Federaţia Editorilor din România contrazice datele din Barometrul de Consum Cultural, finanţat de Ministerul Culturii

Grafic: Dana Donciu

Federaţia Editorilor din România atrage atenţia asupra unor erori de interpretare cu consecinţe extrem de grave incluse în cel mai recent Barometru de Consum Cultural 2014, dat publicităţii  la Biblioteca Naţională în prezenţa ministrului Culturii, Ionuţ Vulpescu.

Federaţia Editorilor din România  contrazice datete date publicităţii de Barometrul de Consum Cultural din 2014, subliniind că este vorba de "o eroare grosolană" în ceea ce priveşte datele legate de consumul cărţilor.

Institutul Naţional pentru Cercetare şi Formare Culturală, aflat în subordinea Ministerului Culturii, a fost înfiinţat în anul 2013. 

Pentru ediţia din 2014 a Barometrului de Consum Cultural, volumul eşantionului a fost de 1.260 de persoane, cu o eroare maximă tolerată de +/- 2,8%, la un nivel de încredere de 95%. Eşantionul a conţinut un boost de 840 de persoane din Bucureşti, care a produs un subeşantion reprezentativ pentru Capitală, cu o eroare maximă tolerată de +/- 3,4%, la un nivel de încredere de 95%, se arată în comunicarul Federaţiei Editorilor din România.

Un studiu finanţat de Ministerul Culturii contrazice flagrant un Eurobarometru de consum cultural apărut cu doar un an mai devreme.  Astfel, un român din doi afirmă - potrivit autorilor studiului românesc - că în fiecare lună citeşte câte o carte, după ce în 2013 Eurostat releva că un român din doi citeşte doar o carte pe an. 

În studiul comandat de Institutul Naţional pentru Cercetare şi Formare Culturală - instituţie în subordinea Ministerului Culturii - se afirmă în mod evident greşit că 50% dintre cei care au răspuns la chestionar citesc cărţi în fiecare lună (pagina 225, Graficul 7), în condiţiile în care doar 48% dintre cei din mediul urban - mult mai bine conectaţi la infrastructura de bunuri culturale - ”au declarat că citesc lunar o carte”.

Datele optimiste de mai sus fac parte din Capitolul 7. Reţeaua domestică de bunuri culturale, coordonat de Ioana Ceobanu şi Tatiana Cristea, şi au fost salutate de ministrul Culturii Ionuţ Vulpescu, care a lăsat să se înţeleagă că studiul şi datele pe care le conţine vor sta la baza elaborării politicilor culturale ale Ministerului Culturii în perioada următoare.

Reamintim că Institutul de Statistică al Comisiei Europene - Eurostat, a publicat în 2013 un studiu în care România apare cu un consum de cultură scrisă în scădere îngrijorătoare, doar 51% dintre români declarând că au citit o carte în ultimul an, cu 7% mai puţini decât la precedentul Eurobarometru din 2007.

Această cercetare europeană care nu a fost contestată de nimeni până acum este evident contrazisă de datele din Barometrul care afirmă că într-un interval de un an (2013 versus 2014) consumul de cultură scrisă din România a crescut de 12 ori!

Mai mult, în condiţiile în care, potrivit Barometrului pe 2014, 79,2% dintre români au declarat că nu merg deloc la bibliotecă pentru a citi (pagina 54, Graficul 8), iar 12% merg la bibliotecă cel mult o dată pe an, piaţa de carte din România ar trebui să beneficieze de pe urma setei de citit a celor chestionaţi de Barometru şi să crească exponenţial, mai ales că fondul de carte din biblioteci nu a fost reînnoit de câţiva ani buni.

Presupunând că ar fi adevărată afirmaţia că un român din doi citeşte o carte pe lună, piaţa de carte din România ar trebui să ajungă aproape de 500 de milioane de euro pe an, faţă de maximum 100 de milioane cât este în prezent, incluzând aici şi manualele şi auxiliarele şcolare sau ediţiile de chioşc. Un calcul aproximativ arată că 6 cărţi/an/locuitor, înmulţit cu 4 euro/carte (preţul mediu al unui volum) şi cu 20 de milioane de locuitori ar trebui să ducă România între fruntaşele Europei, cu 480 de milioane de euro cheltuiţi anual pe cărţi, departe de orice evaluare realistă.

Este, aşadar, evidentă eroarea făcută de cei care au interpretat rezultatele studiului sociologic şi anume că a fost confundată acţiunea de a citi în fiecare lună pe care susţin că o fac jumătate dintre cei chestionaţi cu aceea de a citi o carte pe lună.

Solicităm, aşadar, Institutului pentru Cercetare şi Formare Culturală să revizuiască în consecinţă comunicatele de presă şi materialele informative şi Ministerului Culturii să ţină cont de observaţiile de mai sus în elaborarea politicilor sale publice!, conchide comunicatul.

Federaţia Editorilor din România este compusă din Asociaţia Editorilor din România şi din Uniunea Editorilor din România şi este cea mai importantă structură reprezentativă a breslei editoriale din România.  Federaţia Editorilor din România este, începând din 2011, membru cu drepturi depline al Federaţiei Editorilor din Europa (www.fep-fee.eu), care reuneşte membri din cele 28 de state al Uniunii Europene.