Cărţile verii la Editura Polirom

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Volume de Nicolae Steinhardt, Ivo Andric, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură, sau Peter Matthiesen, naturalist american, se numără printre recomandările Editurii Polirom pentru această vară.

1. Seria de autor N. Steinhdart, Varia (I)

Seria de autor "N. Steinhardt" apare în coeditare cu Mănăstirea „Sfinta Ana” Rohia.

Primul volum Varia cuprinde texte scrise pînă în 1948: André Gide, Post bellum, precum şi articole inedite în volum, apărute iniţial în diverse periodice, ca Vlăstarul, Adevărul, Lumea etc. Temele abordate în aceste texte sînt dintre cele mai diverse: André Gide propune o incursiune în viaţa şi opera unuia dintre scriitorii preferaţi ai lui Steinhardt, studiul istoric Post bellum analizează Franţa de după 1870 şi Germania de după 1918, fiind, în cuvintele autorului, o „incercare asupra unui paralelism istoric şi asupra formulării unor învăţăminte politice”, în timp ce articolele din periodice reflectă numeroasele preocupări ale lui N. Steinhardt, de la literatură şi istorie la drept sau călătorii.

Nicolae Steinhardt (foto: dreapta) (1912-1989), scriitor, critic literar, eseist şi publicist. De la momentul apariţiei, capodopera sa, Jurnalul fericirii, a fost mereu reeditată. În 2008, Editura Polirom şi Mănăstirea „Sfinta Ana” Rohia au început publicarea operei integrale a lui N. Steinhardt, din care au apărut pînă in prezent 18 volume, între care: Jurnalul fericirii, În genul... tinerilor, Critică la persoana întîi, Incertitudini literare, Drumul către isihie • Ispita lecturii, Prin alţii spre sine, Monologul polifonic.

nicolae steinhardt

2. Cronică din Travnik, de Ivo Andrić, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în anul 1961

Colecţia Biblioteca Polirom • Traducere din limba sîrbă şi note de Dragan Stoianovici şi Virgil Teodorescu

La începutul secolului al XIX-lea, un consul francez şi unul austriac sînt obligaţi să rămînă şapte ani alături de vizirii turci în orăşelul bosniac Travnik, aflat la hotarele unui aproape muribund Imperiu Otoman. În Travnik se trăieşte greu dacă eşti străin; comunitatea de localnici – musulmani, catolici, ortodocşi, evrei şi ţigani – , altfel foarte divizată, e unită de un singur lucru: dispreţul faţă de cei din afară. Izolaţi într-o apăsătoare atmosferă de neîncredere reciprocă şi istoviţi de jocul fără sfîrşit al intrigilor diplomatice, consulii şi vizirii sînt nevoiţi să trăiască şi să sufere unul lîngă celălalt, împinşi de capriciile politice ale ţărilor care i-au trimis la marginea Europei.

Scris după ce violenţele etnice devastaseră din nou, a cîta oară, regiunea în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, cuprinzător istoric şi cu subtilităţi de psihologie care amintesc de Tolstoi, Cronică din Travnik e o saga ce, simbolic, depăşeşte graniţele Bosniei natale a lui Andrić: potenţialul de neînţelegere şi de conflict naţional, barierele ce împiedică nevoia să capete glas, înstrăinarea şi duplicitatea sînt, ieri ca şi azi, răni ale lumii întregi.

Imagine indisponibilă

Ivo Andrić (1892-1975), laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în 1961, este unul dintre cei mai cunoscuţi şi mai traduşi autori de limbă sîrbo-croată. Născut în Bosnia (în perioada în care era administrată de Imperiul Austro-Ungar), îşi petrece copilăria la Vişegrad, oraşul despre care va scrie în cel mai celebru roman al său, E un pod pe Drina... În discursul de recepţie la Academia Suedeză, Andrić va face elogiul literaturii iugoslave, venind dintr-o „ţară mică între două lumi”, şi al prozei istorice, menită să dea adevărata imagine a condiţiei umane. În tulburii ani ai sfîrşitului de secol XX şi ai începutului celui următor, figura lui Ivo Andrić va fi ea însăşi un simbol al istoriei nemiloase: acuzat de intelectualii musulmani din Bosnia de a fi falsificat în romanele sale perioada stăpînirii otomane, va fi „recuperat” de naţionaliştii sîrbi în forma butaforică a unui Andrićgrad, ridicat în mijlocul Vişegradului pentru o ecranizare, semnată E. Kusturica, a romanului E un pod pe Drina...

3. O căsnicie americană, de Tayari Jones, Women’s Prize for Fiction, 2019

Colecţia Biblioteca Polirom • Traducere din limba engleză şi note de Iulia Anania

Roman selectat în 2018 de Oprah Winfrey pentru cunoscutul ei club de lectură • O tumultuoasă poveste despre iubire şi nedreptate în Sudul american

Celestial şi Roy, proaspăt căsătoriţi, întruchipează deopotrivă visul american şi noul Sud al Statelor Unite. El e tînăr afacerist, ea, o artistă cu carieră promiţătoare în faţă. Rutina vieţii de cuplu le este brusc invadată de circumstanţe pe care nici unul dintre ei nu şi le-ar fi putut imagina: în momentul cînd îi vizitează pe părinţii lui Roy într-un orăşel din Louisiana, Roy e arestat şi condamnat la doisprezece ani de închisoare pentru o infracţiune despre care Celestial ştie că soţul ei nu a comis-o. Pe măsură ce anii trec, Celestial nu reuşeşte să păstreze vie dragostea care a fost centrul vieţii ei şi îşi află consolarea în braţele lui Andre, prietenul din copilărie. Cînd, după cinci ani, sentinţa lui Roy e brusc anulată şi el se întoarce în Atlanta gata să-şi reia viaţa împreună cu Celestial, aceasta se vede pusă în faţa unei decizii chinuitoare: să renunţe sau să încerce să reclădească o căsnicie care şi-a pierdut temeiul.

Imagine indisponibilă

Tayari Jones (foto: sus, via polirom.ro), născută în 1970 în Atlanta, Georgia, este absolventă a Spelman College, Iowa State University şi Arizona State University, iar în prezent e profesor asociat la Rutgers-Newark University. Este autoarea romanelor Leaving Atlanta (2002), The Untelling (2005), Silver Sparrow (2011) şi An American Marriage (O căsnicie americană, 2018).

4. Leopardul de zăpadă, de Peter Matthiesen, volum premiat cu National Book Award

Colecţia Biblioteca Polirom • Traducere din limba engleză de Mihaela Negrilă

Leopardul de zăpadă este o relatare a călătoriei făcute de Peter Matthiessen impreună cu naturalistul George Schaller în Nepal, in căutarea faimoasei feline cu acest nume, dar şi pentru a vizita Minăstirea de Cristal, un centru spiritual budist din Himalaya. Pasionat de filosofia zen şi, in acelaşi timp, un observator perspicace al lumii din jur, Matthiessen transformă relatarea călătoriei sale intr-una de tip iniţiatic, in care căutarea acelui animal rar se imbină cu o căutare a sinelui. Descrierea călătoriei, cu greutăţile întîmpinate pe traseu, prin munţii inzăpeziţi şi satele nepaleze, alternează cu digresiuni pe teme spirituale, legate de gîndirea şi practica budistă. Această împletire de întîmplări, idei, personaje exotice şi descrieri ale copleşitoarelor peisaje himalayene conferă un farmec aparte volumului lui Matthiessen, scris sub forma unui jurnal de expediţie, dar care e în acelaşi timp o călătorie spre fiinţa lăuntrică ascunsă in fiecare dintre noi.

Imagine indisponibilă

Peter Matthiessen (1927-2014) a fost un scriitor şi naturalist american, membru al Academiei Americane de Arte şi Litere. Născut în New York, Matthiessen a studiat la Yale University. Ulterior a trăit cîţiva ani la Paris şi este unul dintre fondatorii prestigioasei publicaţii Paris Review. A publicat aproximativ treizeci de volume de ficţiune şi de călătorie, inclusiv Leopardul de zăpadă (1978). In 2008, masivul volum Shadow Country este recompensat cu acelaşi mare premiu naţional şi, în 2010, cu Medalia William Dean Howells, distincţie oferită de Academia Americană de Arte şi Litere pentru cel mai remarcabil roman american din ultimii cinci ani.

5. Şcoala de magie şi alte povestiri, de Michael Ende, autorul bestsellerului internaţional Povestea fără sfărşit

Colecţia Junior • Traducere din limba germană de Raluca Truşcanu • Cu ilustraţii de Regina Kehn/ Vîrsta recomandată 8+

Cine îl cunoaşte pe Michael Ende doar ca autor al Poveştii fără sfîrşit, al lui Momo sau al lui Jim Năsturel va descoperi in volumul Şcoala de magie şi alte povestiri minunate, poveşti şi fabule scrise de-a lungul timpului şi adunate într-o carte care se adresează atît copiilor, cît şi adulţilor. Printre altele, cei mici pot descoperi aici secretul Lenei, pot picta alături de Moni o operă de artă sau pot participa la infruntarea dintre regatul care avea o lingură magică şi cel care avea un castron fermecat. Adulţii sînt purtaţi în lumea teatrului de umbre al Ofeliei, au şansa să-şi regăsească visurile aproape uitate la Şcoala de magie sau pot trăi alături de Rinocerul Norbert frămintările ridicării unui monument în cinstea propriei persoane. Michael Ende spunea că o povestire devine adevărată numai atunci cînd găseşti un anumit ton pentru ea. Cu siguranţă în toate poveştile sale din acest volum marele magician al cuvintelor a găsit tonul potrivit, fie el serios sau plin de umor.

Imagine indisponibilă

Michael Ende (1929-1995) este unul dintre cei mai populari autori germani de literatură pentru copii. A scris piese de teatru, poezii şi romane fantastice, dintre care multe au fost dramatizate sau ecranizate. Momo (1973; Polirom, 2012, 2016, 2017) a fost distins în 1974 cu Deutscher Jugendliteraturpreis. De acelaşi autor: Jim Knopf und Lukas der Lokomotivführer (1960), Lirum Larum Willi Warum (1978), Die unendliche Geschichte (1979; Povestea fără sfîrşit; Polirom, 2005, 2016), Der Spiegel im Spiegel. Ein Labyrinth (1984), Die Geschichte von der Schüssel und vom Löffel (1990).

Cultură



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite