„Eminescu nu mai este interzis, Eminescu este contemporan cu noi!“

Elena Dabija, Directorul Centrului Academic Internaţional Eminescu

Susţine Elena Dabija, Directorul Centrului Academic Internaţional Eminescu. „A trecut perioada când generaţiile mai în vârstă nu aveau acces la Eminescu, Eminescu nu mai este interzis! Noi decidem în ce măsură dorim să-l cunoaştem şi să-i urmăm poveţele. Mihai Eminescu este contemporan cu noi!“, afirmă Elena Dabija în interviul pe care vă invit să-l citiţi în continuare.

Unic în lume, Centrul Academic Internaţional Eminescu din Chişinău, Republica Moldova, este o instituţie de cultură cu profil ştiinţific şi biblioteconomic care asigură acces tuturor la opera clasicului literaturii universale Mihai Eminescu, valorifică şi promovează opera, viaţa şi activitatea poetului prin diverse acţiuni de cercetare, ştiinţifice şi culturale.

“Spun despre Eminescu ce spuneam odată şi despre Virgiliu: să ne apropiem de el ca de un contemporan cu dată eternă”, afirma Alexandru Philippide despre marele poet naţional şi universal.

Centru Academic Internaţional Eminescu (CAIE) are peste 14 ani de la înfiinţare şi devine tot mai cunoscut şi apreciat în întreaga lume, deschizându-şi filiale în diverse ţări europene şi având numeroase colaborări pe plan internaţional.

Ce înseamnă această instituţie unicat în peisajul cultural internaţional astăzi şi cât de mult a reuşit de la înfiinţarea sa şi până acum, să-şi realizeze scopurile principale: de valorificare şi promovare a poetului universal Mihai Eminescu?

Elena Dabija: Centrul Academic Internaţional EMINESCU (CAIE) şi-a deschis larg uşile în ziua de 13 ianuarie 2000, declarat de UNESCO ANUL EMINESCU când s-au împlinit 150 de ani de la naşterea lui Mihai Eminescu şi a fost un eveniment remarcabil pentru cultura română şi internaţională.

Prin misiunea sa este o instituţie de cultură cu profil ştiinţific şi biblioteconomic, care asigură acces tuturor la opera clasicului literaturii universale Mihai Eminescu, valorifică şi promovează opera, viaţa şi activitatea poetului prin diverse acţiuni de cercetare, ştiinţifice şi culturale.

Chiar din prima zi a inaugurării solemne, colecţia s-a completat cu ediţii valoroase în diferite formate, graţie personalităţilor marcante şi eminescologilor prezenţi la acest eveniment. Pe parcursul acestor 14 ani, colecţia eminesciană s-a completat cu aproape toate ediţiile care s-au editat în diferite ţări, am organizat simpozioane, congrese, mese rotunde, festivaluri, concursuri şi recitaluri de poezie şi romanţe, lansări şi prezentări de documente şi obiecte, vernisaje de pictură şi sculptură,întâlniri cu persoanlităţi, toate în parteneriat cu multe instituţii din alte ţări.

Am avut mulţi oaspeţi din alte ţări în vizite la CAIE din: Germania, Franţa, Anglia, Italia, Suedia, Chile, China, Albania, Turcia, Rusia, Ukraina, Azerbadjan, etc. În rezultatul aceastei conlucrări, am decis să organizăm anual Congresul Mondial al Eminescologilor cu genericul „A-l cunoaşte pe Eminescu, a-l face cunoscut lumii” Deja am organizat a II-a ediţie, care a avut loc la noi la Chişinău, iar pe viitor v-a fi organizat şi în alte ţări.

Deţinem colecţia de documente şi opera eminesciană atât în format tipărit cât şi electronic cu motor de căutare avansat, facem publicitate pe reţelele de socializare, publicăm ediţiile: Buletinul Mihai Eminescu, ziarul Ecoul Eminescu, sub egida CAIE au apărut ediţii aparte cu opera şi studii despre Mihai Eminescu, despre activitate publicăm în ediţiile periodice.

