Dragostea în epoca de dinainte de Coronavirus. Despre dragoste, sex, adolescenţă şi alţi demoni

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:
Kristen Roupenian (37 de ani) a „erupt“ în SUA în anul 2017 cu
povestirea „Iubitorul de pisici“, publicată în „The New Yorker“ şi devenită viral pe internet
Kristen Roupenian (37 de ani) a „erupt“ în SUA în anul 2017 cu povestirea „Iubitorul de pisici“, publicată în „The New Yorker“ şi devenită viral pe internet

Cartea „Ştii bine că vrei“, debutul scriitoarei americane Kristen Roupenian, este revelaţia literară a anului 2019 în SUA, autoarea primind un avans de 1,2 milioane de dolari pentru scrierea ei. A fost tradusă la Editura Litera şi este o lectură ideală în vremuri de carantină, atât pentru că ne arată cum se iubea (adică cu cruzime şi durere) înainte de pandemie, cât şi pentru că este literatură foarte bună.

Adolescenţi, adolescente, dating, texting („Cat Person“, publicată iniţial în The New Yorker, a fost cea mai descărcată online ficţiune din SUA în anul 2017, un fel de viral literar), foarte mult sex, nu neapărat imund, dar nici strălucit („Iubitorul de pisici“ oferă perspectiva unei fete de 20 de ani asupra „chestiunii“, acele lucruri pe care bărbaţii nu le înţeleg şi nu le intuiesc deloc, iar apoi se miră „ce s-a-ntâmplat“; excelent, din acest punct de vedere, finalul povestirii, cu acel inerent, inevitabil SMS: „Curvă“/„Bitch“; următoarea povestire, „Tipul de treabă“, încearcă acelaşi lucru din perspectivă masculină, autoarea punându-se „în pielea“ unui licean de la sfârşitul anilor ’90, dar, deşi conţine multe observaţii corecte, păcătuieşte prin lungime şi nu mai produce acelaşi efect), dar şi „femei de 30 de ani“ („Băiatul din piscină“, un fel de „Sex and the City“ mai cu c...e literare), care-şi recreează, la o „petrecere a burlăciţelor“, fanteziile erotice de pe vremea „petrecerilor în pijamale“...

Dar şi un pseudo-basm extraordinar („Oglinda, găleata şi osul vechi“), în manieră dickensiană sau wilde-iană, despre egoismul unei „prinţese“ (de fapt, al oricărei femei răsfăţate), incredibil de bine scris. Sau (şi asta-i prima „piesă“ care m-a atras, povestirea cu care se deschide volumul) „Băiatul cel rău“, care începe cu un savuros umor absurd („prietenul nostru, care s-a despărţit de gagica aia groaznică“, şi pe care-l tolerăm pe canapea, mai întâi pentru că nu mai scăpăm de el, apoi pentru că asta ne excită) şi se încheie printr-o farsă tragică, grotescă (îmi plac finalurile lui Roupenian, ambigui, cinice şi „tăiate“ brusc, aşa cum îi şi trebuie unei proze scurte).

Sexul „ca-n viaţă“

Este vorba despre cartea „You Know You Want This“ / „Ştii bine că vrei” (Editura Litera, 2019), a scriitoarei americane Kristen Roupenian (foto dreapta) – carte care-ar putea fi, nowadays, subintitulată „Dragostea în epoca de dinainte de Coronavirus“ –, pe care-aproape am terminat-o „în carantină“. (Autoarea este senzaţia literară a Americii din ultimii ani, primind un avans de 1,2 milioane de dolari pentru acest volum, publicat în 2019, deşi nu era cunoscută decât pentru textul-revelaţie „Cat Person“!)

Ce-mi place la Roupenian este această viziune „brutală“ (care poate părea cinică) asupra sexului, care nu (mai) este nici angelic, nici infernal (ca la Lynch), ci doar „ca-n viaţă“, totodată cruzimea de care-ar putea fi acuzată după finalurile unor povestiri aparent horror, precum „Sardelele“ sau „Vizitatorul nocturn“ – şi-am uitat „Look at Your Game, Girl“ (da, acel cântec al lui Ch. Manson), o capodoperă a psihologiei unei pubere şi a primului ei contact cu răul, cu acel Rău, sau măcar cu impresia acestuia (incredibil de bine scrisă şi această short story).

Carte scrisă „americăneşte“

Nu este cruzime însă, ci este, pur şi simplu, literatură adevărată, pe care-am fost surprins s-o găsesc la un volum american recent, care părea mai degrabă din zona chicklit (nimic mai fals, însă). Cartea, cum spuneam, este incredibil de bună şi de bine scrisă, dar este scrisă „americăneşte“ (scurt, eficient şi precis, dar, repet, splendid scris, multe pagini le citeşti cu „sufletul la gură“), fără acele volute stilistice „de efect“ care sunt mai mult marca autorilor europeni (sunt şi excepţii, bineînţeles), dar care peste Ocean nu prea sunt gustate (de-aceea, din fericire, nici nu prea a ridicat probleme mari de traducere, frazele scriitoarei fiind redate destul de corect). Roupenian pare, mai degrabă, un produs de excepţie al numeroaselor şcoli şi cursuri de „creative writing“ de pe teritoriul Statelor Unite, dar nu este nimic rău în asta, dimpotrivă, autorii români ar trebui să aibă un model de cum se scrie... Despre dragoste, sex, adolescenţă şi alţi demoni.

Citeşte şi:

„Melancolia“ cărtăresciană sau despre insuportabila singurătate a fiinţei

Despre Darwin şi alţi demoni. Lecturi necesare în vremuri de carantină

De la Robinson la „Ciuma“ lui Camus, epidemiile şi izolarea „bântuie“ literaturile şi cinematografiile lumii. „Călăreţii Apocalipsei“ şi-au făcut deja de cap în ficţiunile umanităţii VIDEO

Kristen Roupenian
Kristen Roupenian
Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite