Cinci ani de apariţie editorială neîntreruptă: Revista Română de Studii Baltice şi Nordice

5 ani, 6 volume, 11 numere, 88 de articole ştiinţifice şi 1919 pagini publicate. Aşa poate fi rezumată, în doar câteva cuvinte, istoria editorială a Revistei Române de Studii Baltice şi Nordice (The Romanian Journal for Baltic and Nordic Studies).

Revista este editată de Asociaţia Română pentru Studii Baltice şi Nordice (ARSBN) şi publică analize şi studii despre istoria, cultura, civilizaţia, economia, geografia, geopolitica, relaţiile internaţionale ale ţărilor baltice şi nordice, precum şi despre legăturile României cu acestea. Constituirea unei publicaţii ştiinţifice menite a încuraja şi răspândi cunoaşterea cu privire la regiunea baltică şi nordică şi de a disemina informaţii cu privire la societatea românească în ariile septentrionale ale Europei – prima revistă ştiinţifică cu acest profil – a fost considerată încă de la început ca fiind un element esenţial în ceea ce priveşte atingerea obiectivelor ARSBN.

De-a lungul celor cinci ani, în paginile Revistei Române de Studii Baltice şi Nordice (RRSBN) au publicat 74 de profesori universitari, cercetători, diplomaţi, personalităţi ale societăţii civile din ţări ca România, Lituania, Finlanda, Germania, Norvegia, Letonia, Estonia, Marea Britanie sau Statele Unite ale Americii.

Publicaţie de pionierat, RRSBN şi-a câştigat de-a lungul timpului un public considerabil constituit din specialişti şi persoane interesate din întreaga lume, dovadă în acest sens fiind circulaţia acesteia în circa 100 de biblioteci din 22 de ţări şi distribuţia sa către circa 200 de abonaţi. Revista este totodată inclusă într-o serie de baze de date internaţionale precum EBSCO, IndexCopernicus, DOAJ, CEEOL. Ultimele sale numere au fost finanţate dintr-un grant oferit de Spaţiul Economic European (EEA Grants).

Revista Română de Studii Baltice şi Nordice este o publicaţie ştiinţifică bianuală, cu apariţie în lunile august şi noiembrie ale fiecărui an, într-un tiraj de circa 300 de exemplare. Arhiva publicaţiei poate fi accesată în regim gratuit la adresa de internet: http://www.arsbn.ro/RRSBN.htm.

Ultimul număr al revistei (vol. 6, nr. 2) valorifică lucrările celei de-a cincea conferinţe internaţionale de studii nordice şi baltice intitulate A piece of culture, a culture of peace, re-imaging European communities in the North Sea, Baltic Sea and Black Sea regions, manifestare ce s-a desfăşurat la Universitatea „Valahia” din Târgovişte, în perioada 17-19 august 2014, sub egida programului Granturile Spaţiului Economic European. Acest număr cuprinde 14 articole care abordează teme de interes pentru actualitatea politică, culturală, economică şi geopolitică din regiune. De exemplu, una dintre figurile cele mai proeminente ale vieţii intelectuale baltice, Leonidas Donskis, analizează problematica războiului şi a păcii pe fundalul evenimentelor din estul Ucrainei. Autorul ajunge la concluzia că tipul de conflict la scară şi de intensitate redusă orchestrat de Rusia în Ucraina şi în alte ţări ale Parteneriatului Estic a generat transformări palpabile în chiar accepţiunea asupra războiului şi a păcii, punând totodată membrii Uniunii Europene în faţa unor dileme în chestiuni ce aduc atingere chiar valorilor fundamentale ale Uniunii Europene.

Autori de la Universitatea de Studii Economice din Izmir realizează o comparaţie între rolul strâmtorilor daneze şi cel al strâmtorilor Bosfor şi Dardanele ca poartă de intrare în Europa a exporturilor ruseşti de petrol. Autorii constată că rolul exporturilor pe calea daneză a cunoscut o creştere exponenţială, tendinţă care are toate şansele să se menţină în perioada următoare, în condiţiile rolului tot mai mare pe care îl joacă pentru Federaţia Rusă exploatarea zăcămintelor de petrol din regiunea arctică. Autorii îşi pun întrebarea dacă Rusia nu va alege în perioada următoare să transfere şi fluxul existent de export de energie din strâmtorile turceşti către Marea Baltică.

Un alt articol se opreşte asupra atacului din 22 iulie 2011 al extremistului de dreapta Anders Behring Breivik asupra clădirilor guvernamentale din Oslo şi a unei tabere social-democrate din apropierea capitalei norvegiene, tragedie care a constituit un şoc pentru opinia publică norvegiană şi din întreaga Europă. Ţară cu o democraţie deschisă şi societate multiculturală, Norvegia părea imună la cazuri de violenţă motivate de resentimente atât de puternice la adresa valorilor pe care le promovează. Articolul realizează o analiză de discurs ce caută să descifreze modul în care s-au manifestat diversele partide politice norvegiene, în retorica lor publică, cu privire la acest eveniment sângeros. Concluzia autoarei este că, în majoritatea lor, formaţiunile politice au considerat acest atac a fi, pe de o parte, un act violent, rod al unei minţi bolnave, dar şi, pe de altă parte, o acţiune teroristă, întreprinsă de un adept al extremei drepte, cu obiectivul de a pune la îndoială valorile fundamentale ale statului şi societăţii norvegiene.

Un alt material cuprins în paginile ultimului număr al revistei, semnat de cercetătorul Meri Elisabet Herrala, de la Universitatea din Helsinki, prezintă rolul muzicii, mai cu seamă al muzicii simfonice, ca putere „soft” în ceea ce priveşte apropierea dintre Uniunea Sovietică şi Finlanda la finele celor două războaie care au opus cele două ţări în decursul celei de-a doua conflagraţii mondiale. Personalităţi de prestigiu ale vieţii muzicale ale celor două ţări au concertat în sălile de spectacol finlandeze şi sovietice, cel mai adesea fiind întâlnit cazul în care David Oistrah, Emil Gilels, Sviatoslav Richter, Mstislav Rostropovici, Vladimir Aşkenazi sau Victoria Mullova erau trimişi ca diplomaţi culturali în Finlanda. De altfel, Finlanda, considerată ţară prietenă, mai cu seamă în perioada preşedinţiei lui Urho Kekkonen, era privită şi ca un loc de experimente, soliştii sovietici fiind testaţi mai întâi în această ţară în ceea ce priveşte loialitatea lor, înainte de a li se permite să concerteze în ţările occidentale. Cererea de azil politic adresată de Victoria Mullova din Finlanda, în anul 1983, va afecta acest proces, scoţând la iveală şi declinul influenţei culturale sovietice.

Alte articole din acest număr tratează tematici la fel de interesante cu privire la cultura, istoria şi relaţiile internaţionale din regiunile nordică şi baltică, precum şi la relaţiile dintre România şi statele nordice.

Revista îşi propune să publice nume de autori şi să abordeze tematici noi care să se adreseze unei categorii cât mai numeroase de public cititor şi care să-i permită, totodată, să fie integrată în baze de date internaţionale de prestigiu precum Elsevier, pentru care a fost depusă deja o aplicaţie.