Denisa Comănescu, directorul Editurii Humanitas Fiction: „2018 a fost un an literar dominat de foamea de real“

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Denisa Comănescu, director general al Editurii Humanitas Fiction                      FOTO: Radu Sandovici
Denisa Comănescu, director general al Editurii Humanitas Fiction                      FOTO: Radu Sandovici

Romanul istoric, ancorat mai ales în secolul XX, dar şi în cele anterioare prin aducerea în prim-plan a unor personalităţi care şi-au marcat epoca, a jucat rol de primadonă, a declarat, pentru „Adevărul“, Denisa Comănescu, director general al Editurii Humanitas Fiction.

Ca în fiecare an, Editura Humanitas Fiction a adus pe rafturile cititorilor români unele dintre cele mai frumoase ficţiuni din literaturile lumii. Cele mai importante evenimente editoriale ale anului au avut în prim-plan publicarea unor noi romane ale scriitorilor contemporani consacraţi, pe care publicul român a avut deja ocazia să îi descopere în colecţia „Raftul Denisei“ coordonată de Denisa Comănescu.  

Top 5 cele ma​i vândute cărţi Humanitas Fiction în 2018

top editura humanitas fiction

1.      Paulo Coelho – Hippie  - 22.100 exemplare vândute   

2.      Guzel Iahina – Zuleiha deschide ochii  - 11.900 exemplare vândute

3.      Isabel Allende – Dincolo de iarnă  - 11.300 exemplare vândute

4.      Eric–Emmanuel Schmitt – Omul care vedea dincolo de chipuri - 6.400 exemplare vândute 

5.      Melanie Benjamin – Lebedele de pe Fifth Avenue  - 5300 exemplare vândute

          Heather Morris – Tatuatorul de la Auschwitz - 5300 exemplare vândute 

Comentariu de Denisa Comănescu

Director General al Editurii Humanitas Fiction

Denisa Comanescu foto

Trei apariţii editoriale de marcă la Humanitas Fiction: Pădurea întunecată de Nicole Krauss, Scara lui Iakov de Ludmila Uliţkaia şi Satul neamţului sau Jurnalul fraţilor Schiller de Boualem Sansal

Vorbim de publicarea celor mai recente romane ale scriitoarelor Nicole Krauss şi Ludmila Uliţkaia. Romanul Pădurea întunecată de Nicole Krauss, bestseller la Bookfest 2018, a fost considerat una dintre cele mai bune cărţi de ficţiune ale anului 2017 în Statele Unite. Scara lui Iakov de  Ludmila Uliţkaia, bestseller Gaudeamus 2018, este un roman despre dragoste şi conştiinţă, o cro­nică de familie cu accente autobiografice traversând un secol din istoria recentă şi tumultoasă a Rusiei.

Romanul Satul neamţului sau Jurnalul Fraţilor Schiller de Boualem Sansal poate fi considerat o ultimă provocare literară lansată de Humanitas Fiction cititorilor săi la sfârşitul acestui an. Publicată înainte de capodopera 2084. Sfârşitul lumii şi înainte de valul de atentate teroriste care a zguduit Franţa şi Occidentul, cartea scriitorului algerian este un tur de forţă din punct de vedere literar, moral şi istoric, leagând într-un ritm halucinant, prin jurnalele alternate ale lui Rachel şi Malrich Schiller, două epoci istorice şi două regi­muri politice: nazismul şi islamismul fundamentalist. 

În domeniul ficţiunii traduse, 2018 a fost un an literar dominat de foamea de real. Numai câteva exemple: romanul americanului George Saunders, Lincoln între vieţi, încununat cu Man Booker Prize 2017 şi tradus exemplar în „Raftul Denisei“ de Radu Paraschivescu, porneşte de la o tragedie din viaţa preşedintelui american pentru a ajunge la o panoramare simfonică a societăţii vremii; în Casa de la Marginea Nopţii – traducere de Irina Negrea –, britanica Catherine Banner propune o incursiune dramatică în secolul XX italian, cu accent pe cele două conflagraţii mondiale prin intermediul istoriei unei familii localizate pe o insulă imaginară din sudul Siciliei; austriacul Christoph Ransmayr îl transportă şapte luni pe mare pe cel mai mare constructor englez de automate de la mijlocul secolului al XVIII-lea pentru a răspunde invitaţiei împăratului Chinei de a face un ceasornic care să măsoare eternitatea în Cox sau Mersul timpului –  cu o versiune românească excelentă semnată de Daniela Ştefănescu;

iar englezoaica Sarah Dunant deapănă saga celor trei mari Borgia, radiografiindu-le apogeul şi căderea în romanul În numele familiei, tradus admirabil de Irina Bojin. 

