Cine scrie poveştile de azi?
0
Eşti un copil de la ţară. În satul tău nu ai de unde cumpăra cărţi şi nici în reşedinţa de judeţ nu ai o librărie mare şi frumoasă. Oricum, nu prea ajungi acolo, că e departe, microbuzele sunt aglomerate, iar părinţii nu au timp să meargă la oraş cu tine. Cum ajungi să-ţi placă să citeşti?
Zilele acestea, optsprezece autori români de literatură pentru copii încearcă să ofere un răspuns la această întrebare, întâlnindu-se cu micii lor cititori din mediul rural: din păcate, doar online, din motive lesne de înţeles.
Întâlnirile sunt mediate de biblioteci comunale din şase judeţe: Argeş, Giurgiu, Tulcea, Vâlcea, Gorj şi Dâmboviţa, în cadrul unui proiect al Asociaţiei De Basm - a scriitorilor pentru copii şi adolescenţi din România.
Proiectul Noi facem poveşti, câştigător al unei finanţări în cadrul concursului organizat bianual de AFCN, îşi face aliate bibliotecile publice pentru a oferi copiilor din zone rurale izolate contactul direct cu cei care fac poveştile zilelor noastre: scriitorii de literatură pentru copii.
Dacă în ţările occidentale astfel de întâlniri sunt fireşti, iar bibliotecile publice şi şcolare au chiar buget pentru a plăti onorarii scriitorilor care participă la evenimente cu utilizatorii sau elevii lor, pentru România acesta este aproape un pionierat pe care-l fac scriitorii membri sau invitaţi ai asociaţiei De Basm.
Scriitoarea Cristina Andone, în dialog cu copiii din Galicea, judeţul Vâlcea:
Cine face poveştile
Oricare dintre noi cunoaşte adulţi convinşi că ultimul scriitor bun de literatură pentru copii a fost Ion Creangă. Ei bine, nu e deloc aşa. „Noi facem poveşti” include prezentarea câtorva dintre cei mai cunoscuţi autori români de literatură pentru copii, în 20 de video-portrete care se pot găsi pe YouTube: dacă acolo sunt copiii, acolo trebuie să fie şi scriitorii.
În total, peste 250 de minute de interviuri cu scriitori, 80 de recomandări de lectură, de la cărţi clasice ale literaturii universale la cărţi în curs de apariţie, şi zeci de personaje simpatice: iepuraşi, pisici, crocodili, cameloni, arici, cai năzdrăvani plus iele, balauri, ursitoare, obiecte cu puteri magice, toate pentru a-i bucura pe cei mici.
Scriitoarea Adina Rosetti, video-portret pe YouTube:
Biblioteca: locul unde fiecare are o şansă la educaţie mai bună
Un reportaj Recorder de la începutul lunii trecute arăta o realitate foarte tristă a României de azi: an de an se închid tot mai multe biblioteci, şi multe dintre cele care declarativ sunt deschise, de fapt, nu au mai făcut achiziţii de carte de ani de zile, nu au bibliotecar activ, nu au cărţi ordonate în rafturi după regulile biblioteconomiei, unele nu au nici măcar curent electric.
Întâlnirile din cadrul atelierelor „Noi facem poveşti” arată însă că se poate şi altfel: că atunci când biblioteca are un spaţiu frumos, colorat, are cărţi noi şi interesante şi, mai ales, are un bibliotecar inimos şi harnic, copiii se simt la bibliotecă precum acasă şi se deschid în faţa scriitorilor de dincolo de ecran, punându-le tot felul de întrebări isteţe.
Bibliotecile nu costă mult. Ele însă pot aduce foarte mult unei comunităţi: conexiunea cu lumea prin internet, prin cărţi, prin informaţie, educaţie de calitate pentru copii şi tineri.
Mi-a rămas în cap justificarea unor primari din reportajul Recorder pentru nefinanţarea bibliotecilor: nu vin copiii să citească.
Realitatea, pe care atelierele „Noi facem poveşti” o demonstrează zilele acestea, e alta.
Copiii vin la bibliotecă atunci când au pentru ce veni.
Se încarcă comentariile...