Colecţia CAIE deţine şi documente din alte domenii: fond de referinţă, literatură română şi critică literară, literatură universală, istorie, folclor, pedagogie, psihologie, filosofie, lingvistică, etc., deoarece este o necesitate în procesul de studiu pentru utilizatorii noştri.

Ca să ne cunoaşteţi mai bine puteţi accesa: pagina noastră de Facebook  şi site-urile http://bibliografiicaie.blogspot.com; http://orapovesteicaie.blogspot.com.

- Cum este percepută opera marelui poet şi care este imaginea acestuia în lume, la peste 160 de ani de la naşterea lui?

- Pe parcursul acestor ani a fost editată şi reeditată atât opera lui Mihai Eminescu, cât şi multe studii şi cercetări despre viaţa şi opera lui, traduceri în alte limbi, monografii şi albume despre chipul lui în arte. Deţinem peste o mie de documente cu autografe ale personalităţilor din multe ţări, care ne-au vizitat şi ne-au făcut donaţii reprezentative.

Este indiscutabil faptul că Eminescu este cunoscut şi studiat în lume şi anume: tineri studenţi de la Universitatea „Humbolt” din Berlin, ghidaţi de profesoara Michele Matusch au călătorit pe urmele lui Mihai Eminescu şi au ajuns la CAIE. Ei vorbeau despre Eminescu în limba română. Am avut o delegaţie din China care aveau cu ei o culegere de poezii Eminescu în limba chineză/română şi deasemenea vorbeau româna.

Regretatul profesor basarabean Valeriu Rusu şi soţia sa Aurelia Rusu, de la Universitatea din Provence, ne-au făcut donaţie volumul Antologie de la creation poetique de Mihai Eminescu- o culegere, care include traduceri în limba franceză din opera lui Mihai Eminescu, Tudor Arghezi, Lucian Blaga, Marin Sorescu, Grigore Vieru, Ion Slavici, Ion Creangă, folclor românesc, şi aceste traduceri au fost realizate de studenţii lor.

Este îmbucurător faptul că avem ediţia monumentală - Ediţia facsimilată Manuscrisele Mihai Eminescu, care cuprinde integrala creaţiei lui Eminescu – 38 de volume şi 16.000 de pagini - poezie, proză, dramaturgie, jurnalism, traduceri şi corespondenţă. Această capodoperă a fost îngrijită de academicianul Eugen Simion, graţie căruia un colectiv de specialişti a pus în lumină locul marelui poet naţional în cultura universală. Dimensiunea ediţiei, caligrafia fiecărei pagini, multitudinea de domenii în care s-a exprimat Eminescu, orizontul vast al preocupărilor marelui poet au impresionat şi impresionează. Aceste volume au fost donate de Academia Română şi au fost lansate atât la CAIE cât şi în multe instituţii din mai multe ţări. 

Deţinem studii lucrate şi lansate la CAIE, doar consultând numai aceste volume avem o imaginaţie cum este cunoscut şi intercalat Eminescu în dialog cu alte culturi.

Avem posibilitatea să ne informăm şi să cunoaştem cum este omagiat Mihai Eminescu în toate colţurile lumii, sunt asociaţii şi societăţi care poartă numele lui Mihai Eminescu, contribuţia Ambasadelor, bibliotecilor şi a altor instituţii, dar şi multe personalităţi române contribuie la promovarea Marelui Geniu.

Românii din Basarabia şi nu numai ei, au avut mereu un cult pentru marele poet naţional şi universal. Cum este considerat astăzi Eminescu în rândul cetăţenilor din Republica Moldova şi în special al tinerilor?

Aveţi dreptate. Academicianul Mihai Cimpoi este eminescologul nr. 1 în Basarabia, care păstoreşte acest patrimoniu eminescian, are foarte multe ediţii aparte editate în colecţia Eminesciana dar şi un număr impunător de studii eminesciene apărute în ediţii periodice în mai multe ţări şi în alte limbi. Cea mai de preţ apariţie editorială a acad. Mihai Cimpoi este Dicţionarul Enciclopedic Mihai Eminescu, care constituie o sinteză a eminescologiei şi a fost distribuit tuturor participanţilor la Congresul Mondial al Eminescologilor şi care a ajuns în mai multe ţări, de unde vin ecouri şi se publică recenzii.

Domnul acad. Mihai Cimpoi este directorul onorific al CAIE, colecţia sa personală de documente inedite la deschiderea Centrului este nucleul fondului de documente. Eminescologul Theodor Codreanu a editat chiar şi volumul Basarabia eminesciană- un studiu de excelenţă. Am putea nominaliza la infinit câte personalităţi s-au aplecat asupra slovei eminesciene şi au realizat capodopere în alte domenii: muzică, arte, istorie, economie, lingvistică, folclor, politică, etc. Nume reprezentative în cultura naţională şi recunoscute în lume: Maria Bieşu, Emil Loteanu, Eugen Doga, Valeriu Cupcea, Mihai Munteanu, Constantin Rusnac, Anatol Codru, Ion Daghi, Aurel David, Lenuţa Burghilă, etc.

„Tinerii au crescut cu versul eminescian, viitorul le aparţine acestor tineri!”

Tineri care mai apoi să studieze opera mai profund în liceu sau la universiatate. Am crescut multe generaţii de tineri îndrăgostiţi de opera lui Mihai Eminescu, ca mai apoi ei să se remarce cu creaţiile personale ca declamatori, interpreţi, pictori la diferite concursuri internaţionale. Am ghidat tineri- laureaţi ai concursurilor organizate la Botoşani, Ipoteşti, Bârlad. A fost un prestigiu pentru ei dar şi pentru mine ca manager al CAIE. Viitorul le aparţine acestor tineri, care sper eu să fie pe parcursul întregii vieţi împătimiţi de Eminescu. În scena CAIE au venit declamatori chiar din frageda vârstă de 3 anişori şi declamau Luceafărul, Scrisorile.

- Ce rol joacă opera geniului şi gândirii eminesciene în formarea conştiinţelor, în rândul noilor generaţii de copii, tineri, adulţi, care pot să gândească liber, fără constrângeri de ordin ideologic?

Suntem o instituţie de prestigiu şi avem parteneriate cu multe instituţii de învăţământ şi culturale, uniuni de creaţie, edituri, organizţii obşteşti şi persoane fizice. Aceasta ne permite să avem şi mulţi vizitatori şi admiratori ai lui Mihai Eminescu. Împreună le reuşim pe toate. Opera lui Eminescu este percepută de la mic la mare, în toată frumuseţea şi multitudinea de idei.

Confirmare a spuselor mele vorbesc indicatorii de performanţă: de la inaugurare avem oficial înregistraţi în format electronic peste peste 13 mii de utilizatori- cititori- beneficiari ai serviciilor ce le prestăm; înregistrarea vizitelor directe atinge cifra de 80 de mii, iar în reţelele de socializare suntem solicitaţi: de peste 200 de mii de vizitatori. Anual se consultă peste 300 de mii exemplare de documente.

Cu toţii suntem liberi în gândire şi în toate câte le facem. Avem acces la toate sursele de informare şi documentare. A trecut perioada când generaţiile mai în vârstă nu aveau acces la Eminescu, Eminescu nu mai este interzis! Noi decidem în ce măsură dorim să-l cunoaştem şi să-i urmăm poveţele. În fine Mihai Eminescu este contemporan cu noi şi Edgar Papu a scris: „Noi suntem adevăraţi contemporani ai lui Eminescu fiindcă ştim mai multe despre el dacât ştiau cei care trăiau pe vremea lui.”

Ce îi atrage pe copii la Eminescu, dar pe străinii interesaţi de opera lui?

Universul lui Eminescu este o lume aparte, plină de farmec, în care oricine poate pătrunde de la mic la mare, dacă îşi doreşte acest lucru. Pe  toţi ne atrage: frumuseţea, simplitatea, farmecul limbii române, originalitatea, adevărul operei eminesciene.

Organizăm nenumărate activităţi pentru copiii de diferite vârste şi rămânem de fiecare dată încântaţi de dragostea şi creativitatea lor în raport cu opera eminesciană. Pot nominaliza aici multe nume de copii, dar vă propun următorul eseu:

Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie

Patricia Sorocean, elevă a Liceului Teoretic "Mihai Eminescu" din mun. Chişinău, cititoare fidelă a Centrului Academic Eminescu, care este printre câştigătorii concursului.

Pe lângă creaţia sa literară, Mihai Eminescu, jurnalistul, a fost un critic acerb a societăţii, politicii şi puterii imorale ale vremurilor în care a trăit. Se spune însă, că Eminescu, chiar dacă au trecut foarte mulţi ani de la moartea sa, a rămas şi este extrem de actual şi astăzi prin observaţiile acide la adresa clasei politice. Cât adevăr se regăseşte în aceste percepţii şi cât de actual mai este Eminescu acum, în raport cu realitatea şi puterea vremurilor actuale? Câtă influenţă credeţi că are gândirea eminesciană în viaţa socială şi politică de astăzi?

Este indiscutabilă universalitatea şi genialitatea lui Mihai Eminescu ca poet, prozator, gânditor, filosof, istoric, luptător, om al drepţăţii şi a dragostei de neam, om de cultură spirituală vastă. Dacă deschizi publicistica lui Eminescu ne vedem în oglindă cu aceleaşi probleme care au fost la vremea lui, cu regret. Fiecare în parte, citindu-i opera, găseşte noi valenţe şi noi adevăruri, care atât de bine se potrivesc şi în zilele noastre, de parcă poetul a prezis viitorul acestui neam pătimit.

Cât priveşte politicienii, depinde în ce măsură cunosc şi studiază opera eminesciană, doresc să cunoască şi să studieze această operă sau cât de des apelează asupra slovei eminesciene, în special la publicistică. Dacă ar apela poate ar omite din majoritatea greşelilor...

Mihai Eminescu scria la vremea sa: „Greşelile politicianului sunt crime, căci în urma lor suferă milioane de oameni nevinovaţi, se împiedică dezvoltarea unei ţări întregi şi se împiedică, pentru zeci de ani înainte, viitorul ei.” Cât adevăr conţine doar o singură frază, deci este o confirmare că de la Eminescu mai avem de învăţat foarte multe!

Nichita Stănescu a scris: „Eminescu nu este un idol, el nu este un zeu. El este tot ceea ce este: Noi în noi.”

CAIE nu este doar un centru cultural şi de cercetare ştiinţifică, ci şi un muzeu dedicat operei şi vieţii lui Mihai Eminescu. Care sunt cele mai importante piese din acest muzeu?

Colecţia deţine documente tipărite, documente electronice, casete audio-video, insigne, medalii, mărci poştale, plicuri, grafică, floristică, cărţi poştale, ilustrate, covoare, suvenire, broderii, calendare, tablouri, sculpturi, etc. Deţinem şi peste 100 de fotografii cu genericul Pe urmele lui Eminescu, realizate de Vasile Şoimaru-doctor în economie, conferenţiar universitar, care a călătorit cu aparatul de fotografiat pe urmele lui Mihai Eminescu şi a imortalizat aceste locuri memorabile.

Pe plan internaţional dintre străini, care sunt mai interesaţi şi atraşi de opera şi gândirea eminesciană şi cum se explică acest lucru?

