Ce citim în această toamnă. „Spioana“ lui Paulo Coelho, printre noutăţile editoriale
0
Un nou roman de Paulo Coelho se va afla din 10 octombrie în librării, alături de titluri de Julian Barnes, Dario Fo, Vintilă Horia se numără printre noutăţile ultimului sezon editorial din 2016
În această tomană editurile insistă în continuare pe traducerile de ficţiune străină, bestseller, volume premiate, autori cu notorietate sau tineri scriitori în curs de afirmare.
„În ceea ce priveşte autorii români, un loc aparte îl ocupă revirimentul cărţii de poezie, deşi poezia are în continuare statutul de literatură riscantă. Un alt segment editorial care se dezvoltă în mod surprinzător este acela al literaturii pentru copii semnate de autori români. Cartea practică şi cea educaţională rămân în continuare în topurile celor mai vândute produse editoriale, spune Cosmin Perţa, din partea Editurii Paralela 45.
Trilogia exilului, de Vintilă Horia
„Salvarea de ostrogoţi. Prigoniţi-l pe Boetiu!“ şi „Dumnezeu s-a născut în exil“, două volume care, alături de „Cavalerul resemnării“, publicat de Editura Vremea la începutul verii, formează „Trilogia exilului“ a lui Vintilă Horia. În serie va mai apărea şi „Jurnalul unui ţăran de la Dunăre“, la începutul lunii noiembrie.
Vintilă Horia este singurul scriitor român care a obţinut premiul Goncourt, unul dintre cele mai prestigioase premii literare din lume, atribuit pentru romanul său scris în franceză „Dumnezeu s-a născut în exil“. Prea puţin cunoscut în propria sa ţară, în spaţiul culturii universale scriitorul este recunoscut ca un creator important al secolului XX.
Aristocărţile lui Carmen Sylva
În colecţia Aristocărţi a Editurii Vremea vor apărea: „În jurul Exilatei. La Sinaia, Bucureşti, Veneţia“ de Carmen Sylva (Regina Elisabeta a României) şi Pierre Loti, texte reunite şi prezentate de Alain Quella-Villéger. De asemenea, va fi publicată „Poveştile Peleşului“, de Carmen Sylva.
În colecţia Vremea Aviaţiei vor apărea „Drumul celor puţini“, de Tudor Greceanu, „Am zburat pentru România Mare. Memoriile unor aviatori care au luptat în anii Primului Război Mondial“, de Valeriu Avram, „Rănile unui oraş. Bucureşti bombardat. 4 aprilie- 26 august 1944“, de Alexandru Armă, şi „Cele două Ourednik“ (Europeană şi Momentul prielnic. 1855).
Romanul lui Dario Fo „Fiica papei“, în traducerea lui Vlad Russo, apărut la Humanitas Fiction, face dreptate uneia dintre cele mai hulite figuri ale istoriei: Lucrezia Borgia. Cel mai vândut roman al anului 2014 în Italia. Dario Fo, iconoclastul autor al „Misterului buf “şi a multe alte piese de teatru ce reînvie tradiţia commediei dell’arte – laureat al Premiului Nobel pentru literatură în 1997 –, a publicat în 2014 primul său roman „Fiica papei", dedicat vieţii uneia dintre figurile remarcabile ale Renaşterii italiene: Lucrezia Borgia. Fascinat de ideea lumii ca spectacol, Dario Fo reconstituie în cheie sarcastică societatea italiană din vremea Renaşterii, propunându-ne totodată o suită de portrete desenate de el după originalele timpului.
Povestea lui Mata Hari
Tendinţele pieţei româneşti de carte spre final de 2016 nu par a fi foarte diferite de cele ale anilor trecuţi. Din luna octombrie, va apărea un nou volum al scriitorului brazilian Paulo Coelho la Editura Humanitas Fiction. La aproape un secol de la moartea ei, faimosul autor recompune, pornind de la documente de arhivă nepublicate, portretul captivant al uneia dintre cele mai enigmatice, curajoase şi independente femei din istorie: Mata Hari (1876 - 1917). De la copilăria într-un orăşel olandez, la viaţa traumatizantă alături de un ofiţer alcoolic în Java şi până la anii de glorie în capitala Franţei, „Spioana“ e un puzzle fascinant şi o lecţie admirabilă despre echilibrul fragil dintre nonconformism şi luciditate.
