Cărţi

articolul anterior articolul urmator

Europenizarea în media transnaţionale

0
24 Jun 2014 09:21:55
Constantin Schifirneţ

Aderarea unui stat la Uniunea Europeană este însoţită obligatoriu de procesul de europenizare a întregului spaţiu al noii entităţi teritoriale. O analiză a acestui proces cuprinde lucrarea Europenizarea în media transnaţionale de Andra-Dina Pană.

Autoarea cercetează europenizarea în media transnaţionale pornind de la  realitatea transnaţionalismului ca fenomen distinct în lumea contemporană. Studiul rolului mass-media are o dublă perspectivă: teoretică (construirea modelului dual al europenizării şi definirea conceptului de mediaculturaţie europeană) şi empirică (cercetarea construcţiei mediatice a Uniunii Europene).

Autoarea consideră utilă, pentru înţelegerea cadrului de funcţionare a  mass-media, cercetarea relaţiei europenizării cu sfera publică europeană. Sunt examinate şase modele ale sferei publice europene identificate în literatura pe această temă: 1. modelul habermasian; 2. modelul sferei publice europene ca interconectare prin media a sferelor publice naţionale; 3. modelul europenizării sferelor publice naţionale prin crearea publicului transnaţional; 4. modelul celor trei piloni; 5. modelul publicurilor; 6. modelul  supranaţional.

Lucrarea propune un model dual al europenizării: nivelul instituţional şi nivelul identitar. Compararea modelului europenizării pe două niveluri cu alte modele de europenizare,  expuse în literatura de specialitate, a relevat utilitatea modelului propus de autoare în explicarea euroscepticismului şi a deficitului de legitimitate a Uniunii Europene, în aplicarea modelului şi în cazul ţărilor candidate. În studiul temei - europenizarea în media transnaţionale - doamna Pană optează pentru modelul cosmopolit, multicultural şi transnaţional întemeiat în relaţia de convergenţă dintre  statul naţional şi Uniunea Europeană.

Un capitol este dedicat europenizării ca omogenizare sau hibridizare, act datorat liberei circulaţii a persoanelor, a serviciilor, a bunurilor şi a capitalului pe teritoriul Uniunii Europene. În consecinţă, cetăţenii europeni cunosc şi trăiesc experienţa deteritorializării şi a formelor de interculturalitate. Are loc fenomenul hibridizării culturale, rezultat din activităţile transfrontaliere ale multor europeni. Acest amestec cultural nu este omogen în teritoriul Uniunii Europene, deoarece cultura naţională, cu valorile şi tradiţiile ei, determină configurarea unei mentalităţi caracteristice fiecărei naţiuni componente.

Lucrarea acordă atenţie specială analizei transnaţionalismului, oportună pentru definirea mass-media transnaţionale într-un polisistem mass-media european şi a genului discursiv instituit de ziarele transnaţionale online. 

În continuare, doamna Pană se ocupă de genul de discurs al ziarelor transnaţionale online, o analiză sistematică asupra caracteristicilor de structură ale ziarelor transnaţionale online. Se subliniază că periodicitatea ziarelor online este diferită de cea a presei printate din cauza fluxului media şi a postării imediate a informaţiilor noi, semnificativ fiind faptul că fiecare site conţine date despre ultima updatare. Ziarele  transnaţionale online se adresează unui public transnaţional. Autoarea a creat termenul de mediaculturaţia europeană cu ajutorul căruia explică relaţia dintre discursul mediatic, discursul politic şi discursul cetăţenilor.

În ultima parte a cărţii sunt prezentate metodologia şi concluziile cercetării empirice. Cercetarea are ca premisă contextul construit de specificitatea transnaţionalismului european şi a polisistemului media european. Obiectivele specifice ale cercetării empirice se referă la analiza conţinutului şi a discursului despre identitatea discursivă atribuită, de ziarele transnaţionale, Uniunii Europene. Întrebările de cercetare se referă la rolul jucat de mass-media în procesul de europenizare, la construcţia mediatică a Uniunii Europene, la cum se construieşte conceptul „noi, europenii”, la legitimarea, în mass-media, a cooperării între ţările membre ale Uniunii Europene.

Cercetarea se derulează în trei faze: 1. Analiza secundară a datelor din Eurobarometre pentru a delimita specificitatea spaţiului unde sunt editate ziarele transnaţionale; 2. Aplicarea analizei de conţinut la studiul ziarelor transnaţionale; 3. Analiza  de discurs pentru a descrie cum este construită identitatea discursivă atribuită Uniunii Europene faţă de statele membre prin discursul jurnalistic şi  prin discursul indivizilor.

Studiul cuprinde 11 ţări dintre cele 27 state membre ale Uniunii Europene, ţări alese după criterii care să asigure o mare diversitate din trei puncte de vedere: poziţie geografică, experienţă democratică, anul aderării la Uniunea Europeană. Autoarea a studiat câte un ziar de limbă engleză din Cehia, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franţa, Germania, Grecia, Letonia, Lituania, Portugalia, România.

Din cercetarea doamnei Pană rezultă că discursul mass-media conturează identitatea Uniunii Europene ca o comunitate puternică  în raport cu statele sale membre, şi faţă de alte regiuni ale lumii, iar fiecare ziar construieşte,  pentru ţara în care apare, imaginea acesteia în cadrul Uniunii Europene (p. 274).

Lucrarea aduce contribuţii la studiul rolului mass-media în promovarea procesului de integrare europeană prin reflectarea problemelor transnaţionale de interes pentru publicul din Europa.

Andra-Dina Pană, Europenizarea în media transnaţionale, prefaţă de Constantin Schifirneţ, Bucureşti: Tritonic, 2014.

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

0 Comentarii

Modifică Setările