Opera lui Mihai Eminescu este preţuită pe scară mondială, fiind tradusă, în decursul anilor, într-un număr impresionant de limbi ale mapamondului-peste 80 de limbi, de la cele mai vechi: greacă şi armeană, la cele mai moderne: engleză, franceză, germană, spaniolă, italiană, etc. Aceste traduceri sunt în colecţia Centrului nostru şi sunt chiar donaţii din partea vizitatorilor: eminescologi, editori, scriitori, traducători, oameni de artă, studenţi, profesori din alte ţări, care au venit fiecare cu un Eminescu al său la noi. Este un exemplu demn de urmat pentru toţi românii şi avem datoria să-l cunoaştem noi înşine şi să-l promovăm lumii întregi.

În Basarabia este cunoscut şi preţuit de toate etniile. Oamenii sunt foarte activi şi receptivi în organizarea diferitor activităţi culturale, traduc şi editează opera, fac cercetări.

Care sunt principalele proiecte din viitorul apropiat pe care şi le propune să le dezvolte CAIE?

Către 15 ianuarie 2015 – ZIUA CULTURII NAŢIONALE, când omagiem 165 de ani de la naşterea lui Mihai Eminescu, Centrul Academic Internaţional Eminescu va sărbători şi 15 ani de activitate prodigioasă în valorificarea şi promovarea patrimoniului eminescian şi cultural naţional. Am realizat multe, dar ne dorim şi mai multe în plan de: cercetare, editare, extindere şi amenajare atât in interior cât şi exterior. Ne dorim şi echipament tehnic modern şi în numărul necesar. Cresc noi generaţii şi avem desigur noi cerinţe, noi viziuni şi desigur perspective!

Ca director al acestei instituţii unice în lume, ce mesaj aţi dori să transmiteţi românilor de astăzi, în ceea ce îl priveşte pe Eminescu?

Mihai Eminescu este mândria românilor de pretutindeni! Grija şi onoarea pentru Mihai Eminescu este cunoscută pe meridianele lumii. Şi noi, românii de pretutindeni, avem onoarea şi datoria să-l cinstim şi să-l cunoaştem pe Eminescu în toată multitudinea sa – ca simbol al neamului.

Mihai Eminescu ne-a deschis calea spre universalitate şi nemurire. Din el percepem adevărul istoric şi cu el suntem un popor mai bogat spiritual. Cu Eminescu ne alinăm fiecare în parte bucuriile şi necazurile, cu el suntem mai optimişti, cu el mergem înainte spre idealurile noastre naţionale. Eminescu ne adună mereu sub steagul adevărului istoric şi steagul limbii române.

Din stimă, dragoste şi dor de Eminescu noi înălţăm statui: scriem, traducem şi edităm cărţi, compunem şi interpretăm muzică, realizăm chipul poetului în arte plastice, sculptură, filatelie, medalistică – toate exprimate după puterile fiecăruia. Ne aplecăm mereu de-asupra cărţii sale de la mic la mare pentru a sorbi din înţelepciunile vieţii. Din multitudinea de documente eminesciene existente fiecare îl percepe şi îl înţelege pe Eminescu în felul său, deoarece nu este o reţetă cum să cunoşti un scriitor şi cum să citeşti o carte sau o operă.

Mihai Eminescu este al nostru, al acelora care au încercat să se apropie de el şi care se vor mai apropia, precum ne-a scris în genialul său LEGĂMÂNT marele poet Grigore Vieru – lacrima lui Mihai Eminescu:

S-o lăsaţi aşa, deschisă,

Ca băiatul meu ori fata

Să citească mai departe

Ce n-a dovedit nici tata.

Fiecare din noi avem menirea să facem un pas spre Eminescu, spre CARTEA SA MEREU DESCHISĂ! Mulţi admiratori a avut şi va mai avea Mihai Eminescu, care vor citi opera şi vor descoperi înţelesurile ascunse.

-Doamnă Elena Dabija, vă mulţumesc şi vă urez mult succes!