„Scurtă istorie a şapte crime“
La Editura Litera, în această toamnă, apar titlurile „Scurtă istorie a şapte crime“, de Marlon James (Clasici Contemporani Litera) , „Roşcovanul“ de J.P. Donleavy (Clasici Moderni Litera) şi „Văduva“ de Fiona Barton (Buzz Books). În apariţiile de la sfârşitul anului se regăsesc autori consacraţi (Doctorow, Yates, Flanagan), autori de debut (Fiona Barton) şi serii de autor (Carla Guelfenbein). „Pentru 2016 ne-am propus o crestere de 20% fata de anul 2015. Datorită campaniilor atractive concepute special pentru sărbătorile de iarnă, ne aşteptăm la o creştere a vânzărilor si în cazul hipermarketurilor, mai ales pe segmentul de carte pentru copii“, apreciază Raluca Enache, din partea Editurii Litera.
„Cu ultima suflare“
Primele două titluri pe care editura Nemira le propune cititorilor în această toamnă sunt poveşti adevărate extraordinare şi inspiraţionale, una despre toleranţă în faţa terorismului, cealaltă despre curajul în faţa morţii, apoi titluri noi în colecţiile Babel de literatură universală şi Nautilus SF&Fantasy.
„Nu veţi avea ura mea“ este mărturisirea copleşitoare a jurnalistului francez Antoine Leiris care şi-a pierdut soţia, Hélène Muyal-Leiris, pe 13 noiembrie 2015 în atacurile teroriste de la Bataclan, Paris.
„Cu ultima suflare“, bestseller New York Times şi locul întâi pe Amazon încă de la începutul anului, este cronica transformării neurochirurgului Paul Kalanthi dintr-un naiv student la Medicină, care se întreabă ce înseamnă o viaţă plină de sens, în medic de succes, apoi în pacient şi într-un tată care trebuie să-şi înfrunte propria moarte. Cartea lui Paul Kalanthi este o meditaţie de neuitat despre înfruntarea morţii şi un elogiu al vieţii, dar şi o înduioşătoare şi meditativă cronică despre familie, medicină şi literatură.
În colecţia Babel de literatură universală, coordonată de Dana Ionesc.u apar în această toamnă cărţi scrise de autori contemporani consacraţi precum Julian Barnes, câştigător al premiului Man Booker, Antonio Muñnoz Molina, membru al Academiei Regale Spaniole şi tradus în toată lumea sau Stefano Benni, autor extrem de îndrăgit în Italia.
Povestea lui Şostacovici
„În noaptea timpului“, de Antonio Muñoz Molina, tradus din spaniolă de Adelina Mioara Angheluţă, este un roman-fluviu despre Războiul Civil din Spania, ce aminteşte de prozele epice ale lui Tolstoi, Pasternak sau Hemingway.
„Zgomotul timpului“,cel mai recent roman publicat de Julian Barnes la începutul acestui an şi primit extrem de entuziast de critica din Marea Britanie se lansează la târgul Gaudeamus din noiembrie. Subiectul este unul provocator şi fascinant: povestea compozitorului Dmitri Şostacovici şi a supravieţuirii sale în sângerosul regim stalinist. Scriitorul britanic atinge teme spinoase precum relaţia dintre artă şi putere, dintre curajul şi laşitatea inerente fiecărei fiinţe umane, negocierea şi compromisurile artiştilor în regimurile de opresiune. Portretul unui artist senzaţional devine deci pretextul pentru o cronică a unei epoci extrem de tulburi şi o lecţie despre demnitatea umană.
În colecţia Nautilus SF&Fantasy sunt în pregătire două titluri cu totul speciale, care ies din tiparele clasice ale literaturii science-fiction.
„Şaman“, de Kim Stanley Robinson, autorul „Trilogiei Marte“, este un roman atipic, o combinaţie de realism puternic şi realism magic de factură lirică, pornind de la o premiză inedită: cum era viaţa în Paleolitic, acum treizeci de mii de ani.
Sceptrul şi sangele
Habsburgi, Windsori, Romanovi, Hohenzollerni, familii regale ale Belgiei, Olandei, Italiei, Iugoslaviei, Bulgariei, României sau Greciei – monarhiile europene s-au aflat în inima celor două Războaie Mondiale.
Într-o incursiune istorică fascinantă, punctată de portrete, anecdote, momente-cheie, întâlniri decisive, jocuri de alianţe, Jean des Cars ne introduce în culisele curţilor europene prinse în vârtejul celor două conflagraţii care au zguduit secolul al XX-lea, în volumul„Regi şi regine în tumultul celor două Războaie Mondiale“, publicat la Editura Trei.
„Jean des Cars, eminent specialist al marilor dinastii europene, realizează – ţară după ţară, deceniu după deceniu – un expozeu al faptelor istorice marcante, construind o lucrare plină de vivacitate şi bine documentata, o lectura cu atât mai captivanta, cu cât cele aproape 170 de subcapitole care o compun istorisesc, fiecare în parte, o adevărată poveste“, scria Le Figaro Magazine.
Oneiron de Laura Lindstedt, colecţia Ficţiune Fără frontiere, Editura Paralela 45
Şapte femei se întâlnesc într-un spaţiu alb, nedefinit, la câteva secunde după decesul lor. Este o stare de purgatoriu care precedă dispariţia finală. Femeile care s-au trezit în această zonă incertă experienţe de viaţă diferite şi povestea fiecăreia în parte este unică. Artista Shlomith din New York, contabila-şefă Polina din Moscova, pacienta cu transplant de inimă Rosa Imaculada din Brazilia, bogata aristocrată Nina din Marsilia, pacienta cu cancer Wbgis din Olanda, modelul Maimuna din Senegal şi adolescenta austriacă Ulrike au ajuns toate într-un spaţiu vid. Timpul, aşa cum îl înţelegem, a încetat să mai existe şi toate senzaţiile corporale par să fi dispărut. Tematica inovatoare şi naraţiunea excelent condusă invită cititorul să afle destinul fiecărui personaj - cu rezultate surprinzătoare. Opera lui Lindstedt este străbătută de o dorinţă pentru adevăr şi demnitate. Dreptul femeii de a avea propriul destin devine o temă centrală. Prin cuvintele sale, Lindstedt face vizibil un lucru care nu poate fi descris, care nu există şi nu poate fi exprimat. Îşi dezvoltă temele creând artă prin cuvinte. Şi o face într-un mod emoţionant şi lucid.
"O perlă literară - un roman aproape de perfecţiune." - Aamulehti, Finlanda
Titluri ale Editurii Paralela 45 care urmează să fie lansate în toamna/iarna 2016
Beletristică românească – poezie
1-13 13 titluri noi în colecţia qPOEM
14. Opera Poetică Elena Ştefoi,colecţia OPERA POETICĂ
15. Opera Poetică Ioan Moldovan, colecţia OPERA POETICĂ
16. Opera Poetică Bogdan Ghiu, colecţia OPERA POETICĂ
17. Opera Poetică Liviu Ioan Stoiciu,vol. 2, colecţia OPERA POETICĂ
18. Magda Cârneci, Spre sine, colecţia Biblioteca Românească
19. Ioan Pintea, poezie, colecţia Biblioteca Românească
20. Medeea Iancu, Delacroix este tabu, colecţia Biblioteca Românească
Beletristică românească - proză
21. Mircea Nedelciu, Opere volumul 5, Femeia în roşu
22. Vasile Andru, Grădinile oculte, colecţia Biblioteca românească
23. Tudor Creţu, Jurnal fantasmatic, colecţia Odiseu
Beletristică românească – teatru
24. Matei Vişniec, Opera dramatică,volumele 1 şi 2
Beletristică străină – proză
25. Delphine de Vigan, Seducţie (traducere de Ianina Marinescu), colecţia Ficţiune fără frontiere
26. Laura Lindstedt, Oneiron (traducere de Sigrid Crăşnean), colecţia Ficţiune fără frontiere
27. Paul van Ostaijen, Trustul patriotismului şi alte groteşti (traducere de Jan H. Mysjkin şi Doina Ioanid), colecţia Ficţiune fără frontiere
28. Alexandre Dumas, O mie una fantome (traducerea de Octavian Soviany), colecţia Biblioteca şcolarului
Non-ficţiune
29. Norman Doidge, Creierul care se schimbă pe sine
30. Anna Bykova, Copilul independent, sau cum să fii o mamă leneşă
31. Nicolas Malebranche, Convorbirea dintre un filosof creştin şi unul chinez asupra existenţei şi naturii lui Dumnezeu
Literatură română- Editura Polirom
1. Republica, de Bogdan Suceavă, Fiction Ltd.
2. Copiii războiului, de Varujan Vosganian, Fiction Ltd.
3. Interior zero, de Lavinia Branişte, roman, Ego. Proză
4. În punctul lui rebbe G., de Dan Alexe, povestiri, Ego. Proză
5. Cexina Catapuxina, de Matei Florian, Ego. Proză
Biblioteca Polirom
1. Luna şi focurile, de Cesare Pavese
2. O lebădă sălbatică şi alte poveşti, de Michael Cunningham
3. Roderick Duddle, de Michele Mari
4. Eva, de Simon Liberati
5. Rătăciţi în Lisabona, de Philippe Besson
Cartea Românească
1. Nunta, de Gabriel Klimowicz
2. Literatura eretică, de Liviu Maliţa
3. Năluca, Octavian Soviany
4. Feţele clipei, de Gheorghe Grigurcu
5. Recviem pentru ţara pierdută, de Nichita Danilov
Se încarcă comentariile...
