoria mea şi poveştile altor fete refugiate din toată lumea“, o carte nouă de Malala Yousafzai, laureata Premiul Nobel pentru Pace 2014, a apărut la Editura Polirom. "Adevărul" prezintă un fragment în avanpremieră.

În volumul "Suntem dezrădăcinate. Călătoria mea şi poveştile altor fete refugiate din toată lumea", de Malala Yousafzai, laureata Premiul Nobel pentru Pace 2014, în traducerea Biancăi Alecu, autoarea  aduce în faţa noastră câteva dintre persoanele aflate în spatele statisticilor şi ştirilor zilnice despre milioanele de oameni din întreaga lume ce sunt forţaţi să-şi părăsească domiciliul.

Vizitele făcute de Malala în taberele de refugiaţi au ajutat-o să vadă cu alţi ochi propria experienţă a dezrădăcinării – mai întâi ca persoană strămutată intern, în perioada copilăriei petrecute în Pakistan, apoi ca activist la nivel internaţional ce putea călători oriunde în lume, mai puţin în iubita ei ţară natală.

În "Suntem dezrădăcinate", Malala nu spune doar povestea ei despre adaptarea la o nouă viaţă şi dorul de casă, ci împărtăşeşte şi poveştile unor tinere pe care le-a întîlnit în timpul numeroaselor ei călătorii – tinere care şi-au pierdut familia, comunitatea şi, adesea, singurul mod de viaţă pe care-l ştiau.

În plină criză a migraţiei, în timp de război şi conflicte izbucnite la graniţă, "Suntem dezrădăcinate" este un avertisment important care aminteşte că fiecare dintre cei 68,5 milioane de oameni ce sunt strămutaţi în prezent reprezintă o persoană – adesea tânără – cu propriile sale speranţe şi aspiraţii, care merită să trăiască în pace şi să-i fie respectate drepturile universale. Malala Yousafzai este autoarea volumului "Eu sunt Malala", apărut în anul 2014 la Polirom, în traducerea Ioanei Georgescu, care spune povestea fetei care a luptat pentru educaţie şi a fost împuşcată de talibani.

„Eu sunt Malala“ este povestea extraordinară a unei familii dezrădăcinate de terorismul global, o poveste despre lupta pentru dreptul fetelor la educaţie, despre un tată care, înfiinţînd el însuşi o şcoală, şi-a încurajat permanent fiica să se exprime liber şi să continue să înveţe. Totodată, este mărturia curajului unor părinţi care îşi iubesc cu ardoare fiica într-o societate care preţuieşte fiii. Eu sunt Malala ne întăreşte credinţa în puterea oamenilor de a schimba lumea.

Când talibanii au ocupat Valea Swat din Pakistan, printre foarte puţinii care au îndrăznit să protesteze a fost şi o fată. Malala Yousafzai a refuzat să tacă şi a luptat pentru dreptul ei la educaţie. În ziua de marţi, 9 octombrie 2012, la cincisprezece ani, Malala aproape că a plătit cu viaţa această îndrăzneală. În timp ce se afla în autobuzul care o aducea acasă de la şcoală, a fost împuşcată în cap de la mică distanţă. Deşi aproape nimeni nu mai credea că va trăi, Malala s-a însănătoşit, iar fetiţa născută într-o regiune din nordul Pakistanului a ajuns să ţină discursuri în sălile sediului ONU din New York. La şaisprezece ani, Malala este un simbol al protestelor paşnice şi cea mai tînără persoană nominalizată vreodată la Premiul Nobel pentru Pace.

Fragment din „Suntem dezrădăcinate“

"În timp ce merg pe străzile din Birmingham cu fraţii mei, cu mama şi tata, mă opresc o secundă să simt pacea. Este peste tot în jurul nostru, în copacii ce se clatină încet în vânt, în sunetul maşinilor ce vin şi pleacă, în râsul unui copil, în timida încercare de a se ţine de mână a unui băiat şi a unei fete în timp ce rămân încet în urma prietenilor. Şi eu simt pacea, în oase. Îi mulţumesc lui Allah pentru tot, pentru faptul că trăiesc, că sunt în siguranţă, că familia mea este în siguranţă.

Nu încetează niciodată să mă şocheze felul în care oamenii iau pacea ca pe un lucru normal.

Eu sunt recunoscătoare pentru asta zi de zi. Nu toţi au parte de ea. Milioane de bărbaţi, femei şi copii sunt martorii războiului în fiecare zi. Realitatea lor înseamnă violenţă, case distruse, vieţi nevinovate pierdute. Şi singura lor opţiune pentru a fi în siguranţă este să plece. „Aleg“ să fie dezrădăcinaţi.

Dar aceasta nu e o alegere. Acum zece ani, când eram necunoscută în afara Pakistanului, a trebuit să îmi părăsesc casa împreună cu familia şi cu mai mult de două milioane de oameni din valea Swat. Nu am avut de ales.

Nu era prudent să rămânem. Dar unde să mergem?

Aveam unsprezece ani. Şi am fost dezrădăcinată. Pentru un refugiat sau o persoană strămutată din cauza unui conflict violent – cel mai des întâlnit motiv pentru care oamenii pleacă – se pare că nu mai există un loc sigur în zilele noastre. Din 2017, Naţiunile Unite constată că sunt 68,5 milioane de oameni strămutaţi forţat în întreaga lume, dintre care 25,4 milioane sunt consideraţi refugiaţi. Cifrele sunt atât de mari, încât uităm că ele reprezintă oameni forţaţi să‑şi părăsească locuinţa. Sunt doctori, profesori, avocaţi, jurnalişti, poeţi sau preoţi. Şi mai sunt şi copii, atât de mulţi copii. Lumea uită că înainte de a fi strămutat erai un activist, un student, un tată pe nume Ziauddin, că erai o fetiţă pe nume Malala. Cei dezrădăcinaţi nu sunt doar nişte cifre ameţitoare, ci sunt oameni care speră la un viitor mai bun. Am avut privilegiul de a întâlni multe persoane ce au trebuit să-şi refacă viaţa, deseori în locuri total străine lor. Oameni care au pierdut atât de mult – inclusiv pe cei dragi – şi au fost forţaţi să o ia de la început. Asta înseamnă să înveţi o limbă nouă, o cultură nouă, un nou mod de a fi în lume. Împărtăşesc povestea mea despre dezrădăcinare nu din dorinţa de a-mi evoca trecutul, ci pentru a-i onora pe oamenii pe care i-am întâlnit şi pe cei pe care nu-i voi întâlni niciodată.

Am scris această carte pentru că pare că foarte multă lume nu înţelege că refugiaţii sunt oameni obişnuiţi. Tot ce îi deosebeşte este faptul că au fost prinşi în mijlocul unui conflict ce i-a forţat să-şi lase în urmă casa, pe cei dragi şi singurul stil de viaţă pe care-l ştiau. În călătoria lor, au riscat foarte mult. De ce ? Pentru că ea presupune de prea multe ori o alegere între viaţă şi moarte.  Şi, la fel ca familia mea în urmă cu zece ani, aceşti oameni au ales viaţa" (Copyright Editura Polirom).

Câştigătoarea Premiului Nobel pentru Pace şi autoarea de bestselleruri Malala Yousafzai le aduce în faţa noastră pe câteva dintre persoanele aflate în spatele statisticilor şi ştirilor zilnice despre milioanele de oameni din întreaga lume ce sînt forţaţi să-şi părăsească domiciliul. Vizitele făcute de Malala în taberele de refugiaţi au ajutat-o să vadă cu alţi ochi propria experienţă a dezrădăcinării – mai întîi ca persoană strămutată intern, în perioada copilăriei petrecute în Pakistan, apoi ca activist la nivel internaţional ce putea călători oriunde în lume, mai puţin în iubita ei ţară natală. În Suntem dezrădăcinate, Malala nu spune doar povestea ei despre adaptarea la o nouă viaţă şi dorul de casă, ci împărtăşeşte şi poveştile unor tinere pe care le-a întîlnit în timpul numeroaselor ei călătorii – tinere care şi-au pierdut familia, comunitatea şi, adesea, singurul mod de viaţă pe care-l ştiau. În plină criză a migraţiei, în timp de război şi conflicte izbucnite la graniţă, Sîntem dezrădăcinate este un avertisment important care aminteşte că fiecare dintre cei 68,5 milioane de oameni ce sînt strămutaţi în prezent reprezintă o persoană – adesea tînără – cu propriile sale speranţe şi aspiraţii, care merită să trăiască în pace şi să-i fie respectate drepturile universale. Malala Yousafzai este cofondatoare şi membră a conducerii organizaţiei Malala Fund. A început să militeze pentru educaţie la vîrsta de unsprezece ani, perioadă în care a scris un blog anonim pentru BBC Urdu despre viaţa sub ameninţarea talibanilor din valea Swat, Pakistan. Pe urmele tatălui său, Malala a susţinut public dreptul fetelor la educaţie, ajungînd să fie mediatizată şi premiată în întreaga lume. La cincisprezece ani, a fost atacată de talibani pentru crezul ei. Malala a găsit refugiu şi ajutor în Marea Britanie şi şi-a continuat lupta pentru fetele din întreaga lume. În 2013 a pus bazele Malala Fund împreună cu tatăl ei, Ziauddin. Un an mai tîrziu, a cîştigat Premiul Nobel pentru Pace în semn de recunoaştere a eforturilor sale de a conferi fiecărei fete dreptul la doisprezece ani de educaţie de calitate, sigură şi gratuită. Studiază filosofie, politică şi economie la Universitatea Oxford.

 

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

0 Comentarii