Cel mai re-vizitat rămâne secolul XX, frecvent autorii având o implicare autobiografică în povestea pe care o spun. Aş plasa aici noul roman al lui Paulo Coelho, Hippie, tradus din portugheză de Simina Popa, în care tinereţea autorului e văzută prin prisma experienţei hipiote, a idealului de pace şi iubire. Am publicat anul acesta, într-o frumoasă traducere semnată de Daniel Nicolescu, celebrul roman autobiografic al lui Romain Gary Promisiunea zorilor, în tandem cu romanul recent al lui François-Henri Désérable Un anume domn Piekielny, care s-a bucurat de acordarea Premiului Goncourt – Alegerea României şi de traducerea Adinei Diniţoiu. Cel de-al doilea roman reuşeşte să demonstreze că fascinaţia exercitată de ficţiune poate face ca literatura să fie trăită ca realitate, dar tot ficţiunea poate pune sub lupă răul, crimele istoriei.Tătăroaica Guzel Iahina, care a primit, în 2015, toate marile premii literare din Rusia pentru romanul ei de debut, Zuleiha deschide ochii, a ascultat mai întâi relatările bunicii sale scăpate ca prin minune din lagărele de muncă din Siberia, apoi ne-a dat această ficţiune plină de forţă, redată splendid în româneşte de Luana Schidu. Nu e întâmplător faptul că Ludmila Uliţkaia a scris prefaţa cărţii. Uliţkaia a publicat în anul următor, iar Gabriela Russo i-a tradus impecabil în română, un roman de mari dimensiuni, Scara lui Iakov, în care se întretaie, printr-un procedeu extrem de ingenios, lumea bunicului ei trimis în Siberia stalinistă şi lumea actuală a unui alter ego al autoarei, nepoata Nora.

Un fenomen editorial, Tatuatorul de la Auschwitz de australianca Heather Morris, apărut în ianuarie 2018 în ţările de limbă engleză şi ajuns în toate topurile cu peste un milion de exemplare vândute până în septembrie, relatează povestea adevărată a evreului slovac Lale Sokolov, tatuatorul lagărului Auschwitz – Birkenau, şi a femeii pe care a iubit-o.

Rescriind confesiunea lui Lale, Heather Morris a păstrat un ton neutru, potenţând astfel impactul emoţional. Recent am publicat un alt roman multipremiat, Satul neamţului sau Jurnalul fraţilor Schiller, într-o traducere pe măsură semnată de Bogdan Ghiu, care leagă ororile naziste de fanatismul religios islamic, pornind tot de la un fapt real – uciderea locuitorilor unui sat algerian la mijlocul anilor 1990. Autorul este algerianul Boualem Sansal, una dintre vocile romaneşti de primă linie ale literaturii franceze actuale, cunoscut cititorilor români prin 2084. Sfârşitul lumii, apărut în „Raftul Denisei“ în 2016, Marele Premiu al Academiei Franceze. Tema radicalizării e atinsă de Eric-Emmanuel Schmitt în romanul Omul care vedea dincolo de chipuri – traducere de Liliana Donose Samuelsson –, iar problemele cu care se confruntă imigranţii în SUA apar în romanul lui Isabel Allende, Dincolo de iarnă, transpus în limba română de Cornelia Rădulescu. Căutarea de sine a unei scriitoare aflate într-un moment de cumpănă şi călătoria ei aproape iniţiatică în deşertul israelian, având mereu în spate umbra lui Kafka, e tema centrală a romanului care mi-e cel mai aproape dintre cele peste 45 de titluri noi pe care le-am publicat în 2018: Pădurea întunecată de Nicole Krauss, a cărui traducere elegantă aparţine tot Luanei Schidu. Criza existenţială a tinerei romanciere Nicole din New Yorkul actual, şi în paralel o alta, a unui bătrân avocat, fost antreprenor de succes, care, separat, străbat parcă acelaşi drum dantesc spre iluminare, sunt disecate cu precizie şi fineţe în acest mare roman.

Multe dintre cartile de fictiune publicate de-a lungul anului 2018 la Humanitas Fiction pornesc de la fapte reale. Au ca fir roşu răul care e motorul istoriei mari, cu consecinţe devastatoare asupra individului si familiei. În acelasi timp, aceste romane vorbesc despre iubire si umanitate,  iar dincolo de calitatea lor literară certă, au un impact puternic asupra cititorilor, fapt demonstrat prin prezenţa lor în topul  de vânzări al editurii.

Din proiectele anului 2019  aş enumera câteva titluri aşteptate: Fiica ceasornicarului (2018) de Kate Morton, Serotonină (apare în Franţa, la Flammarion, pe 4 ianuarie 2019) de Michel Houellebecq, Dragoste şi năruire (2018) de Paula McLain, Istoria albinelor (2017) de Maja Lunde, Brisbane (2018) de Evgheni Vodolazkin, Ministerul fericirii supreme (2017) de Arundhati Roy.

Cultură



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite