FILIT şi schimbarea câmpului cultural

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:

Peste câteva zile va începe, la Iaşi, FILIT, probabil cel mai important festival de literatură şi traducere din România postcomunistă.

Finanţat de Consiliul Judeţean Iaşi, prin Muzeul Literaturii Române din Iaşi, festivalul este coordonat de oameni ai cărţii, unii dintre ei foarte cunoscuţi publicului, ca Dan Lungu (director) sau Lucian Dan Teodorovici (coordonator de programe). Între 23 şi 27 octombrie, vor urca dealul Copoului peste o sută de scriitori, traducători, critici literari, editori sau jurnalişti din ţară şi din străinătate. Lista invitaţilor este impresionantă. Vor veni nume de calibru din domeniul literaturii, ca laureata premiului Nobel, Herta Müller, şi celebrul autor al Morţii pinguinului, Andrei Kurkov.

Evenimentul, ca atare, introduce o ruptură în programul obişnuit al lumii literare. Avem de-a face cu un gen de eveniment cultural specializat (doar literatură!) şi diferit de obişnuitele târguri de carte, care au loc primăvara şi toamna. În plus, totul se prezintă la o anvergură fără precedent. Lecturi publice ale scriitorilor se organizează destul de des în România, chiar dacă, într-adevăr, ele nu au prins încă la cititori. FILIT pare a fi centrat pe acest gen de publicitate culturală. Scopul este, fără îndoială, acela de a mobiliza cititorii, de a-i aduce mai aproape de autor, dar mai ales de textul literar. Mişcarea, asumată de organizatori, este una foarte curajoasă. Ea urmăreşte, fără îndoială, să disloce un câmp cultural dominat de prestigiul autorului, orientându-l în mod cât mai direct către cititor. Organizatorii corelează această încercare de mutaţie culturală cu natura internaţională a festivalului. Mesajul e clar: numai o cultură deschisă şi orientată către cititor are şanse să fie tradusă, bine vândută şi cunoscută în străinătate.

În al doilea rând, evenimentul are loc la Iaşi, şi nu la Bucureşti, cum s-ar fi aşteptat cei mai mulţi. Atât finanţatorii, cât şi organizatorii au intuit perfec miza. Capitala este cea care a dominat, în perioada postcomunistă, câmpul cultural, prin chiar paradigma prestigiului autorului (promovată intens de Editura Humanitas). Dimpotrivă, Iaşiul, în special prin Editura Polirom, a promovat preponderent o politică orientată către cititor, către alegerile cititorului. Aceasta este însă doar una dintre dimensiuni. Iaşiul este, practic, al doilea oraş, după Bucureşti, din punctul de vedere al consumului cultural. Se întâlneşte, în organizarea FILIT, dorinţa ieşenilor, susţinută de autorităţi, de a da Iaşiului anvergura culturală pe deplin meritată, cu cea a editurilor de carte din afara Capitalei de a extinde vânzările în teritoriu, de a înviora aşadar piaţa cărţii şi în alte oraşe decât Capitala, unde vânzările vin (aproape) de la sine.

Trebuie să spun că sunt convins încă de pe acum nu doar că FILIT va fi un succes, ci şi că va reprezenta un moment-reper în evoluţia câmpului cultural românesc.

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite